Procurorii din București ar putea sa își desfășoare activitatea în cadrul fostelor unități militare dezafectate. Ideea aparține procurorului militar Bogdan-Ciprian Pîrlog (foto) și a fost expusă în cadrul interviului pe care acesta l-a susținit luni, 23 februarie 2026, în fața comisiei de la Ministerul Justiției, în cadrul procedurii de numire în funcția de Procuror General al României, funcție la care acesta candidează.

Astfel, timp de aproape doua ore Bogdan Pîrlog și-a prezentat viziunea asupra modului în care ar trebui condus Parchetul General, răspunzând și întrebărilor puse de membrii comisiei.

Spre exemplu, Pîrlog a făcut o serie de critici privind anumitre aspecte ce țin de activitatea parchetelor, regretând în același timp eliminarea celebrului Mecansmism de Cooperare și Verificare (MCV). Un mecanism – adăugam noi – folosit în mod politic de către anumiți funcționari europeni și săgeților lor din România pentru controlarea Justiției.

În ceea ce privește măsurile concrete pentru funcționarea parchetelor, foarte interesantă este cea privind transformarea fostelor unități militare în sedii de parchete:

„Acolo unde există metrou, acolo unde există posibilitatea de a ajunge, trebuie să luăm în considerare – și aici vorbesc de București – gândirea mutării oarecum în afara centrului (n.r. - centrul orașului). Este frumos să fie centru, putem să păstrăm o parte din birouri, o parte din componente, dar mai sunt unități militare dezafectate, numai că nu mai sunt în zona centrală, unde putem să dezvoltăm. Există în spatele stadionului Steaua...e o zonă care s-a dezvoltat enorm, acolo vorbim de mii de hectare, unde pe de-o parte se vor dezvolta componente militare, comandamente NATO și acolo s-ar putea dezvolta și o serie de componente în materie de justiție. Iar daca se va mege pe unificarea Bucureștiului cu Ilfov, va fi chiar ideal plasată”.

De asemenea, Bogdan Pîrlog a fost întrebat și despre anomalia legislativă, prin care o sancțiune disciplinară interzice ocuparea funcțiilor de conducere la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, dar nu interzice ocuparea funcțiilor de conducere la marile parchete PICCJ, DNA și DIICOT. O situație în care Pîrlog însuși se află, în condițiile în care deși a fost sancționat disicplinar definitiv a putut să își depună candidatura atât la șefia PICCJ, cât și la șefia DIICOT.

Problema poate fi rezolvată foarte ușor, în viziunea lui Pîrlog. Și anume prin eliminarea acestui criteriu – ca existența unei sancțiuni disciplinare să conducă la imposibilitatea ocupării unei funcții de conducere – și eventual înlocuirea prevederii actuale cu o dispoziție potrivit căreia o sancțiune disciplinară determină revocarea din funcție și interzice ocuparea unei funcții de conducere o perioadă de timp.

Iată componența comisiei de interviu de la MJ:

- ministrul Justiției Radu Marinescu;

- avocata Roxana Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

- Octavian-Lucian Păun (personal asimilat judecătorilor și procurorilor) – șeful Corpului de Control al MJ;

- Aurelian-Mirel Toader – șeful DNA Cluj, procuror desemnat de CSM;

- Ionuț Botnaru – șeful adjunctul PCA Ploieşti, procuror desemnat de CSM;

- procurorul Marian Truşcă, adjunct al INM;

- Ana-Maria Georgescu, psiholog;

- Răzvan-Andrei Corboş, specialist în management;

Iată interviul procurorului militar Bogdan Pîrlog: