Ca sa dea greutate unui rechizitoriu mult prea firav incropit din convorbiri interceptate pe mandat de siguranta nationala dat inca din luna mai a anului 2012 pentru a asculta USL-isti, mandat care a functionat la maxim si in perioada desfasurarii campaniei si referendumului din vara anului trecut, fostul sef al Sectiei I-a a DNA, Lucian Papici (foto), a avut o muza care l-a inspirat: motivarea deciziei data in Trofeul calitatii la data de 30.01.2012!

Lumeajustitiei.ro prezinta azi pasajele din rechizitoriu care fac trimitere la aceasta motivare ce a devenit un fel de biblie pentru procurorii Laurei Codruta Kovesi cand pun sub acuzare politicieni. Numitorul comun in dosarele fostului premier Adrian Nastase si actualul vicepremier Liviu Dragnea este PSD. Si daca e PSD, e guvernare, iar daca e guvernare, alta decat PDL, atunci pentru procurorii DNA este, din start, coruptie. Conform rechizitoriului, procurorii s-au sesizat ex-officio in data de 3 august 2013, incepandu-se urmarirea penala in rem si dupa 30 de zile a inceput urmarirea penala impotriva lui Liviu Dragnea. Pe cateva pagini, procurorul de caz a simtit nevoia sa faca ”Consideratii teoretice privitoare la infractiunea prev. de art.13 din legea 78/2000”.

La pagina 20, in acest capitol al „Consideratiilor”, se preiau urmatoarele din motivarea sentintei penale a ICCJ data in 30.01.2012 in ”Trofeul Calitatii, pentru a sublinia ca infractiunea sus-mentionata poate fi savarsita si cu Țintentie indirecta”: „In acest sens, in practica judiciara (ICCJ, S.p. nr.176 din 30.01.2012) s-a retinut ca este fara relevanta, din perspectiva incriminarii din art.13 din Legea nr.78/2000, daca inculpatul a cunoscut sau nu modalitatea concreta in care foloasele necuvenite ii vor fi procurate, neavand importanta daca a stiut elementele de detaliu ale activitatii infractionale savarsite de persoanele asupra carora si-a exercitat influenta. Cu privire la folosul urmarit de autorul infractiunii de coruptie, in literatura juridica (Claudia Florina Usvat, Infractiunile de coruptie in contextul reglementarilor europene, Ed.Universul juridic, 2010, p.144) s-a aratat ca acesta poate avea natura unui beneficiu politic si poate consta intr-o sustinere electorala)”.

La pagina 46 apare iar, ca argument in acuzare, sentinta penala din ”Trofeul calitatii”: ”Astfel, in practica instantei supreme (ICCJ, S.p. 176 din 30.01.2012) s-a aratat ca in situatia unei infractiuni de natura celei prevazute de art.13 din Legea nr.78/2000, savarsita de o persoana cu un ascendent semnificativ asupra celorlalti participanti, actele de folosire a influentei pot fi probate prin coroborarea probelor indirecte. Inalta Curte a mai retinut, in acelasi context, ca nu poate fi primita apararea potrivit careia persoanele aflate in subordinea autorului infractiunii savarsesc acte ilegale in folosul acestuia fara ca el sa isi exercite influenta„.

La pagina 59 din rechizitoriu se face iarasi trimitere la sentinta din „Trofeul calitatii”: „Asa cum a invederat si Inalta Curte de Casatie si Justitie in speta devenita cunoscuta drept ”Trofeul calitatii” (ICCJ, S.p. nr.176 din 30.01.2012) ”infractiunea imputata inculpatului este una de pericol, ceea ce inseamna ca pentru subzistenta ei nici nu se cere ca beneficiarul urmarit (n.n.: in acest caz, validarea referendumului de cate Curtea Constitutionala si, deci, demiterea Presedintelui Romaniei) sa se fi realizat in fapt”. Asadar este nesemnificativ pentru existenta infractiunii daca in final aceste foloase au fost obtinute sau nu, intrucat infractiunea s-a consumat in momentul in care invinuitul si-a folosit influenta si autoritatea in scopul de a obtine pentru Uniunea Social Liberala un folos necuvenit. Sub aspectul laturii subiective, invinuitul a actionat cu intentie directa, avand reprezentarea urmarii produse prin faptele sale si urmarind producerea acestui rezultat. In atare situatie, acuzarea considera ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art.13 din legea nr.78/2000(cu modificarile si completarile ulterioare) atat in privinta laturii obiective cat si a celei subiective, iar congruenta acestora in probatoriul administrat coduce la faptul ca activitatea infractionala savarsita de invinuitul Nicolae-Liviu Dragnea se circumscrie tiparului stabilit de norma incriminatoare”.

Cu alte cuvinte, din afirmatiile procurorilor acuzatori reiese ca Liviu Dragnea s-a facut vinovat de insasi coordonarea campaniei electorale de la referendum, iar ”folosul necuvenit„ urmarit de Dragnea pentru USL a fost acela al demiterii Presedintelui Romaniei!!!

Va imaginati unde s-a ajuns in tara asta? Procurorii fabricii de ”anticoruptie” au ajuns sa faca din demiterea unui Presedinte, oricare ar fi el si cum s-o fi numind, de la Basescu in viitor, un „folos necuvenit„. Si noi, care credeam ca demiterea unui Presedinte in urma incalcarii Constitutiei stabilita de decizia Parlamentului reprezinta un folos cuvenit pentru toti cetatenii acestei tari! Sa intelegem, pe cale de consecinta, ca si 7,4 milioane de cetateni care au votat in scopul demiterii lui Traian Basescu sunt vinovati ca au urmarit acelasi ”folos necuvenit”?