Lumea Justiției prezintă argumentele cu care avocata Silvia Uscov (foto 1) solicită Curții de Apel București anularea Decretului prezidențial nr. 774/2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe profesorul Dacian Dragoș (foto 2) în funcția de judecător la Curtea Constituțională a României.

În primul rând, avocata reclamă că Dragoș nu are vechimea necesară de 18 ani cerută de Legea CCR nr. 47/1992. În al doilea rând (și mai important), Uscov, disecând CV-ul membrului CCR (disponibil pe site-ul Curții Constituționale – click aici pentru a citi), susține că Dragoș a desfășurat fără drept activități asimilate avocaturii și consultanței juridice. Este vorba despre colaborarea cu filiala românească a firmei franțuzești de consultanță Systra SA, prin intermediul persoanei fizice autorizate pe care Dacian-Cosmin Dragoș a deținut-o din 15 octombrie 2016 până în 30 iulie 2025, la 17 zile după ce și-a început activitatea la CCR (vezi facsimil 1).

Or, pentru o asemenea colaborare – fie și prin intermediul unei PFA – Dacian Dragoș ar fi trebuit să dețină atestarea de avocat (în sensul Legii nr. 51/1995) sau de consilier juridic (în sensul Legii nr. 514/2003), subliniază Uscov.

Atenție: faptul că Dacian Dragoș a prestat activități de consultanță juridică pentru firma franceză o spune însuși judecătorul CCR, în CV-ul publicat pe site-ul instanței de contencios constituțional (vezi facsimil 2).

De asemenea, menționăm că existența activității de consultanță juridică în relația de afaceri dintre Dacian Dragoș și Systra France este consemnată atât de către contractul încheiat între PFA-ul actualului judecător CCR și compania franțuzească (vezi anexa de la finalul articolului), cât și de către Dragoș însuși, în întâmpinarea depusă în instanță, unde juristul menționează că a activat ca „expert juridic” la diverse instituții (inclusiv la Banca Mondială) și că a oefrit „consultanță juridică” pentru Systra France (vezi facsimil 3).  

De aceea, Silvia Uscov dă de înțeles că profesorul universitar ar trebui să răspundă penal pentru infracţiunea de la art. 348 din Codul penal, potrivit căruia „exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

CAB a rămas în pronunțare

Încheiem, menționând că avocata Uscov a depus la Curtea de Apel București două acțiuni separate: una privind anularea Decretului nr. 774/2025, iar cealaltă privind suspendarea actului. Cauza nr. 112/2/2026 (privind anularea) s-a format pe rolul CAB în 8 ianuarie 2026, neprimind încă primul termen. În cealaltă parte, însă, judecătoarea CAB Olimpiea Crețeanu a rămas în pronunțare în dosarul nr. 8100/2/2025 pentru ziua de vineri, 16 ianuarie 2026.

Iată principalele pasaje din acțiunea Silviei Uscov:

„Pe fond. Lipsa criteriului obiectiv al vechimii de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior

Domnul profesor universitar Dacian Cosmin Dragoș, numit de către Președintele României în funcția de judecător al Curții Constituționale prin decretul din data de 8 iulie 2025, nu îndeplinește una dintre condițiile esențiale și cumulative prevăzute de art. 143 din Constituția României și de art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume condiția referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. (...)

Pct. I, IV, V, VI, VII, VIII: expert juridic în diverse proiecte, fie în proiecte desfășurate de Banca Mondială, fie în arbitraje internaționale desfășurate la ICSID, fie pentru un profesionist (Systra S.A. Sucursala București)

Dacă ‘expert juridic’ în proiecte cu Banca Mondială înseamnă, în fapt, prestarea de servicii juridice pe bază de contract civil (de consultanță, prestări servicii) sau contract de proiect, fără exercitarea unei profesii juridice reglementate (de tip avocat / consilier juridic) și fără încadrare formală într-o funcție juridică recunoscută de norma de vechime, atunci această perioadă nu poate să fie recunoscută ca ‘vechime în funcții de specialitate juridică’, chiar dacă activitatea este eminamente juridică (analiză legislativă, redactare clauze, note de conformitate, suport pentru autoritate contractantă etc.). Rațiunea este exact cea din jurisprudență: funcțiile nu se echivalează pe criteriul ‘atribuțiilor’, când legea cere o anumită funcție / profesie, iar simpla calificare de jurist nu ‘transformă’ o funcție de expert / consultant într-una de consilier juridic.

