Precedent extrem de periculos pentru Justitia din Romania. Procurorii DNA au pus sub urmarire penala trei judecatoare pentru o hotarare pe care acestea au dat-o. Este vorba despre judecatoarele Veronica Cirstoiu, Dumitrita Piciarca si Liliana Badescu de la Curtea de Apel Bucuresti, acuzate de abuz in serviciu si favorizarea infractorului intrucat au anulat condamnarea de 7 ani de inchisoare primita de afaceristul Dinel Staicu in dosarul privind fraudarea Bancii Internationale a Relegiilor, intr-un dosar deschis initial in 2012 la cererea expresa a lui Daniel Morar, inchis de procuroarea Florentina Mirica cu scoatere de sub urmarire penala si redeschis in februarie 2014.

Practic, avem de-a face cu un dosar care vizeaza exclusiv o solutie data de cele trei judecatoare – asupra vinovatiei carora nu ne pronuntam, aspect care va fi stabilit de instanta in cazul in care ele vor fi trimise in judecata – ceea ce inseamna ca din acest moment, orice alt judecator care a nemultumit DNA prin sentinta sau decizia sa poate ajunge sa fie urmarit penal. Interesant este insa ca, asa cum vom vedea, insusi actualul adjunct al DNA, Marius Iacob (foto), explica in 2011, ca magistratii nu pot “avea calitatea de subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o solutie sau alta”. Atunci insa era vorba despre un procuror al DNA si nu despre un judecator. De asemenea, asa cum se va putea observa in continuare, DNA incalca prin acest dosar chiar si o recomandare din 2010 a Comitetului ministrilor din cadrul Consiliului Europei.

Judecatoarele Cirstoiu, Piciarca si Badescu de la CAB urmarite penal din cauza unei decizii date

DNA a anuntat joi, 13 februarie 2014, declansarea urmaririi penale impotriva judecatoarelor Veronica Cirstoiu, aflata in arest deja in cazul unei presupuse spagi primite de la Dinel Staicu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca. Cele trei sunt acuzate de abuz in serviciu si favorizarea infractorului, pe motiv ca si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu si l-au favorizat pe Staicu, in momentul in care, in 2012, au dispus anularea pedepsei de 7 ani inchisoare primita de afacerist in dosarul privind fraudarea BIR: “Efectuarea urmaririi penale dispuse fata de cele trei suspecte are in vedere existenta unor date si probe din care rezulta indicii rezonabile potrivit carora, in calitate de judecatoare la Curtea de Apel Bucuresti, cele trei si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, cu prilejul emiterii deciziei penale nr. 381/22.02.2012. Decizia viza admiterea contestatiei in anulare depuse de NUTU (fost STAICU) Dinel fata de o hotarare prin care, anterior, un alt complet al aceleiasi instante il condamnase definitiv la pedeapsa inchisorii pe o durata de 7 ani. Ca urmare a admiterii contestatiei in anulare, Nutu (fost Staicu) Dinel a obtinut un avantaj patrimonial, constand in desfiintarea obligatiilor civile, in cuantum de 18.839.684,5 lei, catre BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR, (prin lichidator judiciar R.V.A. INSOLVENCY SPECIALISTS S.P.R.L.), cu caracter definitiv, cu consecinta vatamarii intereselor legale ale partii civile. Efectele aceleiasi hotarari judecatoresti s-au constituit intr-un ajutor efectiv dat condamnatului NUTU (fost STAICU) Dinel, caruia i s-a anulat obligatia de a executa pedeapsa definitiva din dosarul penal nr. 14165/4/2006, in care acesta fusese condamnat pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata”.

Asadar, ancheta DNA vizeaza exclusiv o solutie data de trei judecatoare, procurorii nefacand trimitere, asa cum reiese din comunicatul DNA, la vreun folos primit de acestea in schimbul deciziei favorabile lui Dinel Staicu. Practic, judecatoarele Cirstoiu, Piciarca si Badescu au fost puse sub invinuire din cauza hotararii pe care au luat-o in respectivul dosar.

