Evolutia Laurei Codruta Kovesi de la "procuror cu trei dosare" la "zeita catuselor" a fost posibila cu ajutorul unor documente interne prin care le ordona procurorilor din subordine cum sa ancheteze, pe cine sa ancheteze si impreuna cu cine sa ancheteze. O circulara semnata in 2011 de fostul procuror general al Romaniei Laura Kovesi (foto stanga) ne arata ca inca de pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de a fi pusa sefa la DNA, Kovesi facuse un obiectiv din prezentarea cu titlu de trofeu a persoanelor inculpate pentru coruptie, in functie de profesiile detinute. Iar cei care acordau un sprijin important in activitatile procurorilor erau nelipsitii ofiteri de informatii ai Serviciului Roman de Informatii, in fata carora anchetatorii trebuiau sa raporteze. Printre cei pe care Laura Kovesi se baza in instruirea procurorilor s-a aflat si actualul judecator de la Inalta Curte, Horia Valentin Selaru (foto dreapta).

Documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in integralitate este o circulara ce poarta numarul 677/C/2011 pe care Laura Codruta Kovesi a aprobat-o in calitate de procuror general al Romaniei. In cuprinsul acestui document, transmis tuturor parchetelor din tara, sub necesitatea implementarii dispozitiilor Codului penal si a Codului de procedura penala (intrate in vigoare in 2014) – nicio vorba despre protocolul semnat in 2009 de Kovesi cu directorii SRI George Maior si Florian Coldea – procurorul general al Romaniei ii informa pe procurori ca a dispus organizarea unor intalniri regionale care urmareau aplicarea dispozitiilor din noile coduri in urmatoarele domenii:

1.mica coruptie;

2.evaziune fiscala, contrabanda si spalarea banilor;

3.criminalistica;

4.justitie militara;

5.comunicare publica;

6.practica judiciara unitara.

Pentru fiecare dintre aceste domenii, Laura Kovesi a desemnat cate un apropiat care sa coordoneze intalnirile regionale, la care, in mod obligatoriu, cu nota de "punct distinct", trebuiau sa participe reprezentanti SRI carora procurorii le prezentau cazuri relevante, "cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii".

Astfel, Circulara pe care o prezentam mai jos demonstreaza ca inca din 2011 Laura Codruta Kovesi avea trasata o tinta foarte clara cu privire la calitatea persoanei cercetate pentru fapte de coruptie, cautand inca de atunci trofee. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta sesiunile regionale coordonate de fostul sau consilier Marius Bulancea, unde erau analizate si dezbatute dosarele privind fapte de coruptie, cu atentia pe condamnari, achitari si pedepsele aplicate si, atentie, "profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie". In cadrul acestor intalniri regionale coordonate de Bulancea, un "punct distinct" il constituia "prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii".

Tinand cont in acel context ca protocolul de cooperare care prevedea constituirea unor echipe mixte formate din procurori si ofiteri de informatii, fusese semnat in 2009 de Parchetul General, prin Laura Codruta Kovesi, si procuroarea Gabriela Scutea, si de Serviciul Roman de Informatii, prin directorul general George Maior si directorul adjunct Florian Coldea, era evident, nu-i asa, sa se cuantifice si rezultatele sprijinului acordat de aceste institutii de informatii.

Judecatoarea Dana Titian instruia procurorii pe comunicare

Potrivit proiectului, pentru domeniile comunicare publica si practica judiciara unitara a fost desemnata in calitate de coordonator nimeni alta decat judecatoarea Dana Titian, la acea data consilier al procurorului general al Romaniei Laurei Codruta Kovesi.

