Continua lupta fostului procuror Vasile Popa (foto 1) – fost sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor – de a-i trage la raspundere pe cei pe care ii considera vinovati pentru fabricarea dosarului penal care in 2020 i-a adus o condamnare de 6 ani de inchisoare cu executare. O condamnare cel putin controversata, dupa cum Lumea Justitiei a dezvaluit la acea vreme (click aici pentru a citi).

---

Cea mai recenta victorie de etapa in acest sens obtinuta de Vasile Popa a fost cea de joi, 18 aprilie 2024, cand judecatoarea Leontina Serban de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus redeschiderea dosarului format dupa ce fostul sef al PT Bihor le-a facut plangeri penale procurorilor Ciprian Man (foto 3 dreapta) si Cristian Ardelean (foto 3 stanga) de la DNA Oradea, dar si lui Doru Tulus (foto 4) de la DNA Central (si nu numai lor), acuzandu-i, in esenta, ca ar fi facut presiuni asupra mai multor persoane, ca sa smulga de la ele denunturi impotriva lui Vasile Popa, precum si ca ar fi falsificat documente care sa-l incrimineze. Mentionam ca aceste plangeri au fost depuse in intervalul 2017-2020, ultimele (cele din 2020) fiind scrise in inchisoare. De asemenea, precizam ca Doru Tulus este autorul rechizitoriului nr. 421/P/2013 din 17 decembrie 2014 (confirmat de seful de la acea vreme al Sectiei a II-a DNA, Claudiu Dumitrescu), pe baza caruia Vasile Popa avea sa fie condamnat definitiv in 2020 (vezi facsimil 1).

La 21 aprilie 2023, procuroarea Ilona Panica (foto 5) de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a clasat dosarul nr. 130/P/2022 atat in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala („fapta nu exista”), cat si in temeiul art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a CPP („a intervenit prescriptia”). Solutia i-a fost mentinuta in 24 mai 2023 de catre procuroarea Adriana-Denisa Cristodor (foto 6), sefa Sectiei de urmarire penala si criminalistica a PICCJ.

La randul lui, Vasile Popa – eliberat conditionat intre timp, la 26 septembrie 2023 – a atacat la ICCJ cele doua ordonante, iar magistrata suprema Leontina Serban i-a dat castig de cauza joi, 18 aprilie 2024. Mentionam ca fostul prim-procuror de la PT Bihor a beneficiat de asistenta juridica a avocatei Ingrid Mocanu (foto 2).

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate atat cele doua ordonante ale procuroarelor Panica si Cristodor, cat si incheierea judecatoarei Serban.

 

Redam minuta incheierii nr. 238/2024 emise de ICCJ in dosarul nr. 1690/1/2023:

„Admite plangerea formulata de petentul Popa Vasile Constantin.

Desfiinteaza ordonanta emisa la data de 21 aprilie 2023, in dosarul nr.130/P/2022 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, mentinuta prin ordonanta nr.208/II/2/2023 din data de 24 mai 2023 a procurorului-sef al aceleiasi sectii, numai in ceea ce priveste:

- solutia de clasare sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art.273 alin.1 din Codul penal pretins savarsita de magistratii procurori Briscan Adrian din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor (n.r. pensionat in 2021 si decedat la 4 februarie 2024) si Ilisie Teofil din cadrul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, in legatura cu declaratiile de martor date in dosarul de urmarire penala nr.421/P/2013 si dosarul instantei nr.490/35/2014, precum si

- solutia de clasare sub aspectul savarsirii infractiunii de cercetare abuziva prev. de art.280 alin.2 din Codul penal, cu aplic. art.35 din Codul penal, in legatura cu modul de consemnare a denuntului formulat de Edu Dorinel in dosarul 421/P/2013

si trimite cauza la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala in vederea completarii urmaririi penale.

Mentine celelalte dispozitii ale ordonantei de clasare atacate. Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentei plangeri raman in sarcina statului.

Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 18 aprilie 2024”.

 

Curiosul caz al evazionistului Edu

Facem o paranteza: una dintre persoanele care ar fi fost constranse sa ticluiasca denunturi impotriva procurorului Vasile Popa este afaceristul oradean Dorinel Edu, caruia Ciprian Man i-ar fi promis ca in schimbul denuntului impotriva lui Vasile Popa procurorul urma sa-i usureze situatia din dosarul penal in care Edu era cercetat de catre DIICOT Oradea pentru evaziune fiscala. In cele din urma, procurorul Radu Morar-Herlea de la DIICOT Oradea l-a trimis in judecata pe Dorinel Edu in dosarul nr. 149/D/P/2021, pe baza acordului de recunoastere a vinovatiei incheiat la 27 mai 2021 si confirmat de seful din acel moment al DIICOT Oradea, procurorul Adrian-Constantin Pantea (vezi facsimil 2).

Acordul prevede o pedeapsa de 3 ani si jumatate de inchisoare cu suspendare (in baza vechiului Cod penal) pentru o evaziune fiscala in forma continuata cu un prejudiciu de peste 35,8 milioane de lei.

Initial, la 30 august 2022, judecatorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor a respins acordul de recunoastere a vinovatiei in dosarul nr. 2420/111/2021, pe motiv ca pedeapsa era prea blanda in comparatie cu prejudiciul creat prin evaziunea fiscala. In apel, la 20 decembrie 2022, judecatoarele Delia Udroiu-Lucian si Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea au desfiintat sentinta magistratului Galea, dispunand admiterea acordului de recunoastere a vinovatiei.

 

Iata minuta sentintei nr. 106/2022 a Tribunalului Bihor:

„Respinge exceptia nulitatii absolute a acordului de recunoastere a vinovatiei, invocata in cauza.

In baza art. 485 alin. (1) lit. b) C.proc.pen. respinge acordul de recunoastere a vinovatiei incheiat intre DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea si inculpatul EDU DORINEL, privind savarsirea infractiunii de de evaziune fiscala in forma continuata (160 acte materiale), prev de art 9 alin 1 lit c si alin 3 din Legea 241/2005 cu aplic art 41 alin 2 vCp, art 19 din Legea 682/2002 rep si art 5 Cp., intrucat solutia cu privire la care s-a ajuns prin acordul de recunoastre a vinovatiei este nejustificat de blanda prin raportare la lipsa de severitate a sanctiunii in raport cu prejudiciul deosebit de insemnat cauzat de inculpat Bugetului de Stat, prejudiciul total ce se ridica in prezent la suma de 35.830.365 lei, ceea ce confirma o gravitate mult sporita in ceea ce priveste infractiunea retinuta si persoana inculpatului.

Trimite dosarul nr. 149/D/P/2021 la DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea in vederea continuarii urmaririi penale.

In baza art. 485 alin. 4 rap. la art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare in cuantum de 1.000 lei raman in sarcina statului. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei in conf. cu art. 405 alin. 1 teza 2 C.pr.pen., azi, data de 30.08.2022”.

Redam minuta deciziei nr. 799/2022 pronuntate de CA Oradea:

„In baza articolului 415 Cod procedura penala ia act de retragerea apelului penal declarat de inculpatul EDU DORINEL impotriva sentintei penale nr.106/30.08.2022 pronuntata de Tribunalul Bihor.

In baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) Cod procedura penala admite apelul declarat de DIICOT Serviciul Teritorial Oradea impotriva sentintei penale nr.106/30.08.2022 pronuntate de Tribunalul Bihor pe care o desfiinteaza in totalitate si rejudecand:

In baza art. 485 alin. (1) lit. a) Cod de procedura penala admite acordul de recunoastere a vinovatiei incheiat de DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea in data de 27.05.2021 cu inculpatul EDU DORINEL, cercetat pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata (160 acte materiale), prev. de art. 9 alin. 1 lit. c si alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal 1968, art. 19 din Legea 682/2002 rep. si art. 5 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 149/D/P/2021 al DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea.

In baza art. 396 alin. (2) Cod procedura penala, raportat la art. 480 alin. (4) Cod procedura penala, condamna pe inculpatul EDU DORINEL pentru comiterea infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata (160 acte materiale), prev. de art. 9 alin. 1 lit. c si alin. 3 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal 1968, art. 19 din Legea 682/2002 rep. si art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare.

In temeiul art. 64 alin. (1) lit. a) teza II si lit. b) Cod penal 1968 aplica pedepsa complementara a interzicerii urmatoarelor drepturi: a) dreptul de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective pubice; b) dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. In temeiul art. 71 Cod penal 1968 aplica pedepsa accesorie prev. de art. art. 64 alin. (1) lit. a) teza II si lit. b) din Cod penal 1968.

