4 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ADEVARUL DESPRE PENSIILE MAGISTRATILOR – Judecatorul Ciprian Tita, presedintele Tribunalului Specializat Arges: ”In prezent sunt mai multi magistrati in activitate decat magistrati pensionari, fata de alte categorii profesionale unde raportul e negativ, magistrati care platesc contributii la sistemul de pensii, sume care se regasesc in pensiile fostilor colegi... Economia este infima... Nu vorbim numai de afectarea dreptului la pensie, ci de o componenta a independentei justitiei”

Scris de: George TARATA | pdf | print

30 March 2023 14:38
Vizualizari: 8175

Realitatea despre pensiile magistratilor este cu totul alta decat cea prezentata in spatiul public, unde se arunca o anatema in mod gratuit pe judecatorii si procurorii pensionari, pe motiv ca acestia ar avea venituri mult prea mari. Efortul bugetar pentru plata pensiilor de servciu nu este unul consistent, avand in vedere ca numarul magistratilor in activitate este mai mare decat numarul magistratilor aflati la pensie, iar magistratii aflati in activitate platesc contributii la sistemul de pensii care se regasesc in pensiile judecatorilor si procurorilor iesiti din profesie. Cu alte cuvinte, raportul dintre magistratii in activitate si magistratii la pensie este unul pozitiv, ceea ce nu se intampla in cazul altor categorii profesionale.


 

Situatia a fost prezentata de judecatorul Ciprian Tita (foto), presedintele Tribunalului Specializat Arges, intr-un interviu acordat Lumea Justitiei. Cunoscator al problemei pensiilor de serviciu, pe care a abordat-o si in campania electorala de la alegerile pentru CSM, Ciprian Tita precizeaza ca in momentul de fata, potrivit datelor publicate de Casa Nationala de Pensii, sunt in jur de 7000 de magistrati si aproximativ 5100 de pensionari fosti magistrati. „In prezent sunt mai multi magistrati in activitate decat magistrati pensionari, fata de alte categorii profesionale cum ar fi parlamentarii sau chiar cei din sistemul public de pensii, unde raportul e negativ, magistrati care platesc contributii la sistemul de pensii, sume care se regasesc in cea mai mare parte in pensiile fostilor colegi iesiti din activitate, daca este sa facem o corelare abstracta matematica”, afirma Tita. Or, tinand cont de aceste cifre, de numarul magistratilor pensionari, economia care s-ar face la bugetul de stat prin diminuarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor ar fi infima.

Pe de alta parte, presedintele Tribunalului Specializat Arges atrage atentia si asupra problemelor de constitutionalitate pe care le ridica o eventuala taiere a pensiilor magistratilor. Asta in conditiile in care CCR a stabilit deja prin deciziile pronuntate de-a lungul timpului ca pensiile de serviciu reprezinta o componenta a independentei magistratilor, care ar fi afectata prin masuri de taiere a pensiilor judecatorilor si procurorilor.

Nu in ultimul rand, judecatorul Ciprian Tita observa ca proiectul de lege care urmareste reducerea pensiilor de serviciu contine prevederi care nu au nicio legatura cu scopul asumat oficial, si anume ca nicio pensie sa nu mai depaseasca salariul. Mai exact, Tita se refera la eliminarea din vechimea necesara pensionarii a perioadelor in care magistratul a lucrat in alte profesii juridice, precum si la decuplarea pensiilor de indemnizatiile magistratilor aflati in activitate.


Prezentam interviul cu judecatorul Ciprian Tita, presedintele Tribunalului Specializat Arges:


Domnule judecator, sunteti candidatul care in campania de la alegerile pentru noul CSM ati abordat direct problema pensiilor de serviciu. Spuneati atunci ca sistemul este sustenabil si ca plata pensiilor de serviciu nu inseamna un efort bugetar prea mare. Pe ce anume va bazati? In ce situatie ne aflam in prezent?


Buna ziua si va multumesc pentru invitatia dvs. pentru a lamuri problema pensiilor de serviciu pe calea acestui interviu, o problema care suscita un deosebit interes public in ultima perioada, o preocupare a mass-mediei care este normala si binevenita, de altfel. Intr-adevar, in acel moment am abordat direct problema pensiilor de serviciu, exprimandu-mi opinia la care faceti referire raportandu-ma la datele de atunci.

In prezent, situatia e aceeasi, dar s-a schimbat cadrul discutiei in domeniul public.

