Statistici alarmante, care releva posibile incalcari ale Drepturilor Omului. Potrivit unor raspunsuri oficiale furnizate de Inalta Curte si CSM, judecatoarei Gabriela Birsan, prin avocatul ei, Corneliu Liviu Popescu, rezulta ca in materia interceptarii comunicatiilor si a incuviintarii perchezitiilor solicitate de DNA, si rareori de DIICOT, toate cererile de acest tip sunt admise. Evident, doar putine dintre dosarele penale in care s-au solicitat interceptari pentru magistrati, parlamentari, ministri si generali (care atrag competenta Inaltei Curti) sunt finalizate cu trimiteri in judecata, iar si mai putine cu condamnari. Rezulta ca in Romania, un procent cuprins intre 80 – 90% din dosarele cu interceptari pe cazuri de coruptie si alte infractiuni conexe nu au nicio finalitate, ceea ce inseamna ca majoritatea persoanelor sunt urmarite in mod nejustificat. La asemenea cifre, se ridica intrebarea daca judecatorii de la ICCJ abilitati sa emita autorizatii de interceptare isi justifica rolul de garant al legalitatii.

Din 143 de cereri de interceptare ale DNA, ICCJ a admis 142!

In ultimii cinci ani, mai precis in perioada 2007 – 2011, Inalta Curte a solutionat 145 de cereri de autorizare a interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice in dosare penale cu magistrati, parlamentari si ministri, din care numai una singura a fost respinsa in anul 2010. Din cele admise, 143 de cereri de emitere de autorizatii de interceptare au apartinut DNA si doua DIICOT. Daca comparam cifra de 145 cu numarul de magistrati, parlamentari sau ministri trimisi in judecata in ultimii cinci ani de catre DNA, rezulta ca majoritatea dosarelor cu interceptari nu s-au concretizat cu vreo inculpare. Adica peste 100 de persoane au fost urmarite nejustificat.

In privinta cererilor de autorizare a perchezitiilor domiciliare pentru magistrati, parlamentari si ministri, in perioada 2007 – 2011, Inalta Curte a admis toate cele 20 de cereri formulate (17 de catre DNA si 3 de catre DIICOT).

Pe partea cu magistrati, unde CSM trebuie sa dea aviz de incuviintare a perchezitiilor (aviz fara de care organele de urmarire penala nu pot intra in casa unui magistrat) in perioada 2007 – 2011 au existat 21 de cereri pentru incuviintarea perchezitiei. 10 pentru procurori si 11 pentru judecatori. Iar CSM le-a admis pe toate.

Concluzia care se desprinde din aceste statistici e ca atat Inalta Curte, cat si CSM nu garanteaza aplicarea legii si nici independenta magistratilor, multe din dosarele in care s-au efectuat perchezitii neavand nicio finalitate. Mai mult, recentul caz Birsan (unde CEDO de la Strasbourg a declarat ilegala perchezitia din 6.10.2011 de la locuinta din Snagov a sotilor Birsan) a scos la iveala ca CSM actioneaza ca un automat, fara sa verifice nici macar daca exista vreo imunitate in cauza, de parca ar fi subordonat DNA.

* Cititi aici raspunsurile oficiale ale ICCJ si CSM pe tema autorizatiilor de interceptare si perchezitiilor