In temeiul art. 86 ind. 1 Cod penal 1968, dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei stabilite.

Potrivit dispozitiilor art. 86 ind. 2 Cod penal 1968 stabileste un termen de supraveghere compus din cuantumul pedepsei stabilite la care se adauga un interval de timp de 5 (cinci) ani (in total 8 ani si 6 luni). In baza art. 86 indice 3 alin. (1) Cod penal 1968 dispune ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: – sa se prezinte la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probatiune, la datele fixate; – sa anunte in prealabil, orice schimbare de domiciliu sau resedinta, locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; – sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; – sa comunice informatii de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In baza art. 86 indice 3 alin.(3) Cod penal 1968 impune condamnatului obligatia de a desfasura o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare. In temeiul art. 86 indice 4 rap. la art. 83, art. 84 Cod penal 1968, atrage atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii masurilor de supraveghere, a obligatiilor, aceasta nerespectare putand duce la revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere. In temeiul art. 71 alin. (5) Cod penal 1968 suspenda executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei. Potrivit dispozitiilor art. 486 alin. (2) Cod procedura penala, lasa nesolutionata actiunea civila. Deduce din durata pedepsei, perioada cat inculpatul a fost retinut si arestat, de la data de 14.11.2013 la 13.03.2014. Mentine masurile asiguratorii dispuse asupra bunurilor imobile/mobile ale inculpatului Edu Dorinel. In baza art. 274 alin. (1) Cod procedura penala si art. 275 alin. (2) Cod de procedura penala obliga pe inculpatul EDU DORINEL la plata sumei de 25.000 lei (din care suma de 15.000 lei reprezinta cheltuieli judiciare in faza de urmarire penala, 5000 lei in prima instanta, respectiv 5000 lei in apel).

DEFINITIVA. Pronuntata prin punerea acesteia la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei, conform art.405 alin.1 din Codul de procedura penala, azi 20 decembrie 2022”.

ICCJ: procuroarea Panica a tratat dosarul cu superficialitate

Revenind la desfiintarea clasarii de catre Inalta Curte: in esenta, judecatoarea Leontina Serban constata ca procuroarea Ilona Panica nu a efectuat o analiza efectiva cu privire la aspectele pe care fostul magistrat Vasile Popa le-a semnalat in plangerile penale depuse intre 2017 si 2020. Dupa cum veti vedea mai jos, judecatoarea ICCJ da un set detaliat de instructiuni pe care Parchetul General trebuie sa le urmeze in ancheta: ce documente trebuie sa stranga si ce persoane trebuie sa audieze (inclusiv pe petentul Vasile Popa).

Alta neregula identificata de Leontina Serban se refera la lipsa de rigoare in ceea ce priveste felul in care procuroarea Ilona Panica a calculat termenele de prescriptie pentru presupusele infractiuni cu privire la care a dat clasare pe litera f teza a II-a, in conditiile in care unele dintre acele fapte ar fi fost comise in forma simpla, iar altele in forma continuata.

Prezentam acuzatiile formulate de procurorul Vasile Popa in perioada 2017-2020, precum si persoanele vizate:

I. Doua plangeri penale din 19 octombrie 2017:

„- cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin 2, cu aplic. art. 35 din Codul penal, constand in aceea ca, la data de 05.03.2014, magistratul procuror Man Ciprian Florentin s-a deplasat, impreuna cu ofiterii de politie Surducan Traian si Marc Vasile, la domiciliul numitului Edu Dorinel, ce se afla in stare de arest la domiciliu, si i-a solicitat acestuia sa formuleze un denunt impotriva numitului Popa Costel Constantin, iar in urma formularii actului de sesizare, magistratul procuror Man Constantin ar fi facilitat depunerea de catre denuntator la dosar in probatoriu a mai multor inscrisuri false, reprezentand avize de insotire a marfii; de asemenea, magistratul procuror Man Ciprian Florentin, pentru a ascunde caracterul fals al inscrisurilor, ar fi procedat la reaudierea denuntatorului Edu Dorinel la data de 08.10.2014, ora 08.40, desi audierea era programata la ora 09.00, conform instiintarii avocatului ales; prin declaratia anterior mentionata, magistratul procuror ar fi consemnat inca o data numerele avizelor de insotire a marfii predate de Edu Dorinel, aratand ca avizul nr. 010684 a fost emis la data de 05.05.2011, desi in actele intocmite initial cu ocazia predarii era inscrisa ca data a emiterii 25.05.2011; de asemenea, cu ocazia audierii la data de 21.10.2014 a martorei Bodin Alina, magistratul procuror nu ar fi consemnat toate precizarile verbale ale persoanei audiate, desi constituiau aspecte esentiale pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele juridice, indeosebi a infractiunii de trafic de influenta cercetate, insa ar fi consemnat suplimentar aspecte ce nu au fost sustinute de catre martor, schimband intelesul unora dintre afirmatiile martorei;

- influentarea declaratiilor, prev. de art. 272 alin. 1, cu aplic art. 35 din Codul penal, constand in aceea ca, pe parcursul efectuarii de acte de urmarire penala in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, magistratul procuror Man Ciprian Florentin ar fi exercitat actiuni de constrangere prin amenintare ori prin recurgerea la fapte cu efect intimidant asupra martorilor audiati in cauza; cu prilejul audierii martorului Tudor Gheorghe, magistratul procuror ar fi permis participarea la audiere a denuntatorului Edu Dorinel, inclusiv adresarea de intrebari martorului, desi intre martor si denuntator exista o relatie de dependenta materiala; cu prilejul audierii la data de 09.10.2014 a martorei Mociar Adelina, magistratul procuror Man Ciprian a incercat sa determine persoana audiata sa faca afirmatii mincinoase, recurgand la actiuni cu efect intimidant, respectiv prin a confrunta martora cu denuntatorul Edu Florinel; intr-un mod similar, s-ar fi procedat si cu ocazia audierii martorului Berinde Radu, asupra caruia s-ar fi exercitat actiuni de intimidare in scopul obtinerii unor afirmatii mincinoase;

- fals intelectual, prev. de art. 321 cu aplic. art. 35 din Codul penal, constand in aceea ca magistratul procuror Man Ciprian Florentin a consemnat in fals unele declaratii ale unor martori din dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, in sensul in care, in procedura prealabila audierii, martorii au fost instiintati in mod mincinos ca urmau sa fie audiati in legatura cu fapte care, in realitate, nu erau cercetate si pentru care nu se incepuse urmarirea penala decat la o data ulterioara, respectiv 27.10.2014; declaratiile de martor la care persoana vatamata face referire sunt cele ale martorilor Sabau Gligor si Bodin Alina din data de 07.10.2014 si a martorei Bodin Alina din data de 21.10.2014;

- abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin 1 din Codul penal, constand in aceea ca magistratul procuror Man Ciprian ar fi procedat la audierea martorilor in afara cadrului procesual penal, cu incalcarea drepturilor si intereselor sale legitime, iar in perioada februarie-mai 2014 nu a comunicat sau a comunicat in mod eronat catre Directia Nationala Anticoruptie Structura Centrala datele rezultate din supravegherea tehnica, ceea ce a condus la prelungirea nejustificata a masurilor de supraveghere tehnica in cauza si la angajarea de cheltuieli semnificative din bugetul Ministerului Public;

- divulgarea informatiilor secret de serviciu sau nepublice, prev de art. 304 alin 1 din Codul Penal, constand in aceea ca, in toamna anului 2014, dupa luarea de masuri preventive impotriva sa, procurorul Man Ciprian Florentin ar fi divulgat in mass media informatii legate de viata personala a persoanei vatamate, de care luase cunostinta din materialele rezultate din supravegherea tehnica, mai precis din convorbirile telefonice private ale persoanei vatamate in legatura cu o intrerupere de sarcina pe care trebuia sa o faca o anumita persoana;

- compromiterea intereselor justitiei, prev de art. 277 alin 2 din Codul penal, cu aplic art. 35 alin. 1 si art 36 alin. 1 din Codul penal, constand in aceea ca magistratul procuror Man Ciprian Florentin ar fi instiintat, fara drept, pe magistratul procuror Ardelean Cristian despre existenta denuntului formulat in dosarul 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie de catre Edu Dorinel impotriva persoanei vatamate, precum si a unor informatii si mijloace de proba, urmarile faptei constand in aceea ca procurorul Ardelean a avut timp sa preconstituie probe pe care ulterior le-a folosit impreuna cu procurorul Man Ciprian Florentin pentru a acuza persoana vatamata de savarsirea mai multor infractiuni in legatura cu serviciul, iar la data de 15.10.2014 magistratul procuror Ardelean Cristian, impreuna cu prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor (n.r. procuroarea Aurelia-Claudia Morar-Herlea, adjuncta PT Bihor si sefa interimara din acel moment, dupa arestarea lui Vasile Popa), prin adresa nr. 17/P/2013, au solicitat Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie punerea la dispozitie a mandatului de supraveghere tehnica nr. 59/UP/2014, emis de Curtea de Apel Bucuresti la data de 18.03.2014, precum si a suportului optic pe care au fost stocate discutiile dintre el si Moisa Adrian;