Marius Iacob: “Pentru a se verifica daca intr-o cauza s-a savarsit sau nu vreo fapta penala, trebuie avuta in vedere imprejurarea ca magistratii nu pot avea calitatea de subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o solutie sau alta”

Atunci cand vine vorba de judecatori, acestia pot fi trasi la raspundere de DNA si se pot alege cu dosare penale din cauza solutiilor date, asa cum am vazut. Nu la fel stau lucrurile insa in ceea ce-i priveste pe procurori. In aprilie 2011, procurorul Marius Iacob, pe atunci seful Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PIICJ in prezent adjunct al Laurei Codruta Kovesi, explica faptul ca magistratii nu pot sa aiba calitate de subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o solutie sau alta. Aceasta fraza se regaseste in rezolutia din 5 aprilie 2011, prin care Marius Iacob a respins o plangere formulata impotriva procurorului Gheorghe Bocsan de unul dintre politistii de frontiera hartuiti ani de zile de DNA pentru o spaga de 700 de dolari si achitati in final de Inalta Curte, definitiv. Iata ce scria Marius Iacob negru pe alb: „Pentru a se verifica daca intr-o cauza s-a savarsit sau nu vreo fapta penala, trebuie avuta in vedere imprejurarea ca magistratii nu pot avea calitatea de subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o solutie sau alta”.

Deci, lucrurile sunt cat se poate de limpezi. Niciun magistrat nu poate fi “subiect activ al unei infractiuni” doar pentru ca a adoptat o solutie sau alta. A spus-o Marius Iacob. Iata insa ca lucrurile nu stau asa decat in cazul procurorilor DNA. Atunci cand vine vorba despre judecatori care au nemultumit DNA print deciziile adoptate, se poate.

Iar judecatoarele Cirstoiu, Piciarca si Badescu chiar au suparat DNA, la cel mai inalt varf. Ne amintim ca dosarul impotriva celor trei a fost deschis in 2012 la cererea sefului de atunci al DNA, Daniel Morar, care s-a plans public de decizia judecatoarelor prin care a fost anulata condamnarea lui Dinel Staicu: “Pe noi, pe procurori, acea solutie ne-a socat, pentru ca din toate analizele noastre nu exista un caz care sa justifice o asemenea solutie, adica anularea unei condamnari definitive. S-a deschis o ancheta disciplinara la CSM, si o ancheta penala la DNA”. Dupa cum se stie, CSM a stabilit ca cele trei judecatoare nu au comis vreo abatere disciplinara si nu si-au exercitat functia cu rea credinta, iar DNA a inchis dosarul printr-o rezolutie a procuroarei Florentina Mirica de scoatere de sub urmarire penala. La aproape doi ani de la acel moment, cauza a fost redeschisa brusc de procurori, acestia punandu-le sub invinuire pe cele trei judecatoare pentru decizia data.

Recomandarea Comitetului ministrilor: “Deciziile judecatorilor nu pot face obiectul vreunei reanalizari, in afara procedurilor de atac sau de redeschidere a cauzei, asa cum sunt ele prevazute de lege”

Pe de alta parte, trebui sa spunem ca prin anchetarea unor judecatori pentru o decizie data la un moment dat care nu a fost pe placul DNA, procurorii ignora chiar si o recomandare a Comitetului ministrilor din anul 2010. Este vorba despre recomandarea nr. 12 din 17 noiembrie 2010 a Comitetului ministrilor catre statele membre cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile.

Articolul 16 din respectiva recomandare prevede cat se poate de clar ca “Deciziile judecatorilor nu pot face obiectul vreunei reanalizari, in afara procedurilor de atac sau de redeschidere a cauzei, asa cum sunt ele prevazute de lege”.

In aceste conditii, este cat se poate de clar ca avem de-a face cu un precedent alarmant. Oricand in viitor un judecator va putea fi anchetat de procurori pentru sentinta sau hotararea adoptata. Si asa vom ajunge sa-i dam dreptate judecatorului care l-a condamnat chiar pe politistul caruia Marius Iacob ii scria ca magistratii nu pot fi subiecti activi ai unei infractiuni pentru o solutie data. Este vorba despre Dumitru Mirancea de la Curtea de Apel Bucuresti care a spus public faptul ca „Romania este condusa de DNA”.

*Cititi aici rezolutia procurorului Marius Iacob prin care acesta explica faptul ca magistratii nu pot fi anchetati pentru o solutie data