In momentul iunie 2022 nu exista inca o dezbatere publica pe aceasta tema, ceea ce ne permitea sa stabilim noi coordonatele naratiunii in masura in care ceea ce am spus public la B1 TV si Romania Libera nu ramanea o simpla manifestare de opinie, ci s-ar fi transpus intr-o pozitie oficiala si consecventa a sistemului.

Sunt doua idei de baza: configurarea pensiei de serviciu drept componenta a independentei justitiei din punct de vedere constitutional si importanta efortului bugetar.

La baza discutiei publice generate de promovarea propunerilor legislative sta cea de-a doua idee, privind importanta efortului bugetar, pentru ca e mai putin abstracta, mai usor de inteles, insa problema se pune gresit in opinia mea. Se vorbeste intr-o ultima varianta vehiculata zilele acestea, in proiectul de lege aprobat de Senat, despre distinctia intre pensia cuvenita in baza contributivitatii si cea suplimentara, suportata de la buget si care ar trebui supra-impozitata.

In acest context, cifrele spun altceva. In prezent sunt in jur de 7000 de magistrati in activitate care cotizeaza cu sume mari la bugetul de pensii si aproximativ 5137 de pensionari fosti magistrati conform datelor pe luna februarie 2023 publicate de CNPP, ceea ce reduce mult tabloul efortului bugetar fata de situatia prezentata izolat raportat la o singura pensie privita abstract.

In esenta, ideea pe care vreau sa o afirm este ca in prezent sunt mai multi magistrati in activitate decat magistrati pensionari, fata de alte categorii profesionale cum ar fi parlamentarii sau chiar cei din sistemul public de pensii, unde raportul e negativ, magistrati care platesc contributii la sistemul de pensii, sume care se regasesc in cea mai mare parte in pensiile fostilor colegi iesiti din activitate, daca este sa facem o corelare abstracta matematica. La asta se adauga faptul ca numarul de magistrati pensionari este mult mai redus decat beneficiarii pensiilor de serviciu din sistemul militar sau MAI.

Insa, juridic si fiscal vorbind, toate aceste contributii se varsa in bugetul asigurarilor sociale de stat, de unde se face repartizarea spre plata a sumelor catre fiecare pensionar.

De aici a venit concluzia ca efortul bugetar nu este unul consistent in ceea ce priveste pensiile de serviciu ale magistratilor.

Totusi, aceasta e doar jumatate din argumentatia care trebuia sa ghideze discutia publica, celalalt argument, care de fapt este principalul, provine din natura pensiei de serviciu a magistratilor care a fost in mod repetat afirmata de CCR ca o componenta a independentei justitiei, Curtea sanctionand incercarile anterioare de a interveni asupra acestora fie ca aveau natura unor reconfigurari a pensiilor, fie ca era vorba de o forma de impozitare introdusa in Codul fiscal.


Ce parere aveti, ce economie s-ar face la bugetul de stat odata cu o diminuare a pensiilor de serviciu?


Se vehiculeaza public ideea de economie fara avansarea unor sume strict raportat la pensiile magistratilor pentru ca se vorbeste despre pensiile de serviciu in general.

Strict in privinta magistratilor, economia este infima. Desi jalonul 215 din PNRR care fundamenteaza proiectul vizeaza crearea cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Insa, in contrapondere, daca vorbim de economii, trebuie sa vorbim si de costurile unor astfel de masuri. Costuri sociale.

Dar, aici revin la ceea ce spuneam la inceput. E o problema de comunicare.

E normal ca initiatorii exprima argumentele care le sustin propunerea, iar presa exprima ceea ce prezinta interes pentru public.

Au fost si cateva voci revoltate din interiorul sistemului judiciar care au aratat cu degetul spre factorii politici care au promovat proiectul acuzandu-i pentru depopularea magistraturii. Intr-adevar, in acest context, in care se vehiculau public si nu numai tot felul de idei si variante care mai de care mai dezavantajoase pentru magistratii aflati in activitate, a fost un efect normal ca o buna parte din cei care indeplineau conditiile de vechime necesare sa aleaga calea pensionarii, ceea ce a dus la marirea deficitului de magistrati cu care se confrunta deja sistemul judiciar din cu totul alte cauze.

Starea de incertitudine care s-a creat la un moment dat a generat efectul mentionat pentru ca, dupa o cariera indelungata in magistratura in care ai avut nenumarate restrictii, magistratura fiind profesia care comporta cele mai multe si mai aspre restrictii, atat sociale, cat si economice, nu iti este deloc confortabil sa vezi cum se schimba total conditiile pe care le-ai acceptat in momentul intrarii in aceasta profesie cu privire la iesirea din profesie, care trebuie vazuta si ca o recompensa normala, binemeritata, pentru anii de serviciu public si aportul pe care l-ai adus societatii in general prin activitatea concreta desfasurata. Multa lume se face ca nu observa aceste lucruri sau chiar nu le observa, ceea ce e grav.

Am observat uneori cu tristete si nedumerire in spatiul public manifestarea unei tendinte de minimalizare a importantei profesiei de magistrat in societatea noastra democratica si de ignorare a faptului ca aceasta este si trebuie sa fie una de vocatie, in acest scop fiind si exigenta manifestata pentru admiterea in magistratura, ceea ce a generat aceste discutii nepotrivite cum ca pensiile magistratilor sunt speciale, nu de serviciu, ca sunt de lux, nemeritate, nesimtite, comparatii cu alte categorii profesionale, etc. .

Insa noi trebuie sa intelegem un lucru, politicul nu este dusmanul nostru si nici publicul. Nu suntem intr-o pozitie de adversitate. Ceea ce trebuie sa facem este sa aducem argumentele corecte, sa punem problema intr-o lumina obiectiva si sa o facem intr-un mod suficient de vizibil.

E in natura dezbaterii publice pe marginea unei initiative legislative faptul ca e un joc al argumentelor, al comunicarii, iar noi nu ne putem permite sa il pierdem prin simpla noastra pasivitate.


Ati cititi probabil detalii despre cea mai noua forma a proiectului de lege, in care este prevazuta o impozitare de 15% a partii necontributive a pensiilor de serviciu. Credeti ca este o masura constitutionala, legala?


Se vehiculeaza mai multe masuri, una din ele fiind majorarea cu 5% a impozitului aplicat asupra unei parti din pensie care depaseste suma contributiva, de la 10% la 15%.

Cu privire la impozitarea pensiilor in plata, Curtea Constitutionala a subliniat recent prin decizia nr. 650/2022 ca diminuarea pensiilor aflate in plata prin instituirea de impozite sau prin instituirea de alte contributii afecteaza dreptul la pensie prevazut de art. 47 alin. (2) din Constitutie, neputand fi adoptata prin O.U.G.

In prezent nu mai este vorba de o ordonanta de urgenta, dar argumentul CCR ramane valabil in sensul ca diminuarea pensiilor constituie o afectare a unui drept fundamental care poate avea loc in anumite limite constitutionale.

Printr-o alta decizie, nr. 223/2012, CCR a aratat ca fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si sa nu diferentieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni, un alt aspect care trebuie sa ne dea de gandit in conditiile in care noul impozit majorat tinteste in mod special pensiile magistratilor.

In ceea ce-i priveste pe magistrati, problema se pune diferit pentru ca nu vorbim numai de afectarea dreptului la pensie, ci de o componenta a independentei justitiei, CCR statuand acest lucru atat prin Deciziile nr. 873/2010, cat si prin Decizia nr. 900/2020.

In calitate de judecatori nu putem specula asupra constitutionalitatii sau neconstitutionalitatii proiectului aprobat de Senat, fiind atributul exclusiv al Curtii Constitutionale.

Insa in termenii acestia se pune problema, si chiar prin expunerea de motive a proiectului de lege se face distinctia intre pensiile magistratilor care beneficiaza de protectie constitutionala si celelalte pensii de serviciu, instituirea pensiei de serviciu a judecatorilor tinand seama de locul si de rolul justitiei in statul de drept.

Din acest motiv, toate celelalte argumente din expunerea de motive referitoare la corectarea inechitatilor dintre beneficiarii celor 6 categorii de pensii de serviciu si beneficiarii din sistemul public de pensii, din punct de vedere al contributivitatii, nu sunt valabile in privinta magistratilor luand in considerare fundamentarea acestora in jurisprudenta Curtii Constitutionale care nu porneste de la contributivitate.


Inteleg ca pensiile de serviciu reprezinta o garantie de independenta pentru magistrati, insa trebuie sa fim cinstiti si sa recunoastem ca exista si excese. Nu multe, dar exista. Cum ar putea fi acestea eliminate?


Este vorba de un singur exemplu vehiculat in presa, un fost procuror si comandant de penitenciar a carui pensie a fost stabilita pe cale judiciara printr-o hotarare pe care nu o comentam si al carei beneficiar intre timp a decedat.

In prezent cea mai mare pensie aflata in plata este calculata potrivit dispozitiilor legale la un nivel apropiat salariului net incasat la momentul pensionarii si este mult mai mica decat cea mai mare pensie calculata pe contributivitate.

Insa trebuie subliniat ca o masura generala adoptata legislativ nu trebuie niciodata sa se bazeze pe un singur exemplu extrem si nici pe argumentul fortei majoritatii care decide dincolo de orice fundament legal sau principii constitutionale ca suma incasata de un magistrat e prea mare.


Credeti ca este normal ca o pensie sa fie mai mare decat indemnizatia din timpul activitatii?


Nu, nu este normal. Dar pensia nu este mai mare datorata sporirii cuantumului acesteia de legiuitor ca drept subiectiv in sine, ci este un procent din indemnizatia bruta, procent care nu a suferit majorari.

Insa, odata cu majorarea salariilor brute cu 25% incepand cu ianuarie 2018 in baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si transferul contributiilor de asigurari sociale de la angajator la angajat prin O.U.G. nr. 79/2017 menit sa compenseze aceasta majorare pastrand salariile la acelasi nivel, legiuitorul nu a adaptat si celelalte dispozitii normative care foloseau ca reper salariul brut, astfel a aparut o majorare a cuantumului pensiei calculata in concret, care a ajuns sa depaseasca salariul net incasat deoarece baza bruta s-a marit prin acest transfer.

Dar in acest sens, art. I pct. 1) din proiectul aprobat de Senat include prevederea ca pensia neta nu poate fi mai mare decat 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

Este masura corecta si adecvata pentru a inlatura aceasta necorelare.

Insa celelalte modificari privind supra-impozitarea pensiilor de serviciu, inlaturarea perioadelor lucrate in alte profesii juridice si cel mai grav, decuplarea pensiilor de nivelul salariului in plata, urmand sa fie actualizate doar cu indicele de inflatie, nu au nici o legatura cu argumentul vehiculat, al existentei pensiilor mai mari decat salariul net.

Prin Carta europeana privind statutul judecatorilor s-a prevazut explicit ca este necesar ca legea „sa garanteze judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala”, argument citat si de CCR prin Decizia nr. 900/2020.

Aceste argumente nu pot fi pur si simplu puse in paranteza sub simplul considerent al intentiei politice de a schimba paradigma.


In fine, ultima intrebare. Sunteti de acord cu colegii dvs care acuza ca de fapt este o falsa problema cea a pensiilor de serviciu si ca de fapt este vorba doar despre o campanie de ura, in care magistratul este pus la stalpul infamiei, campanie menita sa livreze poporului un “dusman” si sa distraga atentia de la alte probleme?


Sistemul judiciar nu poate juca aceasta carte a victimizarii. Justitia e un reper de baza in societate, iar magistratura ca sistem trebuie sa accepte realitatea, ca opinia publica, scena dezbaterii publice are propria dinamica si functioneaza conform propriilor reguli.

Un sistem inert, cu o comunicare inadaptata fluxului de informatii va esua inevitabil ca obiect al asa-ziselor campanii care de fapt nu sunt produsul unui demers ocult de discreditare, ci al blocajului de comunicare care cel putin partial ni se datoreaza.

Presa intotdeauna a fost deschisa interventiilor publice, am constatat personal aceasta receptivitate, insa luarile de pozitie oficiale adaptate unei comunicari actuale, moderne, sunt practic inexistente.

Discutia asupra modificarilor in privinta pensiilor de serviciu este inca un exemplu in acest sens si vom vedea in cateva zile rezultatul.

Comentarii

# Intreb pentru un prieten date 30 March 2023 14:53 -12

Cam de la ce suma in sus sunt magistratii independenti? Va dati seama cat sunteti de aberanti?

# cris date 30 March 2023 15:28 -7

Se face ca nu pricepe domnul, nu de economii este vorba, nu de tot felul de calcule, ci este vorba de principiu! Legea trebuie sa fie aceeasi pt toti, daca pensia se calculeaza pe baza contributivitatii atunci asa sa se calculeze pt toti, sunt milioane de romani cu 40 ani vechime si contributie care iau pensie batjocoritoare 1100-1500 lei!!!! Despre acesti oameni ce spune domnul jude??? O singura persoana daca lua pensie speciala era o mare problema, nu mii si zeci de mii!!!! De ce trebuie sa munceasca o intreaga natiune pentru niste smecheri care isi dau legi dupa bunul lor plac????? Milioane de romani muncesc si isi duc traiul greu pentru a pune ceva pe masa familiei zi de zi, iar a esti "pensionari" de la 49-50 ani primesc din bugetul statului o gramada de bani fara niciun fundament si merit!!!!! 20-30-50-60 si chiar 99 mii lei lunar! Trebuie sa inceteze aceasta batjocura la adresa romanilor! E greu ca magistrat, e greu ca politist, ok, nu urma aceste profesii

