25 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CCR, CHEMATA SA INLATURE ABERATIA ICCJ – Avocatul Razvan Doseanu a obtinut atacarea la CCR a RIL-ului 15/2023, prin care ICCJ a stabilit ca intre Decizia CCR 176/2022 si publicarea in MO a OUG 85/2022 a existat infractiunea de contrabanda asimilata daca a fost vorba despre detinerea sau vanzarea a 10.000 de tigarete provenite din contrabanda. Doseanu: „Intre 5 mai si 17 iunie 2022, legislatia n-a continut nicio incriminare a contrabandei asimilate... Nu poate opera retroactivitatea legii penale”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

17 March 2024 14:17
Vizualizari: 3505

Avocatul Razvan Doseanu (foto) a obtinut atacarea la Curtea Constitutionala a Romaniei a Deciziei de recurs in interesul legii nr. 15/2023, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a modificat regimul infractiunii de contrabanda asimilata.



In 27 februarie 2024, in dosarul nr. 9992/271/2023, judecatorul Alexandru-Robert Bogdandi de la Judecatoria Oradea a trimis la CCR exceptia de neconstitutionalitate a art. 452 alin. 1 lit. h din Codul Fiscal si a art. 270 alin. 3 din Codul Vamal, in interpretarea data de ICCJ prin RIL-ul 15/2023. In editia de astazi, Lumea Justitiei prezinta atat incheierea (motivata marti, 12 martie 2024), cat si exceptia redactata de avocatul Razvan Doseanu (care apara un barbat si o femeie trimisi in judecata intr-un dosar vizand presupuse fapte de contrabanda cu tigari).


Cum s-a ajuns aici


Totul a inceput la 24 martie 2022, cand CCR a pronuntat Decizia nr. 176/2022, prin care a stabilit ca putem vorbi despre contrabanda asimilata (in sensul art. 270 alin. 3 din Codul vamal) doar de la un anumit nivel de gravitate in sus – mai precis, in cazul existentei unui anumit prag valoric al marfurilor sau a unui numar minim de tigarete colectate, detinute, transportate, vandute etc. In acelasi context, CCR dadea ca exemplu numarul minim de 10.000 de tigarete indicat de art. 296/1 alin. 1 din vechiul Codul fiscal (art. 296/1 alin. 1 lit. l) – nivel preluat (adaugam noi) in actualul Cod fiscal (Legea nr. 227/2015), la art. 452 alin. 1 lit. h. Totusi, subliniem: acel numar apare in decizia Curtii Constitutionale strict cu titlu de sugestie.

Decizia CCR a fost pronuntata la 24 martie 2022 si publicata in Monitorul Oficial in 5 mai 2022. Guvernul a transpus-o in Codul vamal la 17 iunie 2022, prin OUG nr. 85/2022, astfel incat noua forma a art. 270 alin. 3 sa faca referire la pragurile stabilite la alineatul 2 din acelasi articol.

La randul ei, in Decizia nr. 15/2023 din 18 septembrie 2023 privind solutionarea unui recurs in interesul legii, Inalta Curte a stabilit ca in intervalul 5 mai – 17 iunie 2022 (asadar, intre publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei CCR 176/2022 si a OUG 85/2022), a existat, totusi, infractiunea de contrabanda asimilata daca a fost vorba despre detinerea, transportarea, vanzarea etc. a unui numar de 10.000 de tigarete provenite din contrabanda.


Iata ce prevedea art. 270 alin. 3 din Codul vamal in versiunea desfiintata de CCR:


Sunt asimilate infractiunii de contrabanda si se pedepsesc potrivit alin. (1) (n.r. cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi) colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia”.


Redam noua forma a art. 270 Cod vamal (am subliniat pasajul adaugat de ordonanta):


(1) Introducerea in sau scoaterea din tara, prin orice mijloace, a bunurilor sau marfurilor, prin alte locuri decat cele stabilite pentru control vamal, constituie infractiunea de contrabanda si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infractiune de contrabanda si se pedepseste potrivit alin. (1):

a) introducerea in/sau scoaterea din tara, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, daca sunt depasite limitele cantitative prevazute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul produselor accizabile supuse marcarii, sau daca valoarea in vama a bunurilor sau a marfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de lei, in cazul produselor accizabile nesupuse marcarii, si mai mare de 40.000 de lei in cazul celorlalte bunuri sau marfuri;

b) introducerea in/sau scoaterea din tara, de doua sau mai multe ori in decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, daca prin fiecare introducere sau scoatere din tara nu sunt depasite limitele cantitative sau valorice prevazute la lit. a), insa cumulat, sunt depasite aceste limite;

c) instrainarea sub orice forma a marfurilor aflate in tranzit vamal.

