ACTUALIZARE 20:30

Ministrul Justiției Radu Marinescu a reacționat în urmă cu puțin timp pe Facebook la anunțul președintelui Nicușor Dan privind viitorii șefi și adjuncți ai marilor parchete.

Marinescu nu a comentat în niciun fel refuzul primului om în stat de a-l numi pe procurorul Julien Iacobici ca adjunct al DIICOT.

Redăm postarea lui Radu Marinescu:

„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți.

Pentru prima dată în istoria recentă a statului nostru de drept, s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare (18 candidați pentru 8 poziții de conducere), implicând muncă asiduă de organizare, de analiză obiectivă și de evaluare.

O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura, ci confirmă eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională.

Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității.

La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminenței legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”.

------

Președintele Nicușor Dan (foto) a anunțat miercuri seară, 8 aprilie 2026, că a semnat decretele de numiri în cazul a şapte dintre cei opt procurori propuşi de către ministrul Justiţiei Radu Marinescu pentru posturile de şefi şi adjuncţi ai marilor parchete (PICCJ, DNA şi DIICOT). 

Primul om în stat nu a oferit nicio explicaţie pentru refuzul de a-l numi pe procurorul Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de adjunct al DIICOT.

În schimb, Nicusor a fost deosebit de vocal în a-și exprima indignarea față de criticile apărute în spațiul public la adresa șefei DNA Iași Cristina Chiriac, viitor Procuror General. Locatarul de la Cotroceni a mers până într-acolo, încât a negat inclusiv că șefa DNA Iași – consăteanca şi verişoara concubinei prezidenţiale Mirabela Grădinaru – ar fi încercat să muşamalizeze dosarul de pedofilie al fostului episcop de Huşi Corneliu Onilă, prin tergiversarea trimiterii probelor către DIICOT.

Iată comentariile lui Nicuşor Dan despre Cristina Chiriac (vezi video):

„Am fost extrem de surprins, fost extrem de surprins când am văzut atacurile la adresa doamnei procuror Chiriac.

Haideți să vă spun câteva lucruri – ce a făcut dânsa conducând 4 ani o echipă de 8-9 oameni la Iași!

În primul rând, această secție (n.r. DNA Iași) se ocupă de județele Iași și Vaslui. În județele Iași și Vaslui, azi avem trimiși în judecată: președintele Consiliului Județean Iași (n.r. Costel Alexe), primarul din Iași (n.r. Mihai Chirica) și președintele Consiliului Județean Vaslui (n.r. Dumitru Buzatu). Nu văd o altă parte din România în care asta să se întâmple.

Avem trimiși în judecată 20 de vameși și polițiști de frontieră. S-a mai întâmplat, dar nu foarte recent în alte locuri. Avem șeful Vămii Iași trimis în judecată. Nici asta nu e foarte des. Avem un rector și un decan trimiși în judecată pentru că au emis diplome pe bani. Avem un deputat trimis în judecată. Avem un șef de spital trimis în judecată. Avem trimis în judecată un ofițer de la Direcția Generală Anticorupție. Și, pentru că e la modă, avem și vreo 20 de funcționari de la Autoritatea Rutieră, de asemenea, trimiși în judecată.

Eu cred că pentru 4 ani și 8-9 oameni e destul de bine.

Și ce am citit? Am citit că are 1 milion de euro în cont. Nu e 1 milion; sunt 10.000 de euro.

Am citit că a ascuns probe în dosarul episcopului de la Huși (n.r. Corneliu Onilă) și că nu a sesizat parchetul (n.r. DIICOT) pentru agresiuni sexuale asupra minorilor. Nu a ascuns probe, ci le-a trimis la judecător, cum trimite orice procuror cercetarea sa penală când trimite un caz în judecată. Și nu a sesizat parchetul, pentru că n-au fost agresiuni și nu au fost minori în probele care au ajuns la domnia sa.

Eu vreau să mă opresc aici și să fac o scurtă discuție despre cine apără reputația unui procuror. Teoretic, procurorul face o cerere la CSM, CSM-ul judecă și după vreo două luni găsim un comunicat pe site-ul CSM-ului, în care spune: ‘Îi apărăm reputația’. Dar în spațiul public?