# Cer recalcularea pentru mai putin date 30 March 2023 15:39 +2

:lol: :lol: Ați mai auzit sa te oblige prin lege sa ceri mai puțin?! Auziți acum asta și multe altele! Domnule care te referi la prețul independentei, ia întreabă mata pe ONU, UE,, CEDO, CJUE, pe ai noștri politicieni care au semnat tratate pe justiție,.etc Știi? Cred că mata nu prea ai ceva studii nu zic diplome, doar zic că sunt pe la SRL-uri. Eu personal zic: Independenta mea este cea descrisa în cele de mai sus și e de ajuns! Statul român fără independența justiției, cum se cheamă?! Acolo mergem cu pași alerți și generațiile ce vin nu au nicio vina! De ce acolo? Pentru că niște vremelnici cocoțați în funcții cheie ale statului ar da și pe gratis totul din tara asta pentru un " cont de arginți"... P, s; Ciolacu mi-a fost student, dar nu a venit la cursuri ori nu l- am remarcat. De asta merge tara bine!!!

# Ionita Petronela date 30 March 2023 18:03 +13

Eu vreau sa îmi fie restituite contribuțiile de Statul Roman,cu dobânda legală,iactualizate cu Inflația și ma lipsesc de pensia specială. Sa facem un exercițiu în 2022 un salariat cu salariul minim brut de 2550 lei platea cu titlu de contribuție la pensie 638 lei. Un judecator de tribunal cu peste 20 de ani vechime plătea contribuție de 7040 lei ,deci vorbind despre contributivitate plătea de peste 11 ori mai mult. Asa fiind consider că încasarea unei pensii de 11 ori mai mare decât a celui care a realizat 0,33 puncte de pensie corespunde cu prisosință principiului contributivitatii! Sa nu vorbim de împiedicarea exercitării oricărei alte profesii pe o perioada de peste 25 de ani ,pentrucare Statul îmi datorează daune morale ,având în vedereca peste 25 de ani a încasat contributii ,iar laomentul in care!

# Cetateanul date 30 March 2023 23:04 +2

Ce relevanță au toate aceste povești? Politrucii trebuie să priceapă că legea civilă dispune doar pentru viitor. Punct!

# basicuta date 31 March 2023 10:08 +1

câtă șmechereală! pensii speciale sunt in toată lumea, dar dacă te pensionezi inainte de 65 de ani, e mică...nu e normal să muncesti 20 de ani si să ai pensia mai mare ca salariul...și care sunt condițiile alea grele la magistrati...și mai tare, la grefieri? la parlamentari? sau la primari? ințeleg politisti, dar nu toți, militari, si doar cei care merg la război, servicii, doar cei din prima linie....bă dar restul, e pe smecherie!

# Pdv date 31 March 2023 11:59 -3

Recunoașterea ca vechime în magistratură a perioadelor asimilate este susceptibilă a fi neconstituțională deoarece este posibil să se încalce art.1 alin.(4), art.124 alin.(3), art. 125 alin. (3), art.126 alin. (1), art.131 și art.132 din Constituție. A se avea în vedere și faptul că, pentru exercitarea funcției de judecător sau procuror, acestora le sunt garantate pensiile de serviciu (Decizia CCR nr.900/2020). Totodată, se pune întrebarea dacă, de exemplu, perioada lucrată de judecător/procuror ca avocat se valorifică și în sistemul de pensii al avocaților. In concluzie, se pare că vechimea în magistratură necesară acordării unei pensii de serviciu garantată nu poate să conțină perioade de timp lucrate în profesii care nu au nicio legătură cu magistratura.

# @ Cer recalcularea pentru mai putin date 31 March 2023 16:05 -8

Si totusi ... care este suma de la care deveniti independenti? (nu eu am adus argumentul in discutie - toti magistratii spun ca pensiile speciale sunt garantia independetei lor). La SRL-ul la care am invatat am facut si lectii de logica - daca independenta depinde (se vinde pe) bani, evident nu este independenta.

# Dinu date 7 April 2023 18:34 0

Saracii magistrati. Au pensie mica, 20 - 22.000 lei pensie medie, in timp ce altii nu au ce pune pe masa. Au pensii mici, intradevar.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.03.2024 – Avertismentul DIICOT: copiii au devenit tinte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva