In pline presiuni pentru ruperea Coalitiei PSD-ALDE si la scurt timp dupa ce presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu a refuzat avansurile taberei Iohannis, o bomba a fost aruncata in piata de Directia Nationala Anticoruptie. In seara zilei de miercuri, 7 noiembrie 2018, presa a publicat informatia ca DNA solicita declansarea urmaririi penale fata de liderul ALDE Calin Popescu Tariceanu, pentru o pretinsa luare de mita comisa in afacerea Microsoft, in perioada 2007-2008. Evident, stirea aruncata pe surse a fost insotita de detalii cat mai spectaculoase, care sa arate cat de corupt ar fi Tariceanu, precum acelea ca presedintele Senatului ar fi incasat cateva milioane de euro de la o companie austriaca, pentru ca in cele din urma suma sa fie scazuta la 800.000 de euro. In realitate, nu asistam la altceva decat la un nou spectacol media, dosarul lui Tariceanu fiind de fapt un mare bluf. Fapta de care este acuzat Calin Popescu Tariceanu, adica presupusa luare de mita, este prescrisa, iar intreaga constructie nu este decat un joc politico-judiciar prin care se incearca fortarea liderului ALDE sa rupa coalitia cu PSD si sa se alature noului favorit al Sistemului, Dacian Ciolos (foto stanga). Iar ruperea coalitiei PSD-ALDE ar pune practic Romania in mana lui Ciolos, in conditiile in care actualul presedinte este din ce in ce mai mult scos din joc si sabotat chiar de tabara Ciolos.

Sa incepem cu primul aspect, cel al prescriptiei pretinsei fapte de luare de mita. Raportat la perioada savarsirii presupusei fapte la legea penala aplicabila, este evident ca legea penala mai favorabila este noul Cod penal, intrucat acesta prevede limite de pedeapsa cuprinse intre 3 si 10 ani inchisoare, in comparatie cu vechiul Cod penal, care stabilea limite de pedeapsa intre 3 si 12 ani inchisoare.

Astfel, art. 289 Cod penal – “Luarea de mita” prevede urmatoarele:

“(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta”.

Iar daca mergem la art. 154 Cod penal - “Termenele de prescriptie a raspunderii penale”, observam urmatoarele:

“(1) Termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:

…

c) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani”.

Avand in vedere aceste prevederi, in conditiile in care pretinsa luare de mita s-ar fi consumat din informatiile pe care le detinem in vara anului 2008, concluzia este ca in dosarul lui Calin Popescu Tariceanu prescriptia a intervenit in 2016.

Decizia CCR care confirma interventia prescriptiei

Pe de alta parte, s-ar putea invoca existenta in Codul penal a art. 155 - “Intreruperea prescriptiei penale”, care stabileste urmatoarele:

“(1) Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza.

(2) Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie”.

Problema este insa ca nu mai este aplicabila prevederea conform careia “cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza”. Iar asta din motivele pe care le vom prezenta mai jos.

Prin Decizia nr. 297/2018, Curtea Constitutionala a constatat ca este neconstitutionala solutia legislativa care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea “oricarui act de procedura in cauza”, din cuprinsul dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal. Foarte important: Decizia nr. 297/2018 a CCR - data in urma unei exceptii de neconstitutionalitate ridicata la Curtea de Apel Oradea de avocatul Razvan Doseanu, coordonator al Societatii profesionale de avocati Doseanu & Asociatii - nu este o decizie interpretativa, atata timp cat stabileste in mod expres prin dispozitivul acesteia ca este neconstitutionala solutia legislativa care prevede intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea „oricarui act de procedura in cauza”, din cuprinsul articolului 155 aliniat 1 din Codul penal. De asemenea, decizia nu este una interpretativa, intrucat CCR nu a admis o exceptie de neconstitutionalitate prin care sa constate ca textul este constitutional in masura in care intreruperea cursului general al prescriptiei penale se poate face prin indeplinirea unui act de procedura care se comunica invinuitului sau inculpatului. Nu in ultimul rand, Curtea nu interpreteaza sintagma “indeplinirea oricarui act de procedura” (asa cum a procedat in alte situatii, cum ar fi cazul abuzului in serviciu), ci o declara neconstitutionala. Toate acestea genereaza consecinta suspendarii textului de lege pe o perioada de 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, iar in continuare iesirea lui din vigoare, intrucat organul legislativ nu a oferit o noua solutie legislativa la expirarea acestei perioade. Practic, art. 155 alin. (1) nu se mai regaseste in Codul Penal, dupa ce Parlamentul nu l-a pus in acord cu decizia CCR.

Senatul trebuie sa opreasca mascarada DNA si sa respinga declansarea urmaririi penale

In acest sens, trebuie precizat ca Decizia nr. 297/2018 a CCR a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 25 iunie 2018, data de la care s-au scurs mai mult de 45 de zile, astfel ca au intervenit dispozitiile art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, care lasa fara efecte norma de drept material penal. Mai exact, incepand cu ziua consecutiva implinirii termenului de 45 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a Deciziei nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale, deci din 09.08.2018, art. 155 alin. 1 din Codul penal privind intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale si-a incetat efectele, ceea ce inseamna ca prescriptia raspunderii penale nu mai poate fi afectata de intreruperi. Or, in aceste conditii este logic ca in prezent nu mai functioneaza decat prescriptia raspunderii penale prevazuta de art. 154 din Codul penal, care stabileste o prescriptie de 8 ani pentru infractiunea de luare de mita.