- santaj, prev de art. 207 alin. 1 din Cod penal, si trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal, constand in aceea ca, la inceputul lunii octombrie 2014, Zetocha Raul a fost condus de un lucrator de politie la sediul Directiei Nationale Anticoruptie Serviciul Teritorial Oradea, unde magistratul procuror Man Ciprian Florentin i-ar fi solicitat sa formuleze un denunt in care sa precizeze ca nu a fost trimis in judecata pentru infractiunea de omor calificat pentru care fusese retinut in luna decembrie 2013, deoarece i-ar fi dat suma de 10.000 euro prim-procurorului Popa Vasile Constantin, din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor; intrucat Zetocha Raul ar fi refuzat sa formuleze un astfel de denunt, magistratul procuror ar fi promis in schimbul formularii sesizarii ca 'va interveni, va avea grija' ca, in dosarul nr. 846/P/2013 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, in care era cercetat, sa fie adoptata o solutie de netrimitere in judecata, in caz contrar urmand a se dispune o solutie contrara prin primirea unei pedepse aspre”;

- „favorizarea faptuitorului si abuz in serviciu, cu referire la modul in care magistratul procuror Man Ciprian Florentin, in calitate de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea, si-a indeplinit atributiile de serviciu in dosarul nr. 93/P/2014 al Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea, (...) constand in aceea ca magistratul procuror Man Ciprian Florentin, pentru a da curs promisiunii de a-l ajuta pe Edu Dorinel in urma denuntului pretins mincinos formulat in cadrul dosarului penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie impotriva magistratului procuror Popa Vasile Constantin, ar fi intervenit pe langa magistratul procuror Ardelean Cristian din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor pentru a-l favoriza pe inculpatul Edu Dorinel in dosarul penal nr. 878/P/2012, in sensul tergiversarii cercetarilor, omisiunea de a solicita prelungirea sau inlocuirea masurii arestului la domiciliu si restituirea unor sume de bani catre o parte din inculpatii din dosar, cu declinarea competentei de solutionare a cercetarilor in favoarea Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea, inregistrat sub nr. 93/P/2014, lasat de asemenea in nelucrare, prin a fi repartizat in mod succesiv de catre magistratul procuror Man Ciprian Florentin mai multor procurori si finalizat de catre aceasta structura de parchet in vara anului 2017, prin declinarea competentei de solutionare catre DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea”;

II. Doua plangeri penale din 9 martie 2020 (din inchisoare):

- „marturie mincinoasa, presupus savarsita de catre magistratul procuror Briscan Adrian, din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, constand in aceea ca, in mod repetat, fiind audiat la data de 07.10.2014 in calitate de martor in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie Structura Centrala, atat in fata organelor de urmarire penala din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Oradea, cat si in fata instantelor de judecata din cadrul Curtii de Apel Timisoara (la data de 02.11.2016) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (la data de 06.06.2019), a dat declaratii mincinoase cu privire la imprejurari esentiale ale cauzei, respectiv faptul ca, in anul 2010, in calitate de procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, ar fi intocmit si predat, pentru verificarea legalitatii si sesizarii instantei, rechizitoriul nr. 7515/P/2008, pe baza unei semnaturi a grefierului in condica de lucrari penale. Sesizarea a fost inregistrata la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sub nr. 618/P/2020”;

- „marturie mincinoasa, presupus savarsita de catre magistratul procuror Ilisie Teofil, din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, constand in aceea ca, fiind audiat in cauza penala nr. 421/P/2013 a Directiei Nationale Anticoruptie – Structura Centrala, atat in fata organelor de urmarire penala din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie Serviciul Teritorial Oradea (la data de 30.09.2014) cat si in fata instantelor de judecata din cadrul Curtii de Apel Timisoara (la data de 25.04.2017) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (la data de 06.06.2019), a dat declaratii mincinoase cu privire la imprejurari esentiale ale cauzei, respectiv faptul ca, in cursul lunii iulie 2010, inculpatul Popa Constantin, prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, l-a chemat pe martor in birou, i-a aratat un rechizitoriu de la distanta, pe care l-a rupt si l-a intrebat daca este de acord sa solutioneze el cauza, dupa care a primit a doua sau a treia zi dosarul nr. 7515/P/2008 pentru solutionarea acestuia”.

III. Solicitari de extinderea cercetarilor:

„De asemenea, in cursul urmaririi penale, persoana vatamata a solicitat extinderea cercetarilor, dupa cum urmeaza:

- la data de 29.08.2019, persoana vatamata a solicitat extinderea urmaririi penale in vederea efectuarii de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunilor de cercetare abuziva, prev. art. 280 Cod penal, si represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 1 si 2 Cod Penal, presupus savarsite de catre magistratul procuror Tulus Doru Florin, cu prilejul instrumentarii in faza de urmarire penala a dosarului penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, constand in aceea ca, fiind titular al activitatii de urmarire penala, ar fi produs, falsificat si tichuit probe nereale, ar fi dispus punerea in miscare a actiunii penale, retinerea sa si trimiterea in judecata, cunoscand ca infractiunile retinute nu au fost comise si implicit ca persoana cercetata nu este vinovata. De asemenea, ar fi inlaturat fizic de la dosarul cauzei mijloace de proba si inscrisuri pentru a impiedica aprecierea acestora de catre instanta de judecata in ansamblul probatoriu in favoarea inculpatului;

- la data de 08.07.2019, persoana vatamata a solicitat extinderea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals si fals sub semnatura privata, presupus savarsite de catre magistratul procuror Ardelean Cristian, cu prilejul instrumentarii si solutionarii de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Unmarire Penala si Criminalistica a dosarului penal nr. 229/P/2017, in care s-au efectuat cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa, constand in aceea ca, urmare a audierii sale, la data de 13.11.2017, magistratul procuror ar fi depus in probatoriu, in aparare, o copie falsa a condicii personale pentru lucrari penale din perioada activitatii la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea. De asemenea, in acelasi dosar a mai depus in fals si alte inscrisuri fise constand in pretinse evidente personale din perioada activitatii in functia de magistrat procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea;

- la data de 22.06.2021, persoana vatamata a solicitat extinderea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului, presupus savarsite de catre magistratul procuror Herlea-Morar Radu, din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea (n.r. sotul Aureliei Herlea), constand in aceea ca, in cadrul dosarului penal nr. 149/D/P/2021, ignorand incadrarea juridica referitoare la faptele cercetate, pentru a-l favoriza pe inculpatul Edu Dorinel in sensul obtinerii unei pedepse injumatatite, a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei, prin care a atestat in mod mincinos ca inculpatul a formulat un denunt impotriva numitului Popa Vasile Constantin referitor la mai multe infractiuni grave care au condus la trimiterea in judecata, desi instanta a pronuntat solutii de achitare cu privire la acestea. De asemenea, prin acordul de recunoastere al vinovatiei, magistratul procuror Herlea Morar Radu, cu intentie, in mod fraudulos, ar fi diminuat prejudiciul rezultat cu aproape 2 milioane de euro prin mentionarea unui 'raport de clarificare a raportului de expertiza judiciara'. In acelasi dosar, cheltuielile in valoare de 30.000 lei privind suplimentul de expertiza solicitat de catre inculpatul Edu Dorinel au fost suportate in mod abuziv de catre unitatea de parchet”.

Redam principalul pasaj din ordonanta de clasare:

„In ceea ce priveste savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 din Codul Penal, in legatura cu pretinsele acte materiale ale magistratului procuror Man Ciprian de a fi actionat in mod constant in vederea favorizarii numitului Edu Dorinel in modalitatea ingreunarii ori impiedicarii cercetarilor ce au fost efectuate fata de cel din urma in dosarul penal nr. 878/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, constat ca durata cercetarilor ce au vizat faptele savarsite de catre Edu Dorinel a fost indelungata, urmarirea penala fiind efectuata incepand cu anul 2010 de catre mai multe unitati de parchet, prin dispunerea unor solutii partiale de clasare ori prin disjungerea si declinarea competentei de solutionare, finalizandu-se cu incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei in data de 27.05.2021 cu D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Oradea, reprezentat de magistratul procuror Herlea-Morar Radu, insa nu poate fi apreciat cu certitudine ca solutiile pronuntate fata de inculpatul Edu Dorinel ar fi fost influentate in vreun mod printr-o interventie a magistratului procuror Man Ciprian.