(3) Sunt asimilate infractiunii de contrabanda si se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia, daca sunt depasite limitele cantitative sau valorice prevazute la alin. (2) lit. a).


Doseanu acuza ICCJ ca forteaza retroactivitatea legii


In exceptia de neconstitutionalitate ridicata la Judecatoria Oradea, avocatul Razvan Doseanu reclama ca, prin RIL-ul 15/2023, ICCJ forteaza retroactivitatea legii. Decizia CCR 176/2022 este una simpla (sau extrema), iar nu una interpretativa. Asadar, nu poate fi contestat faptul ca in perioada 5 mai – 17 iunie 2022, nu a existat infractiunea de contrabanda asimilata, subliniaza Doseanu.

In aceste conditii, Inalta Curte a incalcat principiul legalitatii incriminarii si principiul separatiei puterilor in stat, intrucat, a adaugat la lege si, astfel, s-a substituit Parlamentului sau Guvernului, mai arata avocatul.


In drept, maestrul Doseanu invoca urmatoarele pasaje din Constitutie si CEDO:


- art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei: „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”;

- art. 1 alin. (5) din Constitutie: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie:

(1) Statul se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”;

- art. 23 alin. (12) din Constitutie: „Nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii”;

- art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: „Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”.


Judecatorul Bogdandi n-a indraznit sa contrazica ICCJ


Pe de alta parte, in incheierea de sesizare a CCR, magistratul Alexandru-Robert Bogdandi de la Judecatoria Oradea considera neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatul Razvan Doseanu, opinand ca Inalta Curte a avut dreptate cand a pronuntat RIL-ul 15/2023:

Opinia instantei fata de obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, este in acord cu jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (decizia nr. 15/2023 din 18 septembrie 2023 in dosarul nr. 1459/1/2023 pronuntata in recurs in interesul legii) in sensul ca dezlegarea unei probleme de drept, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale, cand nu se solicita interpretarea efectelor deciziei de contencios constitutional, se regaseste in jurisprudenta instantei supreme, exemplificand cu Decizia nr. 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronuntata in materia prescriptiei raspunderii penale ulterior deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale, situatie intalnita si in materie civila, cand s-au interpretat texte legale ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale (Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).

De asemenea, decizia priveste interpretarea diferita data de instantele judecatoresti referitor la structura infractiunii de contrabanda in forma asimilata, prevazuta de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, respectiv raportul acesteia cu infractiunea prevazuta de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si infractiunea prevazuta de art. 270 din Codul penal.

Divergenta de opinii a fost subsecventa Deciziei nr. 176/2022 a Curtii Constitutionale, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei sunt neconstitutionale [decizia a fundamentat ulterior reintroducerea in fondul activ al legislatiei, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2022, a infractiunii de contrabanda in forma asimilata, la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, cu continut constitutiv completat exclusiv sub aspectul limitelor cantitative si valorice ale bunurilor / marfurilor ce formeaza obiectul material al infractiunii, chestiune ce formase temeiul criticii de neconstitutionalitate a textului de incriminare], astfel ca instanta apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata de catre petenti este nefondata.


Redam principalele pasaje din exceptia de neconstitutionalitate:


Apreciem ca dispozitiile art. 452 alin. 1 lit. „h” Cod Fiscal in interpretarea data prin decizia nr. 15 din 18 septembrie 2023 pronuntata intr-un recurs in interesul legii, prin care s-a stabilit ca efectul deciziei CCR 176/2022 este acela ca fapta de contrabanda asimilata continua sa isi pastreze tipicitatea in norma prev. de art. 452 alin. 1 lit. „h” Cod Fiscal, este neconstitutionala, intrucat Inalta Curte si-a alocat drept de legiferare, incalcandu-se separarea functiilor judiciare prev. de art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei si mai mult, a legiferat intr-un mod nelegal si contrar normelor de drept, incalcandu-se principiul legalitatii prev. de art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei.

Practic, acest context creeaza premisa unei eventuale condamnari a inculpatilor intr-un alt temei, decat cel al legii, intrucat decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are natura juridica a unei legi, fiind astfel incalcate si dispozitiile art. 23 alin. (12) din Constitutie, care prevede ca singurul temei al raspunderii penale este legea.

Curtea Constitutionala a constatat, intr-o maniera similara, faptul ca un text de lege este neconstitutional prin raportare la interpretarea data de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie printr-o hotarare de dezlegare sau chiar un recurs in interesul legii.

In acest sens, prin Decizia nr. 229/2022, Curtea Constitutionala a retinut la paragraf 16 faptul ca „interpretarea care se poate aduce normei juridice de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin deciziile in care solutioneaza recursuri in interesul legii, precum si prin hotararile prealabile pronuntate pentru dezlegarea unei chestiuni de drept trebuie sa tina cont de exigenta de ordin constitutional cuprinsa in art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, potrivit caruia in Romania, respectarea Constitutiei si a suprematiei sale este obligatorie”.

Astfel, prin decizia nr. 176/2022 a Curtii Constitutionale (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 451 din 05 mai 2022), s-a constatat ca dispozitiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei sunt neconstitutionale, ca urmare a faptului ca nu reglementeaza un prag valoric/temporal cat priveste faptele asimilate contrabandei.

Dispozitiile art. 270 alin. (3) din Legea nr.86/2006 sanctionate prin decizia mai sus amintita aveau urmatorul cuprins: „Sunt asimilate infractiunii de contrabanda si se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor sau a marfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscand ca acestea provin din contrabanda sau sunt destinate savarsirii acesteia”.

In argumentarea solutiei sale, Curtea a constatat ca fapta savarsita in conditiile art. 270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 este o infractiune derivata, corelativa si cu privire la majoritatea actiunilor/operatiunilor ce constituie elementul material al infractiunii, este o infractiune subsecventa, ce imprumuta din caracterul faptei din care provin bunurile/marfurile care trebuie plasate sub un regim vamal – respectiv din infractiunea prevazuta la alin.(1) al art. 270 din Codul vamal sau din infractiunile prevazute la alin.(2) lit.a), b) si c) al aceluiasi articol. Astfel ca, in conditiile in care alin. (2) lit. a) al art.270 din Legea nr.86/2006 are stabilit un plafon valoric, reglementarea unei limite valorice similare celei stabilite prin alineatul mentionat este necesara pentru o justa individualizare a pedepsei, corespunzatoare pericolului social. Asa incat Curtea a constatat ca, nesocotind principiul ultima ratio in materie penala, dispozitiile art. 270 alin. (3) din Legea nr.86/2006 nu reglementeaza un prag valoric sub care fapta nu constituie infractiune, contrar principiului constitutional al statului de drept, consacrat in art.1 alin. (3) din Legea fundamentala.

In considerentele acestei decizii, instanta de contencios constitutional a apreciat ca infractiunea reglementata la art. 270 alin. (3) din Codul vamal al Romaniei este, prin elementul sau material, o infractiune de tainuire, care priveste bunuri de un anumit specific, respectiv bunuri ce provin din contrabanda, a caror detinere, depozitare, colectare etc. afecteaza bugetul consolidat al statului. S-a mai aratat ca, anterior introducerii in Codul vamal al Romaniei a incriminarii prevazute la art. 270 alin. (3), actiunile/operatiunile prevazute de aceasta dispozitie legala, in lipsa unui text special, au fost incadrate de catre instante ca infractiune de tainuire.

Ulterior adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2010, infractiunea reglementata la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a fost calificata si in jurisprudenta ca „forma de tainuire a bunurilor provenind din contrabanda, avand aceleasi cerinte referitoare la obiectul juridic cu cele de la infractiunea de contrabanda" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 17 din 18 noiembrie 2013, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2014).

Tot astfel, intr-o alta decizie obligatorie s-a aratat ca „in cazul infractiunii de contrabanda, sunt asimilate autoratului unele forme ale participatiei penale, iar pe de alta parte, infractiunea de tainuire este absorbita in infractiunea de contrabanda" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 11 din 22 aprilie 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 381 din 2 iunie 2015).

Se constata ca in considerentele deciziei nr. 17 din 18 noiembrie 2013, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, s-a retinut ca, infractiunea din Codul fiscal [art. 2961 alin. (1) lit. l), detinerea de bunuri accizabile in afara antrepozitului fiscal] este un act preparator al evaziunii fiscale incriminat distinct. Situatia premisa se refera la depozite clandestine de produse accizabile, rezultate din producerea fara forme legale sau scoaterea din antrepozite fiscale fara forme legale a unor produse supuse accizarii. Daca provenienta acestor bunuri este contrabanda, se va retine numai aceasta infractiune (art. 270 din Codul vamal), in continutul sau [alin. (3)] intrand si depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal.

Totodata, s-a aratat ca ambele infractiuni presupun o conduita ilicita comuna, descrisa ca atare in elementul material din continutul constitutiv si ca in art. 270 alin. (3) din Codul vamal, legiuitorul a incriminat astfel o forma de tainuire a bunurilor provenind din contrabanda, avand aceleasi cerinte referitoare la obiectul juridic cu cele de la infractiunea de contrabanda.

In raport de cele mai sus aratate, opinam ca infractiunea prevazuta de art. 270 alin. (3) din Codul vamal constituia o incriminare speciala a infractiunii de tainuire [anterior introducerii alineatului (3) al art. 270 din Legea nr. 86/2006 detinerea unor bunuri sau marfuri provenite din contrabanda putea constitui infractiunea de tainuire, prevazuta de art. 221 Cod penal 1969], care fata de situatia premisa si de continutul constitutiv nu putea fi calificata ca o infracțiune complexa care absorbea infractiunea prevazuta de art. 425 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (care are ca premisa existenta unor depozite clandestine de produse accizabile, rezultate din producerea fara forme legale sau scoaterea din antrepozite fiscale fara forme legale a unor produse supuse accizarii).

Astfel, concluziile generate de neconstitutionalitatea art. 270 alin. 3 din Codul Vamal, in urma deciziei nr. 176/2022 a Curtii Constitutionale (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 451 din 05 mai 2022) pun in evidenta urmatoarele:

a. in urma acestei deciziei se poate considera fie ca a intervenit o dezincriminare totala a faptei de a detine bunuri provenite din contrabanda, fie fapta continua in anumite circumstante concrete de savarsire sa fie catalogata drept taiunire in acord cu decizia 176/2022. In acest ultim caz, lipsirea de efecte juridice a normei speciale de incriminare prin decizia instantei de contencios constituțional, face aplicabile dispozitiile normei generale.

b. nici norma generala si nici norma speciala nu au natura unei infractiuni complexe absorbante prin raportare la infracțiunea de detinere in afara antrepozitului fiscal, prevazuta de art. 425 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Prin urmare, aceasta infractiune distincta continua sa se aplice si ulterior deciziei nr. 176/2022 a Curtii Constitutionale in acelasi domeniu ca si cel anterior acestei decizii, neputandu-se considera ca prin solutia instantei de contencios constitutional trebuie aplicata infractiunea prevazuta de Codul fiscal tuturor ipotezelor prevazute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal daca sunt atinse pragurile de cantitati de bunuri prevazute de lege.

Chiar daca legiuitorul delegat a intervenit pentru punerea in acord a dispozitiilor art. 270 din Legea nr. 86/2006 cu dispozitiile Constitutiei in interiorul termenului de 45 de zile prevazut de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, avand in vedere faptul ca prin decizia nr. 176/2022 a Curtii Constitutionale s-a constatat neconstitutionalitatea totala a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, consideram ca intre data de 05 mai 2022 (data publicarii deciziei nr. 176/2022 a Curtii Constitutionale) si data de 17 iunie 2022 (data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgeanta a Guvernului nr. 85/2022), fondul activ al legislatiei nu a continut nicio incriminare a infractiunii de contrabanda asimilata, fapta de detinere a bunuri sau marfuri provenite din contrabanda fiind fie dezincriminata (opinie pe care o consideram ca fiind intemeiata) fie constituind infractiunea de tainuire, daca starea de fapt permite tragerea unei astfel de concluzii.

Prin OUG 85/2022 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul fiscal si vamal, au fost reconfigurate cele doua infractiuni, prin adoptarea unor elemente normative de savarsire a faptei total diferite, fara posibilitate reala de absorbtie juridica din punct de vedere al incadrarii juridice, fiind doua infractiuni totalmente diferite fara puncte convergente.

Din aceasta perspectiva, este evident ca se impune a constata faptul ca nu poate opera retroactivitatea legii penale in conditiile unei noi incriminari prin OUG 85/2022.

In acest context, din lecturarea celor doua texte legale, respectiv art. 270 alin. (3) din Codul Vamal si art. 452 lit. „h” din Codul Fiscal, astfel cum au fost reincriminate prin OUG 85/2022, rezulta ca singurul punct comun ar fi activitatea de detinere obiectului material, in rest niciuna din cele doua infractiuni nu prevad aceleasi elemente normative de savarsire a faptei. In timp ce contrabanda asimilata se refera la „colectarea, detinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea si vanzarea bunurilor”, detinerea in afara antrepozitului fiscal se refera la „detinerea produselor accizabile supuse marcarii, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false peste limita a 10.000 tigarete, 400 de tigari de foi de 3 grame, 200 tigari de foi mai mari de 3 grame, tutum de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 de litri, bauturi spirtoase peste 200 litri etc.”..

Astfel, inclusiv acest aspect pledeaza asupra imposibilitatii de absorbtie a infractiunii de contrabanda asimilata in infractiunea de detinere in afara antrepozitului fiscal, in conditiile in care din punct de vedere factual, elementele alternative de savarsire a faptei se exclud, cu exceptia „detinerii”, care si aceasta se refera la alte obiecte materiale. (...)

In atare conditii, este logic faptul ca cele retinute in RIL-ul 15 din 18.09.2023 pronuntat de Inalta Curte, sunt contrare principiului legalitatii si al separatiilor puterilor in state, prev. de art. 1 alin. (5) si (4) din Constitutie, in conditiile in care Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a asumat pe de o parte rolul de legiuitor, iar pe de alta parte a stabilit in mod vadit nelegal faptul ca infractiunea de detinere in afara antrepozitului fiscal este absorbita in textul de lege declarat neconstitutional prin decizia 176/2022 a Curtii Constitutionale, respectiv art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, in conditiile in care intre infractiunea de contrabanda (prev. de Codul Vamal) si infractiunea de detinere in afara antrepozitului fisscal (prev. de Codul Fiscal) nu exista nicio legatura, ambele avand laturi obiective si obiect juridic, distinct.

In perioada dintre declararea neconstitutionalitatii infractiunii de contrabanda asimilata si adoptarea de catre legiuitor a unui nou text de lege prin care a pus in acord decizia CCR 176/2022 cu criticile de neconstitutionalitate, in fondul legislativ nu a existat o alta tipicitate care sa corespunda art. 270 alin. (3) Cod Vamal (eventual cea de tainuire, identificata aparent chiar de catre Curtea Constitutionala), insa Inalta Curte prin RIL-ul pronuntat, cu incalcarea principiului legalitatii incriminarii si a separatiilor puterilor in stat, a stabilit in mod categoric neintemeiat, faptul ca infractiunea de detinere in afara antrepozitului fiscal prev. de art. 452 alin. 1 lit. „h” Cod fiscal ar fi absorbita de infractiunea declarata neconstitutionala prin decizia 176/2022 a CCR, iar in acest mod nu ar fi operat o dezincriminare iar toate faptele a caror tipicitate s-a mulat pe textul de la art. 270 alin. 3 Cod Vamal, odata cu publicarea RIL-ului vor fi incadrare in infractiunea de detinere in afara antrepozitului fiscal.

Opinam ca decizia 176/2022 este o decizie simpla, extrema, de constatare a neconstitutionalitatii infractiunii de contrabanda asimilata in modalitatea in care a fost conceputa de legiuitor la art. 270 alin. (3) Cod vamal, fapt demonstrat implicit de situatia juridica ulterioara, fiind nevoie de o noua legiferare (o noua configurare a infractiunii prin OUG 85/2022) pentru a pune in acord aceste critici de neconstitutionalitate cu textul de lege. Daca s-ar fi considerat ca exista acoperire legala, nu ar mai fi fost necesara nicio legiferare noua prin retinerea aceleiasi laturi obiective insa cu instituirea unor praguri valorice. Pe cale de consecinta, din aceasta perspectiva apreciem ca urmarea deciziei nr. 176/2022 a CCR a dus la dezincriminarea faptei de contrabanda asimilata.


* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate

* Cititi aici incheierea Judecatoriei Oradea de sesizare a CCR

Comentarii

# maxtor date 17 March 2024 19:10 0

extrinsec in raport cu art.115 alin 5. OUG nr. 85/2022 e neconstitutionala pt. ca nu a fost decisa de catre parliament in regim de urgenta; intrinsec in raport cu art. 115. alin 6 si cu art.56 OUG nr. 85/2022 e neconstitutionala; de fapt am ajuns o tzara de babuini guvernati in regim de urgenta/alerta prin ordonante expirate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 24.07.2024 – DNA nu e de nasul lui Ardelean

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva