In sedinta de plen din 20.12.2011 a Consiliului Superior al Magistraturii a fost pus in discutie un subiect extrem de interesant, dar si foarte important pentru eficientizarea activitatii instantelor si parchetelor. Este vorba despre certificatul ORNISS si daca magistratii – procurori si judecatori – au nevoie de acest certificat pentru a putea avea acces la probele clasificate de la dosare. Unii dintre membrii CSM au luat pozitie, argumentand ca magistratii nu au de ce sa solicite ORNISS, pentru ca atunci cand intrumenteaza un dosar, probele sunt publice, ca trebuie ca inculpatii si avocatii acestora sa aiba habar de ele, deci nu pot fi clasificate, iar magistratul – procuror sau judecator – nu are cum sa realizeze un rechizitoriu sau sa judece si sa decida intr-o cauza atunci cand e vorba de documente clasificate, intrucat clasificarea ar presupune ca ele sa nu fie cunoscute de nimeni inafara celor care au dreptul si obligatia de a lucra cu astfel de documente. Altii au sustinut ca orice document trimis la instanta ar trebui declasificat, altfel nu poate constitui proba!

In esenta, mai multi membri CSM au sustinut ca este o prostie sa se ceara pentru fiecare magistrat certificat ORNISS. Cu toate acestea, cand a fost sa se voteze, rezultatul a fost ca magistratii trebuie sa detina certificat ORNISS. Va dati seama ca, de acum incolo, si asta va fi o problema in parchete sau instante! Si ca adevarul, viata si libertatea depind de accesul partilor la probe.

Aceasta problema a fost analizata, inainte de a intra pe ordine a de zi a plenului, in sedinta Comisiei nr.1, condusa de judecatorul Alexandru Serban, din 14.10.2011, la care au participat ca invitati Georgica Nita- adjunctul Oficiului pentru Supravegherea Secretelor de Stat – SRI si Mihai Vasilescu de la Oficiul Registrului National al informatiilor Secretelor de Stat. In cadrul comisiei s-a disecat si punctul de vedere al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii de Apel Bucuresti referitoare la dificultatile intampinate in materia gestionarii, arhivarii si manipularii informatiilor clasificate. Cele doua institutii au lansat ideea propunerii de lege ferenda in aceasta materie. In urma dezbaterii din cadrul comisiei conduse de judecatorul Serban au fost mai multe opinii, printre care si aceea ca ”realizarea unei politici unitare la nvelul instantelor judecatoresti excede competentelor CSM, competenta revenind Ministerului Justitiei. Altii au fost de parere ca CSM are acest drept, facandu-se trimitere la Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti. Unii membri au considerat ca pentru a avea acces la informatiile clasificate, judecatorii sunt supusi normelor legale comune de verificare si detinere a certificatelor de securitate ori a autorizarii de acces, dupa caz, altii au sustinut ca ”toti judecatorii sa detina astfel de certificate”. Discutii aprinse pe aceasta tema au fost formulate si in plenul CSM. Pana la urma, s-a votat ca toti magistratii sa aiba ORNISS. Numai ca, in practica, e clar ca nu toti vor primi acest certificat, din varii motive. Si atunci, daca le va pica de judecat un caz cu materiale ”clasificate” in anexa, e clar ca dosarul va fi dat spre judecare altui complet. Poate chiar unul „cu dedicatie”... Asta va duce la un timp mai lung al procesului in astfel de dosare. La parchete, in schimb, dosare de acest gen vor ajunge doar in mainile unor procurori care, evident, vor avea ORNISS. Hotararea plenului CSM este aplicabila de la data la care a fost luata, adica din 20 decembrie 2011.

* Cititi aici minuta Comisiei nr.1 a CSM pe tema ORNISS pentru magistrati