Aceasta ipoteza nu poate fi sustinuta nici prin raportare la ansamblul imprejurarilor in care a fost cercetat si condamnat inculpatul Edu Dorinel, rezultand ca solutionarea dosarului a presupus efectuarea unor acte procedurale si procesuale multiple, datorate complexitatii faptelor cercetate, numarului ridicat al actelor materiale savarsite (160), numarul mare al persoanelor fizice si juridice implicate si administrarea unor mijloace de proba pe o durata de timp ridicata (expertize financiar-contabile). Nu exista suficiente elemente faptice, sustinute de probe, care sa contureze o legatura intre magistratul procuror Man Ciprian si magistratii procurori care au avut in instrumentare dosarul penal privindu-l pe inculpatul Edu Dorinel, in sensul influentarii solutiilor dispuse in cursul cercetarilor.

In contextul unei pretinse continuitati a unei influente sau intelegeri frauduloase intre magistratii procurori Man Ciprian, Ardelean Cristian, Briscan Adrian Ilisie Teofil si Morar-Herlea Radu, apreciez ca fiind neverosimile afirmatiile persoanei vatamate din care rezulta ca s-ar fi urmarit o favorizare a inculpatului Edu Dorinel, prin nerespectarea unor prevederi aplicabile procedurii acordului de recunoastere a vinovatiei, intrucat, pe de o parte, nu rezulta elemente probatorii care sa conduca la o astfel de ipoteza, iar, pe de alta parte, modul in care au fost aplicate normele procesuale speciale ale acordului de recunoastere a vinovatiei erau supuse controlului judecatoresc sub toate aspectele faptice si juridice.

De altfel, in urma incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei, instantele judecatoresti de control judiciar s-au pronuntat prin hotarari de condamnare a inculpatului Edu Dorinel, in care au fost verificate toate aspectele procedurale, mijloacele de proba administrate si temeinicia faptelor cercetate, fara a fi evidentiate pe parcursul urmaririi penale erori grave de interpretare a normelor penale aplicabile institutiei acordului de recunoastere a vinovatiei, constatandu-se in esenta ca modalitatea de individualizare judiciara a pedepsei este nejustificat de blanda, in raport de prejudiciul insemnat cauzat de inculpat, dar care, in opinia instantei de apel, nu ar fi putut justifica o restituire a cauzei la parchet, tinandu-se seama inclusiv de probabila incidenta a prescriptiei raspunderii penale, cu consecinta unei solutii de incetare a procesului penal si imposibilitatea aplicarii oricarui tratament punitiv.

In ceea ce priveste savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa de catre magistratii procurori Briscan Adrian si Ilisie Teofil, ambii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, in legatura cu declaratiile date in calitate de martor in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie si in fata instantelor de judecata in dosarul nr. 490/35/2014 al Curtii de Apel Oradea, constat ca acestia au fost audiati in legatura cu imprejurarile in care au fost savarsite infractiunile de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului de catre persoana vatamata Popa Constantin, dupa cum urmeaza:

- magistratul procuror Briscan Adrian a fost audiat in calitate de martor la data de 07.10.2014 in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, la data de 02.11.2016 in dosarul 490/35/2014 de catre Curtea de Apel Timisoara si la data de 06.06.2019 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in acelasi dosar;

- magistratul procuror Ilisie Teofil a fost audiat in calitate de martor la data de 30.09.2014 in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, la data de 25.04.2017 in dosarul 490/35/2014 de catre Curtea de Apel Timisoara si la data de 06.06.2019 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in acelasi dosar;

De asemenea, persoana vatamata a apreciat ca magistratul procuror Ilisie Teofil a declarat mincinos cu ocazia audierii sale ca martor, argumentand, in esenta, ca datele oferite organelor judiciare au fost inexacte, intrucat in dosarul 7515/P/2008 nu au existat 4 inculpati, nu a fost cercetata si nu a existat propunere fata de a 4-a persoana, nu a oferit date precise privind veridicitatea permiselor de conducere ale persoanelor cercetate in dosar, iar in realitate nu ar fi existat imprejurarea ruperii rechizitoriului intocmit de catre procurorul Briscan Adrian.

Fata de acuzatiile formulate de persoana vatamata, constat ca declaratiile date in calitate de martor de catre magistratii procurori Briscan Adrian si Ilisie Teofil au fost avute in vedere atat de catre organele de urmarire penala, cat si de catre instantele de judecata in evaluarea ansamblului probatoriu, in final constatandu-se cu titlu definitiv savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, sustragere sau distrugere de inscrisuri si favorizarea faptuitorului de catre persoana vatamata Popa Vasile Constantin.

Acuzatiile persoanei vatamate Popa Vasile Constantin se concentreaza pe aspectul unor pretinse expuneri mincinoase ale magistratilor procurori antementionati, in sensul in care magistratul Briscan Adrian nu ar fi predat in realitate rechizitoriul nr. 7515/P/2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, intrucat nu ar fi fost niciodata intocmit si fara a exista vreo dovada scrisa care sa ateste intocmirea si predarea rechizitoriului catre conducerea unitatii de parchet pentru avizarea spre legalitate si temeinicie a solutiei. In sprijinul lipsei de credibilitate a magistratului procuror Briscan Adrian, persoana vatamata a precizat suplimentar ca 'ceilalti martori procurori audiati au prezentat solutii din 2009-2010 si au aratat ca in toate cazurile le-au salvat, cu atat mai mult cu cat si acestia au fost promovati la alte unitati de parchet'.

Infractiunea de marturie mincinoasa presupune sub aspectul laturii obiective ca o persoana ascultata in calitate de martor intr-o cauza penala, civila sau in orice alta procedura sa faca afirmatii mincinoase ori sa nu spuna tot ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile esentiale cu privire la care este intrebata.

Prin aplicare in concret la acuzatiile persoanei vatamate, apreciez ca nu sunt pertinente si suficiente argumentele acesteia, conform carora nu s-a facut dovada existentei in memoria calculatorului a unui extras al rechizitoriului sau existenta semnaturii de primire in condica personala a procurorului, intrucat, pe de o parte, salvarea in memoria calculatorului nu presupune o procedura certa si obligatorie, putand interveni diferite incidente de natura tehnica sau administrativa, iar, astfel cum au declarat si ceilalti martori in cursul procesului, numarul dosarelor era unul ridicat si nu intotdeauna lucrarile erau predate prin intocmirea de forme scrise, ci doar faptic. Pe de alta parte, astfel cum a retinut cu titlu definitiv instanta de apel, in contextul concret al cauzei si modalitatea de audiere a martorilor Briscan Adrian, Ilisie Teofil si Verche Rodica, s-a creat convingerea cu privire la credibilitatea acestora.

De asemenea, nu poate constitui un argument suficient lipsa indicarii unor date exacte de catre magistratul procuror Ilisie Teofil in cursul audierilor sale, astfel incat sa poata fi apreciat ca fiind intrunit elementul constitutiv al laturii obiective al infractiunii de marturie mincinoasa, intrucat, astfel cum a retinut si instanta de apel, inadvertentele din declaratiile sale cu privire la probele din dosarul pe care il avea in lucru, precum si alte imprejurari la care acesta participase nu au constituit aspecte esentiale cu privire la acuzatiile aduse persoanei vatamate Popa Vasile Constantin, ci doar conexe, prin coroborarea in ansamblu a datelor rezultate, iar eventualele inadvertente nu puteau in mod firesc sa ofere claritatea informatiilor furnizate, data fiind trecerea unui interval semnificativ de timp (aproximativ 4 ani de zile) de la imprejurarile la care a luat parte pana la declaratiile judiciare propriu-zise”.

Prezentam cel mai important fragment din incheierea ICCJ de redeschidere a dosarului:

„Prin ordonanta nr.618/P/2020 din 18.05.2020 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem cu privire la infractiunea de marturie mincinoasa, fapta prevazuta si pedepsita de art.273 alin.1 si 2 C.pen. (file 3-4 vol.6 d.u.p.), prin care s-a retinut, in esenta, ca, la data de 09.03.2020, persoana vatamata Popa Vasile Constantin a formulat plangere penala impotriva magistratilor procurori Briscan Adrian si Ilisie Teofil din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa constand in aceea ca in fata instantelor de judecata au facut declaratii mininoase cu privire la aspectele despre care au fost intrebati in acuzarea persoanei vatamate, in cauza in care, in calitatea acesteia de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr.421/P/2013 al DNA – SCICIC si condamnat la 6 ani inchisoare de Inalta Curte de Casatie si Justitie. S-a constatat ca plangerile penale indeplinesc conditiile prevazute de lege si nu exista vreunul din cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prev. de art.16 alin.1 C.proc.pen., astfel ca s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem.

Prin ordonanta nr.130/P/2022 din 21.04.2023, in temeiul art. 315 alin. 1 lit. b) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a) C.proc.pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin.1 din Codul penal pretins savarsita de catre magistratii procurori Briscan Adrian, din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, si Ilisie Teofil, din cadrul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, in legatura cu declaratiile de martor date in dosarul de urmarire penala nr.421/P/2013 si dosarul instantei nr.490/35/2014, intrucat faptele nu exista.

Prin aceasta din urma ordonanta, printre altele, s-a retinut in ceea ce priveste savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa de catre magistratii procurori Briscan Adrian si Ilisie Teofil, ambii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, in legatura cu declaratiile date in calitate de martori in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie si in fata instantelor de judecata, in dosarul nr. 490/35/2014 al Curtii de Apel Oradea, ca acestia au fost audiati in legatura cu imprejurarile in care au fost savarsite infractiunile de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului de catre persoana vatamata Popa Constantin, dupa cum urmeaza:

- magistratul procuror Briscan Adrian a fost audiat in calitate de martor la data de 07.10.2014 in dosarul penal nr.421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie-Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, la data de 02.11.2016 in dosarul 490/35/2014 de catre Curtea de Apel Timisoara si la data de 06.06.2019 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in acelasi dosar,

- magistratul procuror Ilisie Teofil a fost audiat in calitate de martor la data de 30.09.2014 in dosarul penal nr. 421/P/2013 al Directiei Nationale Anticoruptie-Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie, la data de 25.04.2017 in dosarul 490/35/2014 de catre Curtea de Apel Timisoara si la data de 06.06.2019 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in acelasi dosar.

Sub un prim aspect, judecatorul de camera preliminara subliniaza ca nu constituie obiectul acestei cauze modul in care organele judiciare au interpretat depozitiile martorilor Briscan Adrian si Ilisie Teofil in ansamblul probator al cauzei in care petentul a avut calitatea de inculpat si s-a dispus condamnarea sa, obiectul judecatii in cauza respectiva fiind diferit de cel al prezentei cauze.

Caracterul esential al faptelor si imprejurarilor prezentate prin depozitiile martorilor Briscan Adrian si Ilisie Teofil se evalueaza in aceasta cauza. Prin urmare, realitatea acuzatiilor aduse de persoana vatamata trebuie sa formeze obiectul verificarilor prin administrarea de probe utile si complete, ca apoi sa se analizeze daca au constituit fapte sau imprejurari esentiale cu privire la care au fost intrebati, in cauza in care petentul Popa Vasile Constantin a fost condamnat.

Din examinarea actelor de urmarire penala si considerentele ordonantei de clasare atacate, rezulta lipsa unei anchete adecvate, dovada fiind si faptul ca in motivarea solutiei de clasare procurorul a facut simple aprecieri asupra unor argumente de substanta prezentate de persoana vatamata in sustinerea plangerii sale penale pentru marturie mincinoasa, procurorul considerandu-le lipsite de pertinenta si insuficiente, fara a realiza verificari punctuale si complete (apreciez ca nu sunt pertinente si suficiente argumentele acesteia conform carora nu s-a facut dovada existentei in memoria calculatorului a unui extras al rechizitoriului sau existenta semnaturii de primire in condica personala a procurorului, intrucat, pe de o parte, salvarea in memoria calculatorului nu presupune o procedura certa si obligatorie, putand interveni diferite incidente de natura tehnica sau administrativa, iar, astfel cum au declarat si ceilalti martori in cursul procesului, numarul dosarelor era unul ridicat si nu intotdeauna lucrarile erau predate prin intocmirea de forme scrise, ci doar faptic).

In aceste conditii si vazand actele de urmarire penala administrate in cauza, judecatorul de camera preliminara considera ca pentru lamurirea sub toate aspectele a situatiei de fapt si aflarea adevarului se impune a se stabili in concret si punctual daca procurorul Briscan Adrian a salvat rechizitoriul nr.7515/P/2008 in calculatorul folosit, daca exista regula la nivelul Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea, ca toate rechizitoriile intocmite de procurori sa fie salvate pe serverul care administreaza reteaua de calculatoare a parchetului, asa cum a sustinut petentul prin plangerea penala formulata si inregistrata initial sub nr.619/P/2020. In acest sens, vor fi audiati martori (procurori, grefieri care si-au desfasurat activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, la data de referinta), se vor solicita informatii de la compartimentul informatic al unitatii de parchet daca exista salvat rechizitoriul de interes pentru cauza in sistem informatic ori in serverul central al unitatii de parchet. Dupa caz, se va stabili daca au intervenit incidente de natura tehnica sau administrativa care sa faca imposibila stabilirea existentei in memoria calculatorului a rechizitoriului nr.7515/P/2008 sau/si pe serverul care administreaza reteaua de calculatoare a Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea.

Urmeaza a se stabili daca procurorul Briscan Adrian pastra, ca regula, lucrarile efectuate in calculatorul folosit la parchet, in special in ceea ce priveste rechizitoriile pe care le-a intocmit in perioada in care si-a desfasurat activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, sens in care se vor solicita relatii de la unitatea de parchet, vor fi audiati martori.

Se va stabili prin audiere de martori modul concret in care se proceda dupa ce procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Judecatora Oradea intocmeau rechizitorii, la nivelul anilor 2009-2010, respectiv care era procedura de lucru efectiva la nivelul acestui parchet, care era momentul la care solutia de trimitere in judecata prin rechizitoriu se consemna in sistemul Ecris si cine realiza aceasta operatiune, daca eventual aceasta consemnare urma verificarii legalitatii si temeiniciei rechizitoriuluii de catre prim-procuror, daca in anul 2010 se faceau consecvent inregistrarile in sistemul Ecris sau, ca regula, se tineau evidente scriptice in registrele parchetului. De asemenea, se va stabili daca toate exemplarele rechizitoriului intocmit intr-o cauza ajungeau la mapa prim- procurorului Popa Vasile Constantin. Se va verifica daca imediat dupa intocmirea rechizitoriului se redacta adresa de sesizare a instantei cu rechizitoriul, care era grefierul cu atributii in acest sens in cazul rechizitoriilor intocmite de procurorul Briscan Adrian si daca aceste adrese au fost arhivate electronic.

Pentru a clarifica daca la momentul la care a incetat sa-si desfasoare activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, procurorul Briscan Adrian mai avea sau nu in lucru dosarul nr.7515/P/2018, se va solicita unitatii de parchet sa comunice evidentele scriptice a dosarelor predate ca nesolutionate de procurorul Briscan Adrian, ca urmare a promovarii acestuia incepand cu data de 01.07.2010 la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor.

Vor fi ridicate toate documentele relevante de la nivelul Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea care ar putea sa ateste intocmirea de catre procurorul Briscan Adrian a rechizitoriului nr.7515/P/2008, motiv pentru care se va atasa urma dosarului in original sau copia acesteia conforma cu originalul, din Arhiva unitatii de parchet.

Vor fi reaudiate punctual martorele Gui Carmen si Verche Rodica, grefiere la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea in perioada de interes pentru cauza, in legatura cu predarea dosarelor / lucrarilor de catre procurorul Briscan Adrian la momentul in care si-a incetat activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea (cum si cui le-a predat).

De asemenea, cu privire la aceleasi aspecte legate de activitatea procurorului Briscan Adrian vor fi audiate, in calitate de martore, numitele Sandor Floare si Pustea Mariana, grefiere la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, despre care martora Gui Carmen, grefier la acelasi parchet, a relatat ca aveau atributii de predare / primire catre / de la procurori a dosarelor penale (fila 232 vol.18 d.u.p.); va fi identificata si audiata persoana din compartimentul grefa al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea care a consemnat si preluat dosarele procurorului Briscan Adrian cand a promovat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, in scopul identificarii vreunei mentiuni scriptice sau informatii in legatura cu dosarul nr.7515/P/2018. Totodata, va fi identificata si audiata grefiera despre care martora Verche Rodica a afirmat ca era repartizata sa lucreze cu procurorul Briscan Adrian (fila 270, vol.18), pentru lamurirea modului de lucru a acestuia in cazul intocmirii rechizitoriilor (cu privire la redactor, pastrare in calculator etc.).

Fata de relatiile comunicate de Arhivele Nationale – Serviciul Judetean Bihor prin care s-a aratat ca nu are competenta in preluarea condicilor procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea si ca acest parchet a solicitat de fapt aprobarea eliminarii unor documente din evidenta arhivei, printre care condici pentru evidenta lucrarilor procurorilor – vol.7, fila 262-264 –, se va solicita unitatii de parchet sa precizeze daca aceste condici au fost efectiv distruse prin predarea lor spre reciclare unui Operator autorizat si daca printre acestea s-a aflat si condica procurorului Briscan Adrian, iar in sens contrar sa se transmita condica pentru evidenta lucrarilor a acestui procuror pentru a fi consultata si atasate la dosar a fotocopiilor de pe aceasta in legatura cu mentiunile privind dosarul nr.7515/P/2008.

Va fi identificat grefierul care a consemnat in condica aflata in fotocopie la fila 280 vol.7 al acestui dosar de urmarire penala, faptul ca, la 04.07.2010, dosarul nr.7515/P/2018 a fost luat de la procurorul Briscan Adrian si, la 05.07.2010, a fost repartizat procurorului Ilisie Teofil, stabilind contextul, respectiv de unde a fost luat efectiv si predat dosarul acestui din urma procuror, urmand a se aprecia datele obtinute si in raport de faptul ca procurorul Briscan Adrian a incetat activitatea la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea la 30.06.2010.

Se va audia petentul – cerere incuviintata, de altfel, prin ordonanta din 24.05.2021 (fila 20 vol.5).

Pentru stabilirea cu exactitate a elementelor de fapt referitoare la infractiunea de marturie mincinoasa, se impune analiza, verificarea si solutionarea apararilor petentului in integralitatea lor, precum si aprecierea cererilor de probe ale acestuia in vederea unei investigatii penale complete. Sub acest aspect, nu prezinta importanta gradul de relevanta al inscrisurilor inaintate de petent in desfasurarea anchetei, procurorului revenindu-i insa obligatia de a le examina, a le avea in vedere si a solutiona, asa cum considera necesar, cererile si apararile formulate.

Efectuarea cercetarilor de catre organele abilitate in legatura cu chestiunile reclamate printr-o plangere penala trebuie sa fie apta sa raspunda cerintei jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la obligatia ce revine autoritatilor de a realiza o ancheta penala adecvata, fiind necesar ca organele implicate sa actioneze intr-un mod competent si eficient si sa dea dovada de diligenta rezonabila, ceea ce inseamna ca acestea trebuie sa faca eforturi pentru a analiza ceea ce s-a intamplat, neputandu-se baza pe concluzii nefondate sau pripite pentru a incheia ancheta (hotararea din 29 iunie 2012, cauza El Masri impotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei). CtEDO a subliniat, insa, ca realizarea unei anchete efective reprezinta o obligatie de mijloace, si nu de rezultat.

Deopotriva, se mentioneaza ca, fiind atributul exclusiv al procurorului in faza de urmarire penala, urmeaza a se stabili incadrarea juridica prin care sa se reliefeze forma (simpla / continuata) a infractiunii de marturie mincinoasa sau concursul de infractiuni.

In lipsa unei anchete eficiente, necesare si absolut obligatorii care impune identificarea elementelor de fapt, analiza si evaluarea probelor, se apreciaza ca se impune strangerea tuturor probelor necesare pentru lamurirea situatiei de fapt, verificarea tuturor apararilor petentului si aflarea adevarului in legatura cu acuzatia de marturie mincinoasa formulata de petentul Popa Vasile Constantin, cu respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile in faza de urmarire penala. Promptitudinea si rigurozitatea anchetei exprima cerinte general aplicabile oricarei urmariri penale, de natura a garanta, in final, alaturi de alte elemente, echitatea procedurii, motive pentru care se impune desfiintarea solutiei de clasare mai sus examinate si trimiterea cauzei la procuror in vederea administrarii probelor indicate, precum si a oricarui alt mijloc de proba apreciat necesar de procuror pentru justa solutionare a cauzei in legatura cu acuzatia de marturie mincinoasa.

In continuare, judecatorul de camera preliminara constata ca, invocand lipsa vatamarii interesului legitim, petentul a precizat explicit ca nu a formulat plangere, in baza art.340 C.proc.pen., impotriva solutiilor de clasare dispuse sub aspectul savarsirii infractiunilor:

- abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 din Codul penal in legatura cu pretinsele acte materiale ale magistratului procuror Man Ciprian de a fi actionat in mod constant in vederea favorizarii numitului Edu Dorinel in modalitatea ingreunarii ori impiedicarii cercetarilor ce au fost efectuate fata de cel din urma in dosarul penal nr. 878/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor (temei de drept – faptele nu exista),

- abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 din Codul penal, in legatura cu modul de instrumentare si solutionare a dosarului penal nr. 149/D/P/2021 al DIICOT-Serviciul Teritorial Oradea de catre magistratul procuror Morar-Herlea Radu (temei de drept – faptele nu exista),

- trafic de influenta, prev. de art. 291 din Codul penal rap. la art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, cumparare de influenta, prev. de art. 292 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si santaj, prev. de art. 207 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 13 ind. 1 din Legea nr. 78/2000, in legatura cu pretinsa exercitare a unor acte de constrangere asupra numitului Zetocha Raul de catre magistratul procuror Man Ciprian in vederea formularii unui denunt impotriva persoanei vatamate Popa Constantin Vasile, concomitent cu promisiunea interventiei in dosarul penal 846/P/2013 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor in vederea pronuntarii unei solutii favorabile (temei de drept – a intervenit prescriptia raspunderii penale),

- fals material in inscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. 1 din Codul penal, uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal si fals in inscrisuri sub semnatura privata, prev. de art. 322 alin. 1 din Codul penal, presupus savarsite de catre magistratul procuror Ardelean Cristian, cu prilejul audierii si depunerii in probatoriu, la data de 13.11.2017, in dosarul penal nr. 229/P/2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia de urmarire penala si criminalistica, a unor inscrisuri in copie presupus falsificate (temei de drept – a intervenit prescriptia raspunderii penale).

Cat priveste celelalte solutii de clasare, dispuse pentru intervenirea prescriptiei raspunderii penale, in baza art.16 alin.1 lit.f C.proc.pen., trebuie specificat ca, data fiind calitatea petentului de persoana vatamata, acestuia ii este permis de lege sa critice solutia de clasare intemeiata in drept pe implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale numai cu privire la modul de calcul al termenului, deoarece, altfel, plangerea sa ar echivala cu o cerere de continuare a procesului penal, care, insa, este permisa de lege doar suspectului si inculpatului, in conformitate cu prevederile art.18 C.proc.pen. In acest context, se constata ca s-au calculat corect termenele de prescriptie a raspunderii penale corespunzator infractiunilor pentru care s-au dispus solutiile de clasare, cu exceptia ce corespunde solutiei de clasare dispuse pentru savarsirea infractiunii de cercetare abuziva prev. de art.280 alin.2 din Codul penal, cu aplic. art.35 din Codul penal, in legatura cu modul de consemnare a denuntului formulat de Edu Dorinel in dosarul 421/P/2013, motiv pentru care se apreciaza ca este intemeiata plangerea petentului cu privire la aceasta din urma solutie de clasare.

Judecatorul de camera preliminara retine ca petentul Popa Vasile Constantin a atacat aceasta solutie de clasare, intrucat a criticat faptul ca solutia se refera la un singur act material al infractiunii prev. de art.280 alin.2 C.pen. cu aplic. art.35 C.pen., si anume modul de consemnare a denuntului formulat de Edu Dorinel in dosarul 421/P/2013, desi urmarirea penala a fost inceputa in rem cu privire la mai multe fapte (acte materiale), astfel ca procurorul a omis sa se pronunte asupra tuturor actelor materiale (fapte distincte).

Judecatorul de camera preliminara considera ca, in esenta si implicit, petentul a criticat calculul termenului de prescriptie pentru infractiunea in forma continuata prev. de art.280 alin.2 C.pen. cu aplic. art.35 C.pen.

Astfel, critica petentului prin care a sustinut ca procurorul nu s-a pronuntat asupra tuturor actelor materiale ale infractiunii de cercetare abuziva in discutie se incadreaza in parametrii ce vizeaza modul de calcul al termenului de prescriptie a raspunderii penale, pentru motive care reliefeaza ca termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunea de cercetare abuziva, retinuta in forma continuata in dispozitivul ordonantei, s-a calculat prin raportare la data actului material al audierii martorei Bodin Alina conform considerentelor ordonantei (file 16-17 ordonanta), care insa nu este retinut in dispozitivul ordonantei de clasare din 21.04.2023, unde se regaseste enuntata exclusiv fapta de consemnare a denuntului formulat de Edu Dorinel (fila 26 ordonanta).

Altfel spus, faptele ce ar putea sta la baza calculului termenului de prescriptie a raspunderii penale sunt diferite in ordonanta de incepere a urmaririi penale in rem, cuprinsul ordonantei de clasare si dispozitivul acesteia din urma.

In cazul infractiunii de cercetare abuziva in forma continuata – art.280 alin.2 C.pen. cu aplic. art.35 C.pen. –, termenul de prescriptie a raspunderii penale se calculeaza de la momentul epuizarii (ultimul act material).

In dispozitivul ordonantei de clasare, s-a retinut o singura fapta – modul de consemnare a denuntului formulat de Edu Dorinel in dosarul 421/P/2013 – care ar constitui infractiunea de cercetare abuziva, ceea ce inseamna ca termenul de prescriptie a raspunderii penale s-ar calcula de la data comiterii acestei fapte enuntate expres in dispozitiv (dincolo de faptul ca indicarea unei singure fapte in dispozitivul ordonantei de clasare ar atarge ca incadrare juridica, forma simpla a infractiunii de cercetare abuziva).

Independent de rezultatul unui eventual nou calcul al termenului de prescriptie a raspunderii penale, aspectul sesizat nu tine de un simplu formalism, caci faptele sesizate si asupra carora procurorul dispune prin solutie de clasare reprezinta, de principiu, o chestiune de legalitate si claritate a obiectului urmaririi penale, a faptelor cercetate.

Chiar daca incadrarea juridica este atributul procurorului in faza de urmarire penala, este imperios necesar ca acesta sa indice cu claritate faptele in legatura cu care dispune solutia de clasare (ceea ce rezulta din dispozitivul ordonantei de clasare daca se adopa ca maniera de lucru indicarea faptelor in dispozitiv), fie ca faptele au fost examinate ca infractiuni simple, fie ca infractiuni continuate, intrucat orice aspect de legalitate si temeinicie examinat ulterior de judecatorul de camera preliminara in procedura prev. de art.341 C.proc.pen. dobandeste, prin incheierea cu caracter definitiv pronuntata, o forta echivalenta autoritatii de lucru judecat, care se raporteaza la dispozitivul ordonantei, care nu trebuie sa fie contradictoriu cu considerentele ordonantei, ci sa le sustina pentru o urmarire penala clara si eficienta.

Efectuarea intregii anchete penale in conditii de legalitate este esentiala, in fiecare etapa a urmaririi penale, cu atat mai mult cu cat, potrivit jurisprudentei CJUE, notiunea de 'hotarare definitiva' nu este limitata numai la sentintele si deciziile pronuntate de instanta de judecata, putand intra in aceasta categorie si acte emise de procuror, chiar daca nu au fost supuse unui control judiciar (cauzele reunite Gozutok si Brugge – 11.02.2003, cauza M. – 05.06.2014 si cauza Kossowski – 29.06.2016).

Detaliind, se constata, ca element de nelegalitate cu impact si asupra modului de calcul a termenului de prescriptie a raspunderii penale, faptul ca in dispozitivul ordonantei de clasare procurorul retine o singura fapta circumscrisa infractiunii de cercetare abuziva presupus comise de Briscan Adrian, iar in continutul ordonantei sunt enuntate mai multe fapte apreciate ca acte materiale ale aceleiasi infractiunii de cercetare abuziva, respectiv, in plus fata de dispozitiv, faptele constand in pretinsele actiuni de alterare / modificare / adaugire a inscrisurilor – avize insotire a marfii depuse de denuntator si acceptate de magistratul procuror Man Ciprian in probatoriu, precum si la consemnarea unor pretinse aspecte nereale in declaratia martorei Bodin Alina (in raport de care s-a calculat termenul de prescriptie a raspunderii penale).

Mai mult, judecatorul de camera preliminara constata ca toate aceste fapte difera la randul lor de cele avute in vedere prin ordonanta nr.15/P/2018 din 06.02.2018, de incepere a urmaririi penale in rem cu privire la infractiunea de cercetare abuziva prev. de art.280 alin.2 din Codul penal, in care s-a retinut si un al patrulea act material (fapta), respectiv: pentru a ascunde caracterul fals al respectivelor inscrisuri, la data de 08.10.2014, Man Ciprian Florentin a procedat la reaudierea lui Edu Dorinel (…) procurorul (…) aratand ca avizul nr.010684 a fost emis la data de 05.05.2011, desi in inscrisurile intocmite initial, cu ocazia predarii, era inscrisa ca data a emiterii data de 25.11.2011; falsificarea datei emiterii s-a realizat cu scopul de a realiza o concordanta aparenta a ordinii numerice.

Legalitatea solutiei de clasare analizate este afectata de lipsa de rigoare in legatura cu calculul termenului de prescriptie a raspunderii penale, date fiind elemente de incertitudine ce rezulta din actele de urmarire penala in legatura cu forma simpla sau continuata a infractiunii de cercetare abuziva in discutie si, implicit, in legatura cu faptele / actele materiale vizate prin solutia de clasare, determinarea momentului de la care se calculeaza termenul de prescriptie si implinirea acestuia raportat la o incadrare juridica certa stabilita de procuror.

Aceste chestiuni nu pot fi suplinite / clarificate de judecatorul de camera preliminara, in procedura prev. de art.341 C.proc.pen., care confera acestuia atributul de a verifica legalitatea si temeinicia solutiei, nu verificarea cauzei sub toate aspectele.

Prin urmare, se va dispune desfiintarea solutiei de clasare sub aspectul infractiunii de cercetare abuziva prev. de art.280 alin.2 din Codul penal cu aplic. art.35 din Codul penal, in legatura cu modul de consemnare a denuntului formulat de Edu Dorinel in dosarul 4219/P/2013, dispusa prin ordonanta de clasare nr.130/P/2022 din 21.04.2023, urmand ca procurorul sa stabileasca fara echivoc forma simpla sau continuata a infractiunii de cercetare abuziva prev. de art.280 alin.2 C.pen. presupus comisa de procurorul Man Ciprian Florentin, cu consecinta asupra lamuririi faptelor / actelor materiale incadrate juridic acestei infractiuni, chestiuni necesar a fi prezentate cu rigoare pentru un control jurisdictional real si eficient in procedura reglementata de art.341 C.proc.pen., inclusiv in eventualitatea intervenirii prescriptiei raspunderii penale.

In continuare, vazand criticile formulate de petent si data fiind reluarea urmarii penale pentru motivele expuse in cele ce preced, Inalta Curte constata ca procurorul de caz nu a examinat si nu s-a pronuntat cu privire la toate faptele si imprejurarile factuale reclamate in cuprinsul cererii din 29.08.2019, prin care a solicitat extinderea cercetarilor, cerere care a fost luata in considerare de organele de urmarire penala ca act de sesizare.

Astfel, din actele si lucrarile dosarului, rezulta ca, la data de 29.08.2019, a fost inregistrata sub nr.39/P/2018 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia pentru investigarea infractiunilor de justitie (file 218-231 vol.17), cererea petentului Popa Vasile Constantin privind extinderea urmaririi penale nu doar pentru savarsirea unor fapte prev. de art.280 alin.2 si art.283 alin.1 si 2 C.pen. presupus comise de procurorul sef serviciu Tulus Florin Doru cu prilejul instrumentarii dosarului 421/P/2013, in faza de urmarire penala, in sensul ca ar fi produs, falsificat si ticluit probe nereale, ar fi dispus punerea in miscare a actiunii penale, retinerea sa si trimiterea in judecata, cunoscand ca infractiunile retinute nu au fost comise si implicit ca persoana cercetata nu este vinovata, ci si pentru fapte ce ar constitui infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri prev. de art.275 alin.1 C.pen., constand, in esenta, in inlaturarea fizica de la dosarul cauzei a unor mijloace de proba si inscrisuri rezultate din supravegherea tehnica in scopul de a impiedica aflarea adevarului in cauza 421/P/2013.

Aceste din urma fapte nu au facut insa, in mod real, obiectul unei veritabile evaluari critice din partea procurorului, in scopul clarificarii necesare a existentei lor si, eventual, a coordonatelor lor obiective principale. Aceste aspecte factuale sesizate, detaliate in precedent, nu au fost examinate nici macar tangential in cuprinsul ordonantei de clasare, procurorul de caz omitand in totalitate sa le examineze si sa se pronunte cu privire la acestea, ci doar le-a retinut ca fapte sesizate, in ordonanta. Astfel, singura mentiune la acestea apare la paragraful in care sunt redate faptele pentru care petentul a solicitat extinderea urmaririi penale prin cererea din 29.08.2019.

Altfel spus, faptele sesizate, la data de 29.08.2019, prin cererea de extindere a urmaririi penale, au fost enumerate de procuror, prin ordonanta de clasare, insa solutia de clasare s-a dispus exclusiv sub aspectul savarsirii infractiunilor de cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin. 1 si 2 din Codul penal si represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 1 si 2 din Codul penal.

Nu se poate admite ca, prin aceasta solutie de clasare privind infractiunile de cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin. 1 si 2 din Codul penal si represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 1 si 2 din Codul penal, procurorul de caz s-a pronuntat si asupra presupusei fapte a procurorului Tulus Doru Florin de inlaturare fizica de la dosarul cauzei a unor mijloace de proba si inscrisuri rezultate din supravegherea tehnica in scopul de a impiedica aflarea adevarului in cauza 421/P/2013, sesizata de petent ca fiind infractiunea prev. de art.275 alin.1 C.pen.

Incadrarea juridica data faptelor in faza de urmarire penala este atributul exclusiv al procurorului, insa din cuprinsul ordonantei nu rezulta ca procurorul de caz a aratat care sunt motivele pentru care apreciaza ca presupusa fapta de a inlatura fizic de la dosarul cauzei mijloace de proba si inscrisuri pentru a impiedica aprecierea acestora de catre instanta de judecata in ansamblul probatoriu in favoarea inculpatului nu se circumscrie infractiunii de sustragere sau distrugere de probe ori inscrisuri prev. de art.275 alin.1 C.pen. (cum a sesizat petentul), ci celei de cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin. 1 si 2 din Codul penal sau represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 1 si 2 din Codul penal, asa incat sa rezulte ca procurorul a avut in vedere si aceasta fapta cand a dispus clasarea pentru infractiunile de cercetare abuziva si represiune nereapta, reclamate ca fiind savarsite tot de procurorul Tulus Doru Florin.

Modalitatea aleasa de procuror de a prezenta cererea de extindere a urmaririi penale din 29.08.2019, prin redarea tuturor faptelor sesizate, dar numai in parte cu privire la incadrarea juridica indicata de petent, ca apoi sa se calculeze termenul de prescriptie a raspunderii penale exclusiv pentru infractiunile de cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin. 1 si 2 din Codul penal si represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 1 si 2 din Codul penal (fila 21 ordonanta) si fara a se arata de procuror care sunt faptele ce s-ar circumscrie acestor infractiuni, echivaleaza cu nepronuntarea asupra tuturor faptelor sesizate si retinute ca atare prin ordonanta de clasare la sectiunea in care au fost enumerate sesizarile din cauza si continutul acestora (file 1-10 ordonanta).

Totodata, avand in vedere sustinerile petentului, judecatorul de camera preliminara considera ca, urmare reluarii urmaririi penale, exista cadrul procesual pentru ca procurorul sa dispuna inclusiv asupra altor sesizari penale formulate de petentul Popa Vasile Constantin atasate dosarului de urmarire penala, cu privire la care nu exista solutie de disjungere dispusa in cauza, despre care nu se face referire in ordonanta de clasare si in legatura cu care nu s-a dat solutie.

In acest sens, se vor avea in vedere sustinerile petentului Popa Vasile Constantin din cuprinsul plangerii formulate in baza art.340 C.proc.pen. si notele scrise depuse in instanta, judecatorul de camera preliminara constatand existenta la dosarul de urmarire penala a sesizarilor la care petentul a facut referire, respectiv cele inregistrate sub nr.303/P/2018 din 26.02.2019 (file 260-281vol.19) si sub nr.39/P/2018 din 26.02.2020 (file 15-17 vol.17 d.u.p.), la care petentul a facut referire expresa (in legatura cu aceste fapte se va avea in vedere ca incadrarea juridica este atributul exclusiv al procurorului in faza de urmarire penala si ca o persoana nu poate fi cercetata, urmarita de doua ori pentru aceeasi fapta, chiar si sub alta incadrare juridica – art.6 C.proc.pen.).

Aceasta omisiune a procurorului de a se pronunta asupra tuturor faptelor sesizate, fie ca au fost enuntate sau nu in ordonanta de clasare, nu poate fi suplinita de judecatorul de camera preliminara, care actioneaza in limitele stabilite de dispozitiile art. 341 din Codul de procedura penala, respectiv, verifica legalitatea si temeinicia solutiei de clasare in baza actelor si lucrarilor dosarului, iar nu cauza sub toate aspectele, judecatorul de camera preliminara neputandu-se substitui procurorului pentru a stabili, direct in procedura plangerii, continutul obiectiv al faptelor sesizate, masura in care ele sunt ori nu descrise suficient de clar si, cu atat mai putin, daca plangerea insasi indeplineste conditiile de fond si de forma prevazute de art. 289 din Codul de procedura penala (in acest sens, incheierea nr.13 din 11 ianuarie 2023 a ICCJ – Sectia penala).

Curtea Constitutionala a aratat ca 'accesul la justitie nu inseamna accesul, in toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac, deoarece competenta si procedura sunt stabilite de lege. Este indeobste admis ca procesul penal se desfasoara sub autoritatea ordinii normative de drept care capata caracter definitiv prin constrangere si conformare' – paragraful 36 (decizia nr.423 din 09.06.2015, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 538 din 20.07.2015).

In toate cazurile in care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa in cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmarit restrangerea accesului liber la justitie, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, in vederea exercitarii dreptului constitutional prevazut de art.21 din Constitutie.

In acest context legislativ si jurisprudential, se precizeaza ca existenta unor eventuale impedimente la exercitarea actiunii penale (eventual intervenirea prescriptiei raspunderii penale, invocata de reprezentanta Ministerului Public), nu poate fi constatata direct de judecatorul de camera preliminara, in procedura prevazuta de art. 341 din Codul de procedura. O atare analiza este conditionata de prealabila determinare a continutului faptelor, a normelor de incriminare carora li se pot subsuma, teoretic, si a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, aspecte ce nu au fost analizate nici macar minimal in speta, de catre procuror, cu privire la faptele sesizate de petent si neexaminate de procuror.

Se mai noteaza ca determinarea prealabila a continutului concret al faptelor sesizate si, dupa caz, a eventualelor vicii de forma sau de fond ale plangerii constituie o obligatie a organului de urmarire penala expres prevazuta de art. 294 din Codul de procedura penala, obligatie a carei efectiva indeplinire permite fie inceperea urmaririi penale in rem, fie pronuntarea fundamentata a uneia dintre urmatoarele solutii: restituirea plangerii pe cale administrativa sau pronuntarea unei solutii de clasare intemeiate pe dispozitiile art. 315 alin. 1 lit. a) sau b) din Codul de procedura penala.

Procurorul are de asemenea posibilitatea modificarii cadrului procesual in care se desfasoara urmarirea penala daca nu se identifica vreun impediment la punerea in miscare si exercitarea actiunii penale.

Ca atare, trimiterea cauzei la procuror se impune si pentru a se asigura clarificarea faptelor ce fac obiectul cauzei in raport de sesizarile existente la dosar si lamurirea completa a tuturor imprejurarilor necesare aflarii adevarului, sens in care se vor efectua verificari concrete sub aspectul faptelor real sesizate. In acest sens, se impune ca organul de urmarire penala sa determine ab initio continutul factual propriu-zis si complet al acuzatiilor real aduse de petentul Popa Vasile Constantin, dupa care sa procedeze, eventual, la ascultarea acestuia pentru clarificarea tuturor aspectelor reclamate si sa solutioneze cauza sub aspectul tuturor faptelor si persoanelor reclamate, urmand a administra, eventual, probele pe care le va considera necesare.

Numai subsecvent unor atare verificari efective se poate concluziona cu privire la faptele existente in realitatea obiectiva si, eventual, la concordanta lor cu un anume tipar legal”.

* Cititi aici ordonanta de clasare initiala

* Cititi aici ordonanta de mentinere a clasarii

* Cititi aici incheierea ICCJ de redeschidere a cauzei

sursa foto Popa: Ebihoreanul.ro

sursa foto Tulus: Sursazilei.ro