În schimb, dacă în proiectele cu Banca Mondială activitatea a fost prestată în mod formal fie ca avocat (înscris în barou, cu drept de exercitare, cu formele profesiei), fie pe post de consilier juridic (încadrat ca atare, în regimul profesiei), atunci perioada poate deveni relevantă ca vechime juridică, tocmai pentru că se ancorează într-o profesie / funcție juridică recunoscută.

Un exemplu practic care, de regulă, ‘trece’ testul formalității este situația în care persoana lucrează într-un proiect al unei autorități publice finanțat de Banca Mondială, dar este încadrată în organigrama autorității pe post de consilier juridic (și nu ‘expert’), cu atribuții corespunzătoare și evidențierea acestei calități în documentele de muncă. În oglindă, un exemplu tipic care generează respingere este ‘Legal Expert / Key Expert’ angajat pe contract de prestări servicii, fără calitate profesională reglementată, chiar dacă livrabilele sunt exclusiv juridice.

În dosarele ICSID, pot exista mai multe roluri, iar diferența juridică relevantă (pentru ‘vechime în funcții de specialitate juridică’) nu este forumul (ICSID), ci calitatea profesională în care s-a prestat: avocat (counsel), consilier juridic / in-house counsel, expert independent (expert witness), secretar / tribunal assistant etc.

Dacă s-a lucrat în arbitraj ICSID ca avocat (counsel) cu drept de exercitare, atunci, din perspectiva dreptului român, s-ar fi aflat în zona cea mai ‘curată’ a vechimii juridice: activitatea avocatului include consultanță și asistență / reprezentare în fața organelor de jurisdicție, iar arbitrajul internațional este, în esență, o formă de jurisdicție arbitrală. Asta face ca perioada să fie, în principiu, vechime ca avocat, indiferent că litigiul e intern, ICC / VIAC sau ICSID.

Dacă s-a lucrat în arbitraj ICSID ca ‘expert juridic’ fără a avea statut de avocat (de exemplu, consultant într-o echipă, redactând memo, cercetare comparată, cuantificare de prejudiciu juridic, pregătire de audieri), atunci se aplică aceeași logică restrictivă din jurisprudența ÎCCJ: nu este suficient că munca este juridică; contează în ce funcție / profesie ai prestat. Într-o astfel de configurație, se refuză recunoașterea ca ‘funcție de specialitate juridică’, exact cum ÎCCJ a refuzat echivalări pe ideea ‘atribuții similare’ și a arătat că simpla licență în drept nu conferă automat vechime în specialitate, dacă funcția este una ocupabilă și de non-juriști ori nu este una juridică recunoscută formal de norma specială.

Un exemplu clar de ‘nu’ este rolul de expert independent (expert witness) în arbitraj: chiar dacă opinia e ‘legal expert report’, aceasta nu este, de regulă, exercitarea unei funcții / profesii juridice reglementate în sensul vechimii cerute de o normă internă, ci o activitate de consultanță / experiență. Un exemplu clar de ‘da’ este rolul de counsel, dacă este exercitat în cadrul profesiei de avocat, cu documentele profesionale care probează calitatea și perioada.

Cea mai problematică situație se regăsește în privința colaborării cu Systra S.A. France Sucursala București.

Contractul de prestări servicii încheiat ca prestator de către PFA Dragoș Cosmin Dacian și folosit ca dovadă a activității juridice în sensul art. 143 din Constituție prevede că prestațiile din contract (‘legal advice’, ‘legal risks’, ‘any matter relating to Romanian law’, ‘claims and counterclaims strategy’, ‘participating to court proceedings and representing the Company’) se suprapun substanțial cu sfera avocaturii. Nu mai vorbim de ‘consultanță de management’ în sensul CAEN 7022 (n.r. ‘Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management’), ci de consultanță juridică propriu-zisă și reprezentare (atât la nivel declarativ, cât și contractual).

Afirmația pe care o face în cuprinsul întâmpinării depuse în dosarul nr. 8100/2/2025 este în sensul că acest contract este folosit ca: ‘Expert jurist… Consultanță juridică… activitate exclusiv juridică’, întărind teza că scopul concret nu este unul mixt sau preponderent tehnic, ci unul juridic, asumat ca atare.

Textul art. 348 Cod penal incriminează exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație ori exercitarea în alte condiții decât cele legale, atunci când legea specială prevede sancționarea penală, cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la un an sau amendă.

Aplicat pe situația noastră, ‘profesia / activitatea’ este avocatura (profesie reglementată), iar ‘fără drept’ se conturează ca urmare a faptului că Dragoș Cosmin Dacian nici nu are calitatea de avocat, iar dacă ar fi avut-o, oricum ar fi trebuit desfășurată numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei strict reglementate de Legea 51/1995 (avocat colaborator sau salarizat în cadrul cabinetelor individuale de avocat sau societăților profesionale – toate acestea nu se înregistrează la Registrul Comerțului, ci la Baroul unde se desfășoară activitatea preponderentă).

Faptul că activitatea este facturată / derulată printr-un PFA cu CAEN 7022 este un indicator suplimentar că nu se prestează în cadrul unei forme autorizate de exercitare a avocaturii, mai ales că acest cod CAEN exclude exercitarea de activități juridice în mod expres.

Consilierul juridic ‘poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă’, iar consilierul juridic numit are statut de funcționar, iar cel angajat are statut de salariat (art. 2–3 Legea nr. 514/2003). Atunci când o societate vrea să aibă ‘juristul ei’ (in-house), mecanismul legal este unul de numire / raport de muncă, nu un contract civil de servicii cu un PFA.

Prin urmare, dacă se încearcă reconversia prestației PFA-ului ca fiind de consilier juridic extern, problema nu este doar de titlu, ci de condițiile de exercitare. Un contract de servicii pe PFA, care își asumă consultanță juridică permanentă și strategie juridică a proiectului, ocolește exact arhitectura Legii 514/2003 (in-house, în condițiile legii muncii / funcției publice).

În concluzie, exercitarea fără drept a unei profesii reglementate cu siguranță nu poate constitui activitate juridică în sensul art. 143 din Constituția României.

Pct. III: 30.03.2020 – 30.06.2023 - 3 ani si 3 luni: Expert achiziții publice

Calitatea de ‘expert achiziții publice’ este reglementată în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) prin Ordinul ministrului muncii nr. 1832/2011 (cu modificări ulterioare) sub codul COR 214946 ca o ocupație distinctă în domeniul achizițiilor publice.

Din legislația relevantă (Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și HG nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare) rezultă că experții cooptați în comisiile de evaluare a achizițiilor publice sunt specialiști desemnați pentru a asigura expertiza tehnică, financiară, juridică sau de altă natură necesară evaluării ofertelor. Acești experți nu fac parte din comisia de evaluare cu drept de vot, ci contribuie prin rapoarte și analize specializate care sprijină decizia comisiei. Mai exact, experții cooptați au atribuții de natură tehnico-administrativă și de consultanță specializată, fără caracter decizional formal și fără o calitate juridică autonomă de ‘funcționar juridic’.

Din punct de vedere legal, în contextul vechimii în funcții de specialitate juridică potrivit Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (art. 63), această calitate nu se încadrează ca și ‘funcție de specialitate juridică’, întrucât nu este o funcție juridică integrată în structura organizatorică a instituțiilor de drept, fiind mai degrabă o colaborare externă, cu caracter temporar şi consultativ.

Astfel, activitatea ca ‘expert achiziții publice’ este o activitate tehnico-specializată în domeniul achizițiilor publice, cu caracter consultativ, fără să fie o activitate juridică în sensul practicilor profesionale juridice reglementate (consilier juridic, avocat, judecător, procuror). De asemenea, această activitate nu conferă vechime în funcții de specialitate juridică în sensul normativ al Legii nr. 303/2022.

‘Expert achiziții publice’ este o calitate profesională tehnico-specializată, fără caracter juridic strict și fără recunoaștere legală pentru vechimea în funcții de specialitate juridică. În consecință, această activitate nu constituie ‘activitate juridică’ și nu se consideră vechime în funcții de specialitate juridică pentru scopuri legale, cum ar fi calculul vechimii în muncă juridică sau a altor drepturi specifice profesiei juridice.

Pct. II: 2016-2017, 2020-2023 – 4 ani: Presedintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării

Președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) exercită, în principal, o funcție de conducere și reprezentare într-un organism consultativ național fără personalitate juridică, aflat la nivelul ministerului de resort. Regulamentul arată expres că acest consiliu funcționează în baza legislației relevante și are atribuții instituționale de etică în cercetare, nu atribuții de ‘asistență juridică’ în sensul profesiilor juridice.

CNECSDTI analizează sesizări / contestații privind încălcarea normelor de bună conduită în cercetare și emite hotărâri prin care constată existența / absența abaterilor și, când e cazul, stabilește sancțiuni ‘conform legii’. Este, deci, o activitate de tip administrativ‑regulator / disciplinar în domeniul eticii cercetării, cu efecte juridice în plan administrativ (hotărâri, proceduri, termene, cvorum, conflict de interese, comunicări oficiale).

Regulamentul stabilește explicit atribuțiile președintelui: aplică regulamentul, planifică și conduce activitatea, stabilește ordinea de zi, aprobă minuta, reprezintă CNECSDTI în relația cu ministrul și cu terții și emite decizii în exercitarea atribuțiilor sale.

Aceste atribuții sunt tipice unei funcții de conducere într-un organism administrativ / consultativ: management instituțional, reprezentare oficială și emitere de acte interne (decizii), nu ‘asistență juridică’.

În sens larg, președintele CNECSDTI desfășoară activități cu relevanță juridică (proceduri, acte administrative interne, coordonarea adoptării hotărârilor, reprezentarea instituțională), pentru că însăși activitatea consiliului operează cu norme legale și produce acte cu efecte juridice în materia eticii cercetării.

În sens profesional (Legea 51/1995, Legea 514/2003), funcția nu echivalează, prin ea însăși, cu prestarea de servicii juridice de tip consultanță / asistență / reprezentare pentru terți, ci cu exercitarea unei atribuții publice / administrative într-un organism de etică.

Vechimea în specialitate juridică și includerea funcției de președinte CNECSDTI

Luând ca exemplu Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, noțiunea de ‘funcții de specialitate juridică’ este clar definită în cadrul normativ, incluzând, pe lângă judecători și procurori, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, precum consilierii juridici, grefierii cu studii superioare juridice, avocații, notarii, jurisconsulții și alte funcții juridice din instituții publice.

Legea stabilește standarde stricte pentru vechimea în astfel de funcții, în special în vederea concursurilor, promovărilor și pensionării. Astfel, candidatul la o funcție de magistrat-asistent trebuie să aibă o vechime minimă în funcțiile de specialitate juridică corespunzătoare. Vechimea se calculează doar pentru activitatea efectivă în aceste funcții specifice.

În privința poziției specifice a președintelui Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI), această funcție nu este în mod explicit inclusă în lista funcțiilor de specialitate juridică reglementate prin legea menționată. Președintele CNECSDTI are atribuții preponderent administrative, de reglementare și supraveghere în domeniul eticii cercetării, fără a exercita în mod direct atribuții juridice sau judiciare specifice profesiei de magistrat sau de personal de specialitate juridică asimilat acestora.

Prin urmare, activitatea în cadrul CNECSDTI, inclusiv funcția de președinte, nu este recunoscută ca ‘vechime în specialitate juridică’, astfel cum este aceasta înțeleasă și reglementată în legislația privind statutul și cariera magistraților și personalului juridic asimilat acestora. Vechimea în specialitate juridică se referă la exercitarea efectivă a funcțiilor licențiate, specifice unor profesii juridice concrete (judecător, procuror, consilier juridic, avocat, etc.) în instituțiile menționate explicit în lege.

În mod esențial, art. 87 alin. (3) din Legea nr. 361/2023 nu construiește o ‘categorie profesională universală’ (valabilă oriunde în administrație sau în organisme consultative), ci se referă la o categorie de personal din arhitectura instituțională a Curții Constituționale, cu un anumit statut și un anumit tip de atribuții (cercetare / documentare juridică în sprijinul activității Curții). Din această perspectivă, expresia ‘personalul de specialitate juridică ce desfășoară activitate de cercetare sau documentare’ este, juridic vorbind, o calificare funcțională și instituțională internă CCR, nu o etichetă care se poate ‘transfera’ automat asupra oricărui rol unde se citește legislație sau se redactează analize.

Chiar dacă, în practică, președintele CNECSDTI (și membrii) pot realiza analize cu puternic conținut normativ (inclusiv pe probleme de etică, integritate, eventual cu implicații juridice), regimul juridic al CNECSDTI este clar: este un organism consultativ fără personalitate juridică, iar participarea membrilor este reglementată ca activitate desfășurată ‘în afara activității de bază’, remunerată pe ore efectiv lucrate, cu numire prin ordin de ministru. În plus, chiar Legea nr. 206/2004 (în varianta care instituie CNE ca organism) folosește aceeași logică: organism consultativ, indemnizație pentru membri, funcționare prin bugetul autorității competente.

Din aceste texte rezultă că funcția de președinte CNECSDTI este, juridic, o calitate într-un organism consultativ (cu indemnizație), nu o ‘funcție de personal de specialitate juridică’ (în sensul Legii nr. 361/2023) și nici o funcție încadrată ca atare într-un compartiment de cercetare/documentare juridică de tipul celui avut în vedere pentru CCR.

În materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, ‘vechimea în specialitate’ (inclusiv ‘vechimea în specialitate juridică’, acolo unde este criteriu de încadrare/promovare sau de stabilire a drepturilor salariale) este, în practică, legată de perioade efective în care persoana a desfășurat activitate într-o funcție/post/raport juridic de muncă ori de serviciu care are ca cerință relevantă studiile juridice și atribuții specifice domeniului juridic (de tip consilier juridic, funcționar pe post juridic, magistrat, avocat etc.), dovedite prin acte specifice raporturilor de muncă/serviciu (încadrare, registru de evidență, adeverințe de vechime).

Prin contrast, o activitate exercitată ca membru într-un organism consultativ, pe bază de mandat/numire și remunerată punctual prin indemnizație de ședință, în mod obișnuit nu generează ‘vechime’ în sensul utilizat de legislația de salarizare (nu ‘curge’ ca vechime de încadrare în specialitate, ci cel mult ca experiență profesională în sens larg).

Din aceste elemente rezultă, ca regulă, că activitatea de membru CNATDCU (inclusiv în Comisia de științe juridice) este o activitate de tip mandat/numire într-un organism consultativ, remunerată prin indemnizație de ședință, nu o ‘încadrare’ într-o funcție juridică printr-un raport de muncă/serviciu. În consecință, în mod obișnuit, ea nu se contabilizează ca vechime în specialitate juridică pentru încadrare/salarizare, tocmai pentru că nu este o perioadă continuă de exercitare a unei funcții juridice în cadrul unui raport de muncă/serviciu (ci o activitate punctuală, ocazionată de ședințe, ‘în afara activității de bază’).

În concluzie, pentru condiționări legate de vechimea în funcții de specialitate juridică în contextul justiției, carierei juridice și, bineînțeles, al calității de judecător al CCR, perioada și funcția de președinte CNECSDTI nu vor fi recunoscute ca vechime în specialitate juridică.

Pct. XI: 2011-2012, 2020-2025 – 7 ani: Membru Comisia de științe juridice CNATDCU

CNATDCU este calificat expres ca ‘organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Educației’. Membrii CNATDCU sunt ‘personalități de prestigiu academic și științific’ (în principal cadre didactice/cercetători etc.) numite prin ordin al ministrului, iar misiunea lor este ‘de a sprijini’ ministerul în interesul sistemului de învățământ superior.

Comisiile de specialitate (inclusiv Comisia de științe juridice) sunt formate din ‘experți’ în domeniile arondate și au atribuții de evaluare și propunere către Consiliul general (de exemplu, pentru acordarea/neacordarea atestatului de abilitare ori a diplomei de doctor), precum și atribuții de elaborare a standardelor minimale.

Dacă folosim sensul uzual-profesional și constituțional al ‘activității juridice’ (adică activități specifice profesiilor juridice: consultanță juridică, asistență și reprezentare, redactare de acte juridice pentru terți, litigii, avizare juridică în cadrul unei funcții juridice), atunci calitatea de membru al Comisiei de științe juridice CNATDCU nu este, prin ea însăși, o activitate juridică în acest sens.

Din regulament rezultă că rolul comisiilor de specialitate este predominant de expertiză academică și administrativ-procedurală: analizarea procedurilor administrative universitare pentru titluri/abilitare/doctorat, verificarea respectării standardelor minimale, formularea de propuneri și participarea la decizie prin vot în structurile CNATDCU. Aceasta este o activitate de reglementare și evaluare în domeniul educației și integrității academice, nu una de furnizare de servicii juridice către public sau de exercitare a unei profesii juridice reglementate.

Faptul că domeniul comisiei este ‘științe juridice’ (drept) și că se lucrează cu norme (standarde, proceduri, conflict de interese, contestații) nu transformă automat rolul într-o ‘activitate juridică’ profesională; este o activitate de evaluare și decizie instituțională, cu componentă normativă/administrativă. Este relevant și că regulamentul menționează existența unui consilier juridic în secretariatul tehnic al CNATDCU, ceea ce sugerează că suportul juridic specializat este tratat distinct de rolul membrilor comisiilor (care sunt experți academici).

Tot în logica Legii nr. 303/2022 (statutul judecătorilor și procurorilor), ‘vechimea în funcțiile de specialitate juridică’ este legată de exercitarea efectivă a unor funcții juridice determinate, enumerate limitativ la art. 63 alin. (1) (de tip judecător/procuror, personal de specialitate juridică asimilat, avocat, consilier juridic etc., precum și funcții juridice în anumite autorități/instituții publice).

Calitatea de ‘membru’ într-o comisie de specialitate CNATDCU este o calitate într-un organism consultativ, numit prin ordin, remunerată prin indemnizație potrivit regulamentului, dar nu este, în sine, o ‘funcție’ juridică dintre cele enumerate de art. 63 alin. (1) și nici nu echivalează cu o încadrare/ocupare a unui post juridic (de tip consilier juridic, personal asimilat etc.).

Prin urmare, perioada în care o persoană este membru al Comisiei de științe juridice CNATDCU nu poate să fie recunoscută ca ‘vechime în funcții de specialitate juridică’ deoarece nu reprezintă exercitarea unei funcții juridice, ci participarea într-un organism consultativ de evaluare academică.

Calitatea de membru într-o comisie de specialitate CNATDCU (inclusiv Comisia de științe juridice) este, la fel, o calitate într-un organism național organizat sub autoritatea Ministerului Educației, cu roluri de evaluare/atestare în zona academică, nu o încadrare într-o funcție de specialitate juridică de tip ‘personal CCR’, fiind relevante aceleași considerații ca în cazul de mai sus.

Calitatea de ‘Membru – Comisia de științe juridice CNATDCU’ descrie o activitate instituțională de expertiză academică și administrativ-procedurală (evaluări, propuneri, vot), nu o activitate juridică profesională de tip consultanță/asistență/reprezentare. În același timp, această calitate nu intră, ca atare, în categoria ‘funcțiilor de specialitate juridică’ pentru care se calculează vechime conform legii.

CONCLUZII FINALE

Din analiza exhaustivă a parcursului profesional al domnului Dacian Cosmin Dragoș, rezultă în mod indubitabil că acesta nu îndeplinește condiția esențială și cumulativă prevăzută de art. 143 din Constituția României, respectiv vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

1. Situația reală a vechimii în învățământul juridic superior

Conform interpretării constituționale consacrate de doctrina juridică de referință (profesorii Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Antonie Iorgovan, Dana Apostol Tofan) și susținută de structura sistemului românesc de învățământ superior, noțiunea de ‘învățământ juridic superior’ din art. 143 din Constituție se referă exclusiv la activitatea didactică desfășurată în cadrul Facultăților de Drept (domeniul ‘Științe juridice’), nu la orice formă de predare universitară care include discipline juridice.

Domnul Dragoș a acumulat:

• Doar 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 - februarie 2002) la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca

• Peste 23 de ani la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai - activitate care, deși valoroasă academic, nu constituie învățământ juridic superior în sensul art. 143 din Constituție

Această distincție se fundamentează pe:

• Nomenclatorul oficial al domeniilor de studii universitare (HG 367/2023, actualizat prin HG 412/2024), care separă structural ‘Științele juridice’ (domeniul Drept, cod ISCED 0421, 240 ECTS) de ‘Științele administrative’ (domeniul Administrație Publică, cod ISCED 0413, 180 ECTS)

• Sistemul de acreditare ARACIS, care operează cu comisii distincte pentru cele două domenii

• Finalitatea diferită a formării: Facultățile de Drept formează juriști pentru profesiile juridice reglementate; Facultățile de Administrație Publică formează funcționari publici și specialiști în management public. 

2. Absența totală a vechimii în activitatea juridică 

Examinarea fiecărei perioade invocate de domnul Dragoș ca fiind ‘activitate juridică’ relevă că niciuna nu îndeplinește criteriile legale pentru a fi recunoscută ca atare:

a) Funcții de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii):

• Reprezintă activități de elaborare legislativă și consultanță în administrația publică

• nu constituie profesii juridice reglementate (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic)

• Jurisprudența constantă a ÎCCJ stabilește că funcțiile nu se echivalează pe criteriul ‘atribuțiilor’, ci doar prin încadrare formală în profesii juridice recunoscute

b) Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID:

• Dacă au fost prestate fără calitatea de avocat cu drept de exercitare SAU fără încadrare formală ca consilier juridic, ele reprezintă consultanță pe bază de contract civil

• nu echivalează cu exercitarea unei profesii juridice, conform jurisprudenței ÎCCJ care respinge recunoașterea vechimii juridice pentru activități prestate în afara profesiilor reglementate

c) Colaborarea cu Systra SA (decembrie 2024 – iulie 2025):

• Contractul de prestări servicii prin PFA prevedea explicit: ‘legal advice’, ‘legal risks’, ‘participating to court proceedings and representing the Company’

• Aceste prestații se suprapun cu sfera avocaturii, însă au fost executate fără calitatea de avocat și în afara formelor legale de exercitare a profesiei (Legea 51/1995); de asemenea, nu a fost numit în funcție sau să se află într-un raport de muncă pentru a fi încadrat ca consilier juridic, conform Legii nr. 514/2003

• Constituie exercitarea fără drept a unei profesii reglementate (art. 348 Cod penal), deci nu poate fi recunoscută ca activitate juridică validă

d) Expert achiziții publice, Președinte CNECSDTI, Membru CNATDCU:

• Sunt calități în organisme consultative, cu atribuții de natură tehnico-administrativă, evaluare academică sau reglementare

• nu sunt funcții de specialitate juridică în sensul Legii 303/2022 sau al art. 143 din Constituție

• Remunerarea prin indemnizații pentru activități punctuale, nu prin raport de muncă / serviciu continuu în funcție juridică

Domnul Dacian Cosmin Dragoș nu îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, având doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior propriu-zis și zero ani în activitate juridică validă (profesii juridice reglementate).

Decretul Președintelui României nr. 774/08.07.2025 este nelegal și trebuie anulat, deoarece încalcă dispozițiile art. 143 din Constituție prin numirea unei persoane care nu întrunește condițiile obligatorii prevăzute de legea fundamentală.

Suspendarea executării decretului este imperativă pentru protejarea ordinii de drept constituționale și prevenirea unor prejudicii grave și ireversibile asupra funcționării Curții Constituționale și asupra stabilității sistemului juridic.

Respectarea cu strictețe a normelor constituționale în procesul de numire a judecătorilor Curții Constituționale nu este o simplă formalitate procedurală, ci reprezintă o garanție esențială a statului de drept și a separației puterilor în stat, care nu poate fi sacrificată în favoarea unor considerente de oportunitate sau a unei interpretări extensive care golește de conținut cerințele legii fundamentale.

Interesul public superior impune menținerea integrității și legitimității Curții Constituționale prin asigurarea că toți judecătorii săi sunt numiți în conformitate strictă cu dispozițiile Constituției, fără excepții sau interpretări care ar dilua exigențele constituționale”.

* Citiți aici contractul încheiat între PFA Dragoș Dacian Cosmin și Systra France