Asadar, orice calcule s-ar face, concluzia este in opinia noastra ca prescriptia raspunderii penale a intervenit in 2016, ceea ce inseamna ca intregul dosar in care vizat este Calin Popescu Tariceanu este doar o sinistra cacealma. Or, singura solutie care se poate da in acest dosar este cea de clasare. O solutie care nu poate fi schimbata nici macar de completarea in graba a Codului penal, in sensul ca intreruperea cursului prescriptiei sa fie pusa in acord cu decizia CCR. Iar in cazul in care DNA va alege sa mearga abuziv inainte cu acest dosar si sa il trimita in instanta, este evident ca judecatorii nu vor putea constata in cele din urma decat interventia prescriptiei.

Pe de alta parte, pana la o eventuala clasare sau achitare, vazand toate aceste aspecte enumerate mai sus, consideram ca Senatul Romaniei are obligatia sa puna punct acestei mascarade judiciare si sa respinga solicitarea DNA de declansare a urmaririi penale.

Chiar si in situatia in care fapta s-ar raporta la calitatea de demnitar, prescriptia a intervenit in vara lui 2018

In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, aceasta este stipulata si in Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. La art. 7 din aceasta lege se arata ca pedeapsa se majoreaza cu o treime in cazul in care ea este comisa de o persoana cu demnitate publica.

“Art 7 - Faptele de luare de mita sau trafic de influenta savarsite de o persoana care:
a) exercita o functie de demnitate publica;
b) este judecator sau procuror;
c) este organ de cercetare penala sau are atributii de constatare ori de sanctionare a contraventiilor;
d) este una dintre persoanele prevazute la art. 293 din Codul penal se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale carei limite se majoreaza cu o treime”.

Chiar si asa, in conditiile in care din informatiile pe care le detinem Hotararea de Guvern pentru care s-ar fi dat mita a fost emisa in vara anului 2008, prescriptia este in continuare in vigoare. Mai exact, prin majorarea pedepsei pentru mita cu inca o treime, ceea ce face ca pedeapsa sa depaseasca 10 ani, inseamna ca aplicabile devin prevederil art. 154 alin. 1 lit. b) conform caruia:

“(1) Termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:

…

b) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani”.

Si in aceasta situatie, avand in vedere ca ultimul act ar mitei a fost in vara anului 2008, rezulta ca termenul de prescriptie s-a consumat in vara anului 2018.

Preluare ostila de catre tabara Ciolos

In alta ordine de idei, aminteam la inceputul acestui articol ca dosarul lui Calin Popescu Tariceanu este de fapt o combinatie politico-judiciara, prin care se doreste o lovitura dubla: fortarea presedintelui Senatului sa rupa coalitia cu PSD si preluarea lui ostila de catre gruparea europeana din care face parte si Dacian Ciolos. O analiza excelenta in acest sens a fost facuta de jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob de la site-ul Inpolitics.ro, care se intreaba daca nu cumva “lui Tariceanu i se arata pisica de foarte sus”.

Bogdan Tiberiu Iacob observa cum scandalul cu dosarul lui Tariceanu a izbucnit cu o zi inainte de congresul european ALDE, familie europeana in care doresc sa intre USR si partidul lui Dacian Ciolos. O familie europeana care urmeaza sa fie controlata de presedintele Frantei Emmanuel Macron. Iar ceea ce pateste in prezent Tariceanu poate fi semnalul ca ascensiunea sa politica nu este agreata in exterior, urmarindu-se fie sa fie eliminat din jocul la nivel inalt, fie sa se alature gruparii in care exponent este Dacian Ciolos:

“Grenada presupusei mite sta sa explodeze in poala lui Calin Popescu Tariceanu fix cu o zi inaintea importantului congres european al ALDE, familia politica din care face parte partidul fostului premier.

O familie catre care se indreapta partidele lui Ciolos si Barna si care a batut palma recent cu presedintele Frantei, Emmanuel Macron, implicat in crearea unui grup european care sa contracareze popularii lui Merkel.

E de asteptat ca ALDE din Romania sa fie bumbacit zdravan pe chestiuni de coruptie etc la congresul de la Madrid, din aceste zile.

Fragezit suficient pentru a justifica o cerere de excludere la viitorul congres, programat chiar inaintea alegerilor europarlamentare. Desigur, daca Tariceanu nu se da pe brazda pina atunci.

E posibil ca cineva foarte mare si influent din exterior sa nu agreeze planurile de marire ale lui Tariceanu; fie liberalul trebuie eliminat complet, fie trebuie convins sa se inhame la caruta altui personaj, dezirabil de asta data. Spre exemplu, a unui Ciolos, francofil nu doar prin nevasta si disciplinat pana in maduva oaselor.

Asa ca i se arata pisica, prin ciorba reincalzita Fujitsu-Siemens”.

* Cititi aici integral analiza jurnalistului Bogdan Tiberiu Iacob