Pentru că regulamentul de funcționare a parchetelor din România interzice unui procuror să vorbească public în momentul în care el este atacat mediatic. Șeful are voie. Dacă șeful lui îl apără, are noroc. Dacă șeful lui nu-l apără, în opinia publică rămâne cu o tinichea legată de coadă toată cariera profesională. Și asta trebuie s-o schimbăm. În general, eu cred că, pe marile cazuri penale, procurorul trebuie să explice în termeni simpli, sintetizând ce se întâmplă în dosar, astfel încât opinia publică să cunoască. Și cu atât mai mult în momentul în care activitatea sa profesională este pusă în discuție. Închid paranteza.

Ce s-a mai spus? Că doamna procuror a fost cununată de episcopul Hușilor (n.r. Corneliu Onilă). N-a fost.

Că a supravegheat operativ un jurnalist. Ce s-a întâmplat? Un jurnalist s-a dus la funcționar și-a zis: ‘Vreau să îți dau mită, ca să lași să treacă prin vamă, să se întâmple ceva, încălcându-ți, evident’… Și funcționarul s-a dus la DNA și i-a spus: ‘A venit un cetățean la mine. Evident că nu mi-a spus că e jurnalist. A venit un cetățean la mine și a zis că vrea să-mi dea o mită’. Și atunci evident că parchetul i-a pus sub supraveghere și pe unul, și pe altul. Pentru că dacă n-ar fi făcut asta, ar fi fost favorizarea infractorului.

Mai departe: că doamna procuror ar fi făcut o eroare de procedură în dosarul domnului Buzatu. În primul rând că acest dosar a trecut de camera preliminară. Judecătorul de cameră a găsit suficiente probe, astfel încât să spună că judecata poate să continue pe fond.

În al doilea rând (și aici e mai tehnic și de-aia e important ca, în cazurile importante, specialiștii să poată să explice): aici exista o practică – pe care și procurorii, și judecătorii o aplicau în același fel – despre cum se aplică mandatele de înregistrare. Dar a venit Înalta Curte în 2024 cu o decizie obligatorie, în care a spus invers: o parte din mandatele de înregistrare nu mai sunt valabile. Asta e eroarea de procedură de care e acuzată doamna procuror.

Și, în fine, ultima chestiune legată de dânsa. Dacă celelalte sunt tehnice, aici este cu adevărat manipulare și rea-credință. Se spune că DNA Iași a avut o activitate dezastruoasă în 2025, că a avut numai trei rechizitorii.

Trei lucruri. Unu: oricine știe cât de cât ce se întâmplă în parchete nu se uită numai la rechizitorii; se uită și la acordurile de recunoaștere a vinovăției. Tocmai pentru că Codul penal, Codul de procedură penală au îngreunat foarte mult activitatea de judecată penală (cameră preliminară, primă instanță, a doua instanță: ani de zile), șefi de parchete sau de secții (n.r. corect: servicii teritoriale) de parchete din România și-au dat seama că e mult mai eficient pentru colectivul pe care îl coordonează ca, în loc să se concentreze pe rechizitorii (pe trimiteri în judecată), să se concentreze pe recunoașterea vinovăției, în care făptașul recunoaște, nu te mai duci în instanță și îl condamni pe baza acestui acord de recunoaștere. Primul lucru.

Al doilea lucru: din nou, Înalta Curte. Și aici cine știe puțină justiție penală e la curent cu asta. Și, din păcate, este un fenomen care va fi la fel de nociv cum a fost prescripția, în două rânduri, cu dosarele penale. În sensul că în 2019 Înalta Curte a venit și a spus că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (polițiști specializați) pot să facă orice fel de cercetare în orice fel de caz, în orice fel de cercetare penală, și în 2025 a venit și a spus invers: dacă nu e un polițist, orice cercetare penală pe care a făcut-o un ofițer DGA este nulă. Și atunci dacă tu ești șef de structură de parchet, nu trimiți un dosar în care știi că ai făcut o cercetare cu un ofițer DGA, ci încerci să dovedești, prin alte mijloace penale, că acel fapt s-a întâmplat. Dacă ești prevăzător, nu trimiți un dosar pe care știi că nu ai șanse să-l probezi.

Și, în fine, ultimul lucru (aici nu trebuie să fii mare specialist, dar trebuie să ai bună-credință): chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți, totuși, și în 2024 și să vezi că în 2024 secția DNA Iași, pe aceiași indicatori, a fost cea mai bună dintre secții. Dacă ai bună-credință”.