La combaterea micii coruptii a fost desemnat coordonator procurorul Marius Bulancea, la randul sau ocupant al functiei de consilier al lui Kovesi la PICCJ, care trebuia sa organizeze sesiune regionale la care "se impune si participarea ofiterilor din cadrul unitatilor teritoriale ale DGIPI", si in care, printre altele, sa fie prezentate rezultatele evalurilor dispuse in cursul anului 2010 de instante in cauze privind savarsirea infractiunilor de coruptie pentru care rechizitoriul nu a fost intocmit de DNA, fiind expuse numarul de condamnari nedefinitive sau definitive, achitarile nedefinitive sau definitive, dar si profesiile persoanelor condamnate pentru fapte de coruptie. Desigur, astfel cum am precizat si mai sus, "un punct distinct al intalnirilor regionale" coordonate de Marius Bulancea avea sa il constituie "prezentarea unor cazuri relevante instrumentate, cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii".

Judecatorul ICCJ Valentin Horia Selaru specializa procurorii alaturi de SRI

Pe partea de criminalistica, Kovesi il desemnase coordonator de intalniri regionale pe cunoscutul procuror Marius Iacob, care mai tarziu la DNA i-a fost si adjunct, si care la acea data ocupa functia de sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica in cadrul Parchetului General, in timp ce pentru domeniul "justitie militara", fusesera desemnati coordonatori de "lucrare" procurorul sef al Sectiei parchetelor militare, generalul maior Ion Vasilache, dar si fostul consilier al Laurei Kovesi, astazi mare judecator de instanta suprema, Valentin Horia Selaru.

Acelasi Valentin Horia Selaru a fost pus de fostul procuror general Kovesi sa coordoneze si domeniul "combaterea evaziunii fiscale, contrabandei si spalarii banilor", unde, conform documentului, actiuni precum neachitarea taxelor si impozitelor aferente operatiunilor comerciale derulate, crearea unor grupuri infractionale specializate cauzau "o prejudiciere importanta bugetului general consolidat al statului fiind lezate grav valorile de securitate nationala prevazute de Constitutie si legislatia in domeniul securitatii nationale. Ei bine, sub aceasta palarie, PICCJ a invitat SRI sa ia parte la intalnirile cu procurorii. Caci din document reiese clar ca la intalnirile regionale coordonate de Horia Valentin Selaru se impunea ca fiind necesar ca, "pentru anul 2011", alaturi de procurori sa participe si reprezentati din cadrul Inspectorului General al Politie Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, dar si Serviciul Roman de Informatii.

Mai mult, in cadrul acestor intalniri se dispune aprofundarea riscurilor, metodelor si modalitatilor de cooperare inter-institutionala necesare obtinerii unor rezultate pozitive in domeniie prioritare, dar si punerea in discutie a noilor dispozitii legale prevazute in noul Cod penal.

Iar pentru ca tacamul sa fie complet, prin ordinul semnat de Kovesi s-a trasat obligativitatea prim-procurorilor de la parchetele de pe langa tribunale ca, "in urma unor analize comune cu conducerile teritoriale ale IPJ, IJPF si SRI, sa prezinte: i) care sunt factorii de risc identificati a fi incidenti in activitatea ilegala desfasurata in domeniile prioritare specifice fraudei fiscale; ii) modalitatea si rezultatele analizelor de informatii provenite din surse deschise si inchise; iii) care au fost si care vor fi domeniile cu caracter prioritar stabilite a fi incidentale in circumscriptia din competenta; iv) metodele stabilite care sa permita monitorizarea domeniilor prioritare".

De altfel, si in cadrul acestor intalniri, "un punct distinct" avea sa il constituie "prezentarea unor cazuri relevante instrumentate cu evidentierea sprijinului institutiilor de informatii".

Vazand in integralitate circulara Laurei Codruta Kovesi din 2011, emisa la circa 2 ani de la semnarea protocolului de colaborare cu SRI, al carui continut a fost declarat neconstitutional de CCR, devine evident pentru orice om de buna credinta ca in toti acesti ani, mai cu seama pe vremea cand Kovesi conducea PICCJ si DNA, procuratura a fost sub jugul SRI, fiind emise in tot acest timp tot felul de circulare si note care sa dea senzatia ca activitatile desfasurate alaturi de ofiterii de informatii se situeaza sub umbrela legii.

Publicam in continuare integral continutul Circularei Laurei Codruta Kovesi: