Vizat deja in dosarul privind folosirea angajatei de la Guvern in campania pentru sefia PNL si in cazul referitor la achizitia a 120 de milioane de doze de vaccin anti-Covid, ambele aflate deocamdata in faza in rem, premierul demis al Romaniei Florin Citu (foto dreapta) are noi probleme de ordin penal. De data aceasta, Citu este acuzat de constituirea unui grup infractional organizat si de abuz in serviciu.

PSD, prin presedintele partidului Marcel Ciolacu (foto stanga), a depus luni, 11 octombrie 2021, la DNA o plangere penala impotriva lui Florin Citu pentru detrunarea fondului de rezerva aflat la dispozitia Guvernului si alocarea unor sume de bani catre primari PNL, drept recomepnsa ca acestia l-au votat la conducerea liberalilor. S-a intamplat prin Hotararea de Guvern nr. 1088 din 6 octombrie 2021 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2021, pentru unele unitati administrativ-teritoriale.

Conform plangerii penale pe care Lumea Justitiei o prezinta mai jos, alaturi de Florin Citu, demersul PSD vizeaza si alti trei membri ai Guvernului. Este vorba despre vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul de Finante Dan Vilceanu si ministrul Dezvoltarii Cseke Attila, acestia din urma dandu-si acordul pentru directionarea sumelor de bani din fondul de rezerva al Guvernului doar catre anumite localitati si semnand Hotararea de Guvern. La randul lor, acestia sunt acuzati tot de constituirea unui grup infractional organizat si abuz in serviciu.

Iata fragmente din plangerea penala depusa de PSD impotriva premierului Florin Citu, pe care o atasam intergral la finalul articolului:

“In fapt, prin aceasta hotarare, faptuitorii au dispus alocarea pur arbitrara a peste 1.010.966 miii lei din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2021, unor unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale, pentru plata unor cheltuieli curente si de capital. Alocarea de fonduri a fost realizata insa in mod arbitrar, discretionar. Criteriul avut in vedere a fost unul ilicit, si anume apartenenta la o anumita entitate politica, nicidecum interesul public sau necesitatile financiare reale determinate de factori obiectivi, ci doar interesul unui grup restrans de persoane.

(…)

Hotararea de Guvern nr. 1088/2021 este, asa cum vom arata in continuare, rezultatul unei conivente infractionale si al unor actiuni concertate derulate de faptuitori care, in mod pur arbitrar, cu incalcarea atributiilor de serviciu, au determinat producerea unui folos material injust in beneficiul unor entitati teritorial administrative/autoritati publice cu scopul de a recompensa in mod ilicit membrii unei formatiuni politice (Partidul National Liberal) si un anumit tip de actiune politica (votul exprimat de membrii PNL pentru alegerea faptuitorului Citu Florin Vasile la conducerea acestei entitati).

(…)

In cazul de fata nu au primat, asa cum era legal, necesitatile obiective de finantare reala a unor unitati administrativ teritoriale sau nevoia imperativa de a fi echilibrate unele bugete locale, destructurate in mod evident pe fondul elementelor neprevazute generate de costurile suplimentare realizate pentru contracararea efectelor pandemiei, ci doar calitatea de membru al Partidului National Liberal, aceasta fiind suficienta pentru obtinerea unor foloase necuvenite, prin acest tratament ilicit.

Aceasta modalitate ilegala de exprimare publica a unor acte inerente procesului de guvernare, prin deturnarea unor acte administrative de la scopul lor avut in vedere de legiuitor dar si crearea unor supra-criterii, neconstitutionale, demonstreaza, pe langa imaturitate politica, o conduita infractionala de o indrazneala iesita din comun, un dispret fatis si total fata statul de drept (de altfel mult evocat in discursurile politice ale faptuitorilor), o incalcare grava a atributiilor de serviciu.

Conduita infractionala a persoanelor sesizate este de natura a determina grave dezechilibre si are impact major negativ pe termen scurt si mediu, cu ramificatii multiple, efectele prejudiciante fiind covarsitoare.

Caracterul infractional al actelor comise de faptuitori rezulta din modalitatea concreta de adoptare a acestei Hotarari, ce demonstreaza caracterul ocult si lipsit de transparenta, total atipic unui act administrativ. Pe de alta parte, scopul ilicit avut in vedere de faptuitori rezulta din crearea unor beneficii nejustificate in favoarea doar anumitor unitati/subdiviziuni administrativ teritoriale, criteriul politic de alocare a sumelor si stabilire a cuantumului lor fiind singurul avut in vedere”.