23 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CSM ATENTEAZA LA CONCEDIILE GREFIERILOR – Seful CSM Marian Buda le cere curtilor de apel sa nu le mai dea grefierilor cele 3 zile suplimentare de concediu prevazute de Codul Muncii pentru salariatii ce lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare. Sindicatul grefierilor il sfasie pe Buda: „CSM incalca Legea dialogului social: e interzisa imixtiunea autoritatilor in contractele colective de munca... Nulitatea clauzelor contractuale se constata de instante... Ni se aplica HG 118/2018”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

7 November 2022 19:07
Vizualizari: 7580

Consiliul Superior al Magistraturii tine mortis sa iasa in evidenta printr-un nou demers de noaptea mintii – chiar si acum, cand au ramas mai putin de doua luni din legislatura CSM 2017-2022. Un demers care a starnit din nou furia grefierilor, dupa cum veti vedea in documentele pe care Lumea Justitiei le publica in exclusivitate.



Joi, 3 noiembrie 2022, CSM – in frunte cu judecatorul Marian Buda (foto dreapta) – a trimis adrese catre presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania, solicitandu-le sa nu le mai acorde grefierilor cele trei zile de concediu pe an in plus fata de cele 30 la care au dreptul prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice (pe scurt: statutul grefierilor). Este vorba despre cele trei zile permise de art. 147 din Codul muncii salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.

Dupa cum veti citi in adresa de mai jos, seful CSM Marian Buda argumenteaza ca nici Legea 567/2004 privind statutul grefierilor, nici Regulamentul privind concediile personalului auxiliar (aprobat prin Hotararea CSM 186/2007) nu reglementeaza concedii suplimentare pentru personalul care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.


Grefierii il plesnesc pe Buda cu legea-n mana


In replica, luni, 7 noiembrie 2022, Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial – condus de grefierul Catalin Traistaru (foto stanga) – a contraatacat, trimitand adrese catre toate cele 16 curti de apel din tara, solicitandu-le sa nu ia in seama pretentiile sefului CSM Marian Buda. Mai exact, sindicatul grefierilor il trimite pe Marian Buda la articolul 147 din Codul muncii, care nu doar ca permite acordarea a cel putin trei zile suplimentare de concediu pentru angajatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, dar si prevede ca acel supliment de concediu se stabileste prin contractul colectiv de munca.

Mai departe, art. 142 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social permite constatarea nulitatii clauzelor contractuale numai de catre instantele judecatoresti – deci nicidecum de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

Nu in ultimul rand, actul care ii include explicit pe grefieri in categoria salariatilor beneficiari de sporul de concediu pentru conditii grele, periculoase sau vatamatoare este Hotararea de Guvern nr. 118/2018 (pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare „Justitie” si Curtea Constitutionala), mai arata SNGJ Dicasterial.


Totul a pornit de la comisia lui Bobita


Inainte de a va lasa sa cititi adresa CSM si contra-adresa sindicatului grefierilor, mentionam ca judecatorul Marian Buda isi bazeaza demersul pe punctul de vedere exprimat marti, 1 noiembrie 2022, de catre Comisia nr. 1 – judecatori „Legislatie si cooperare interinstitutionala”, condusa de catre simplul membru CSM Bogdan Mateescu, fost presedinte al Consiliului inclusiv peste mandatul de un an permis de Constitutie.

In caz ca va suna cunoscut, amintim ca aceeasi comisie – in frunte cu acelasi Mateescu – s-a remarcat de-a lungul timpului prin faptul ca le-a pus in vedere magistratilor ca n-au voie sa scrie carti despre alimentatia bebelusilor si nici sa slujeasca in biserica. Pe de alta parte, comisia le-a permis judecatorilor si procurorilor sa alerge la maraton (cu conditia sa nu ia premii constand in beneficii materiale) si sa expuna lucrari de pictura (insa nu si sa le vanda).


Iata adresa CSM catre curtile de apel (vezi facsimil 1):


In sedinta din data de 1 noiembrie 2022, Comisia nr. 1 – judecatori „Legislatie si cooperare interinstitutionala” a analizat contractele colective de munca inchelate de curtile de apel cu reprezentanti al personalului auxiliar de specialitate si conex din perspectiva modului de aplicare a dispozitiilor legale care reglementeaza concediul suplimentar care se poate acorda personalului care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, prevazut de art. 147 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 18 din H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia din regile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Comisia a apreciat ca personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul instantelor si parchetelor nu poate beneficia de concediul suplimentar pentru conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare.

Astfel, Comisia a retinut ca prevederi generale referitoare la concediul suplimentar care se poate acorda personalului care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare sunt cuprinse in Legea nr. 53/2003 privind Codul muncil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 147 din Codul muncii stabileste ca:

(1) Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

(2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare”.

Pentru categoria personalului auxiliar de specialitate si a personalului conex din cadrul instantelor judecatoresti, reglementarea concediilor s-a facut prin dispozitii speciale cuprinse in Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 65 alin. (1) si art. 66 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc ca personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 30 de zile lucratoare si pot beneficia de concedii fara plata, pentru studii sau pentru alte evenimente, in conditiile stabilite prin regulamentul prevazut la art. 65 alin. (3) din acelasi act normativ.

Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate si personalului conex din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, aprobat prin Hotararea Plenulul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 186/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, adoptat in temeiul prevederilor art. 65 si 66 din Legea nr. 567/2004, reglementeaza concediul de odihna, concediul pentru formare profesionala, concediul fara plata, concediile pentru cresterea copilului, precum si acordarea de zile libere platite pentru evenimente familiale deosebite.

Ca urmare, nici Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nici Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate si personalului conex din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea nu reglementeaza concediul suplimentar pentru personalul care isi desfasoara activitates conditii grele, periculoase sau vatamatoare.

H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost adoptata in temeiul prevederilor Legii nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor care la art. 7 stabilea ca regulile privind durata concediului de odihna, inclusiv a concediulul de odihna suplimentar, se stabilesc, in limitele si cu respectarea dispozitiilor acestei legi, prin hotararea Guvernului, pentru salariatii din administratia publica, regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare ari prin regulamente, pentru salariatii din justitie, procuratura si alte organe de stat.

Art. 18 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca „in afara concediului de odihna, prevazut la art. 1, salariatii din administratia publica, din regille autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, care presteaza muncii grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de conditii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, bu dreptul in fiecare an calendaristic lo un concediu de odihnd suplimentar, cu o durata cuprinse intre 3-10 zile lucratoare”.

Acest act normativ nu este aplicabil personalului din instante si parchete, avand in vedere prevederile art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 6/1992 potrivit carora durata concediului suplimentar pentru salariatii din justitie si procuratura se stabilea prin regulamente si nu prin hotarare de Guvern.

Legea nr. 6/1992 a fost abrogata expres prin art. 281 din Codul muncil. Ca urmare, la acest moment, singurul act normativ cu caracter special, care reglementeaza concediile personalului auxiliar si conex din instante si parchete este Legea nr. 567/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 567/2004 a intrat in vigoare ulterior Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii care reglementeaza concediul suplimentar pentru cei care isi desfasoara activitatea in conditii grele, periculoase sau vatamatoare. Prin nepreluarea in cuprinsul sau a prevederilor referitoare la concediul suplimentar, legiuitorul a inteles ca prin norma speciala sa excluda categoria profesionala a personalului auxillar si conex din instante si parchete de la acordarea acestui tip de concediu.

Principiul aplicarii cu prioritate a prevederilor legii speciale este reglementat si in cuprinsul art. 1 alin. (2) din Codul muncii potrivit carula Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

In alta ordine de idei, daca s-ar aprecia ca prevederile art. 18 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si personalului din sistemul de justitie ar fi necesara, in conformitate cu art. 19 din acelasi act normativ, stabilirea categoriilor de personal, a activitatilor si a locurilor de munca pentru care se acorda concediu de odihna suplimentar, lar existenta conditiilor de munca vatamatoare, grele sau periculoase sa se faca potrivit criteriilor stabilite de art. 2 alin. (1) si art. 3 alin. (1) din Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariati care lucreaza in conditii deosebite vatamatoare, grele sau periculoase.

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 31/1991 prevede ca stabilirea categoriilor de personal, a activitatilor si locurilor de munca pentru care durata timpului de munca se reduce sub 8 ore pe zi se face pe baza criteriilor enumerate in text, respectiv natura factorilor nociv-fizic, chimici sau biologici si mecanismul de actiune a acestora asupra organismului, intensitatea de actiunea factorilor nocivi sau asociere acestor factori, durata de expunere la actiunea factorilor nociv existenta unor conditi de munca ce implica un efort fizic mare, in conditii nefavorable de microclimat, zgomot intens sau vibrat, existente unor conditii de munca ce implica o solicitare nervoasa deosebita, atentie foarte incordata si multilaterala sau concentrarea intensa si ritm de lucru intens, existenta unor conditii de munca ce implica o suprasolicitare nervoasa, determinata de un risc de accidentare sau de imbolnavire, structura si nivelul morbiditatii in raport cu specificul locului de munca, alte conditi de munca vatamatoare, grele sau periculoase, care pot duce la uzura prematura a organismului.

Existenta conditiilor deosebite – vatamatoare, grele sau periculoase – se stabileste pentru fiecare unitate, de inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia muncii, pe baza determinarilor efectuate de catre personalul incadrat in unitatile specializate ale Ministerului Sanatati din care rezulta depasirea limitelor prevazute de normele nationale de protectie a muncii, astfel cum prevede art. 3 alin. (1) din Legea nr. 31/1991.

In lipsa unor astfel de determinari a conditiilor deosebite de munca din cadrul fiecarei instante, acordarea concediului de odihna suplimentar, in temeiul H.G. nr. 250/1992, nu este posibila, chiar daca acesta este prevazut in contractul colectiv de munca.

In acelasi sens, analizand o solicitare formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitoare la posibilitatea acordarii concediului de odihna suplimentar procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalului auxiliar de specialitate si conex din cadrul DIICOT, Comisia nr. 1 – „Legislatie si cooperare interinstitutionala” in sedinta din data de 06.09.2018, a apreciat ca personalul din sistemul de justitie nu beneficiaza de concediul de odihna suplimentar pentru prestarea activitati in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, intrucat un astfel de beneficiu nu este stabilit de legislatia speciala care reglementeaza concediul acestei categori de personal.

Referitor la situatia contractelor colective de munca si acordurilor incheiate de curtile de apel Comisia a retinut ca potrivit art. 138 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011. republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin contractele / acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi In bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal. Sanctiunea nerespectarii acestei dispozitii este prevazuta la alineatul (4) al art. 138 si consta in nuitatea respectivei clauze. Stabilirea prin negocieri colective a dreptului la concediul suplimentar presupune si acordarea drepturilor banesti aferente acestul concediu.

Din aceasta perspectiva, sunt relevante si considerentele retinute in Decizia nr. 17/2016 a Inaltes Curti de Casape si Justitie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, in care s a stabilit, in esenta, ca acele clauze ale contractului colectiv de munca prin care au fost stabilite drepturi salariale neprevazute de lege isi produc efectele cat timp nulitatea acestora nu a fost constatata de catre instantele judecatoresti, in conditiile legii.

Totodata, s-a decis ca in interpretarea prevederilor art. 138 alin. (3)-(5) si art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, nulitatea unei clauze a contractului colectiv de munca negociate cu nerespectarea art. 138 alin. (1)-(3) din Legea nr. 62/2011 poate fi ceruta de catre partile interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, respectiv poate fi invocata de catre instanta, din oficiu, pe durata existentei contractului colectiv de munca.

In contextul de fata, Comisia a decis ca personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul instantelor si parchetelor nu poate beneficia de concediu suplimentar pentru conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare, astfel ca este necesara punerea in acord cu dispozitiile legii a contractelor colective de munca sau a acordurilor incheiate, in ceea ce priveste clauza referitoare la acest tip de concediu.

Ca urmare, va adresam rugamintea sa comunicati Consiliului Superior al Magistraturii demersurile care se impun, in acest scop, la nivelul curti de apel pe care o conduceti Am aprecia ca raspunsul dumneavoastra sa fie transmis pana la data de 18 noiembrie 2022”.



Redam contra-adresa sindicatului grefierilor (vezi facsimil 2):


La solicitarea si in reprezentarea intereselor membrilor organizatiei noastre sindicale, in conformitate cu prevederile Legii nr.62/2011 privind dialogul social,

Avand in vedere adresa CSM nr. 20904/03.11.2022 prin care Comisia nr. 1 – judecatori „Legislatie si cooperare interinstitutionala” a apreciat ca personalul auxiliar de specialitate si conex din cadrul instantelor si parchetelor nu poate beneficia de concediul de odihna suplimentar pentru conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare,

Prin prezenta adresam rugamintea ca, inainte sa intreprindeti demersurile solicitate de catre Consiliul Superior al Magistraturii, sa aveti in vedere urmatoarele:

In primul rand, va rugam sa observati faptul ca adresa nr. 20904/03.11.2022 este emisa de catre Consiliul Superior al Magisgtraturii cu incalcarea dispozitiilor art. 131 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, care prevad expres ca „Este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca”.

Art. 229 din Codul Muncii prevede ca „(3) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.

(4) Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor”.

Conform art. 133 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, „(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza: a) pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel”.

Potrivit dispozitiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, „(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie”.

Din coroborarea textelor de lege de mai sus, rezulta, fara echivoc, ca pentru a da curs solicitarii Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui ca una dintre partile semnatare ale contractului sa formuleze actiune judecatoreasca pentru constatarea nulitatii clauzei referitoare la acordarea concediului de odihna suplimentar.

In acest sens s-a pronuntat si Decizia nr. 17/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care s-a stabilit ca „nulitatea unei clauze a contractului colectiv de munca negociate cu nerespectarea art. 138 alin. (1) – (3) din Legea nr. 62/2011 poate fi ceruta de catre partile interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, respectiv poate fi invocata de catre instanta, din oficiu, pe durata existentei contractului colectiv de munca”.

Or, o asemenea ipoteza apare absurda, in conditiile in care, pe de o parte, angajatii si organizatia sindicala nu au un astfel de interes, iar pe de alta parte, reprezentantul care a semnat contractul din partea angajatorului a participat la negocieri si a analizat legislatia aplicabila, fiind magistrat-judecator (n.r. presedinti sau vicepresedinti de curti de apel, in functie de caz) care cunostea in detaliu legislatia in materie si aplicarea ei.

Sectiile corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligatia corelativa de a se sesiza din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act de imixtiune in activitatea profesionala sau in legatura cu aceasta, care ar putea afecta independenta sau impartialitatea judecatorilor, respectiv impartialitatea sau independenta procurorilor in dispunerea solutiilor, in conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si impotriva oricarui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a judecatorilor si procurorilor.

Precizam ca desi am lecturat Hotararile plenului C.S.M. nr. 3/2012, nr. 2/2017, nr. 24/2018, nr. 3/2019, nr. 5/2020, nr. 24/2021 si nr. 24/2022, prin care s-au stabilit componenta, respectiv domeniile de activitate ale Comisiei nr.1 – judecatori „Legislatiei si cooperare interinstitutionala” din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu am identificat temeiul legal potrivit caruia aceasta comisie are atributul de a analiza problema de drept si in baza caruia a decis transmiterea unei adrese catre curtile de apel in vederea luarii masurilor care se impun pentru intrarea in legalitate cu privire la clauzele contractelor colective de munca si ale acordurilor incheiate.

Comisia nr. 1 – judecatori „Legislatiei si cooperare interinstitutionala” nu are nicio competenta in a indruma activitatea presedintilor curtilor de apel care au calitatea de angajatori pentru personalul auxiliar de specialitate, conex si contractual.

Prin urmare, este interzis de lege a se accepta impunerea solutiilor stabilite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturi in sarcina presedintilor curtilor de apel, creandu-se o imixtiune nepermisa de la nivel superior la nivel inferior in treburile interne ale fiecarui organism reprezentativ in parte.

In al doilea rand, la nivelul curtii de apel a fost incheiat Contractul de colectiv de munca, care ulterior a fost inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca si se aplica personalului auxiliar de specialitate, conex si contractual din cadrul curtii de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia. Prin acest contract, salariatii care lucreaza in conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare beneficiaza, la cerere scrisa, de un anumit numar de zile de concediu de odihna suplimentar.

Partile semnatare, in cadrul negocierilor purtate, au avut in vedere argumente legale solide, respectiv:

Art. 65 din statutul grefierilor prevede ca „(1) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 30 de zile lucratoare”. Cele 30 zile de concediu de odihna acordate prin lege speciala, derogatorie de la legislatia muncii, se refera strict la concediul de odihna, nu si la concediul de odihna suplimentar. Legea nr. 567/2004 nu face nicio referire la acordarea concediului de odihna suplimentar pentru salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.

Art. 65 alin. (3) din Legea nr. 567/2004 – statutul grefierilor –, potrivit caruia „Conditiile de efectuare si de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile ulterioare”.

Potrivit art. 147 din Codul Muncii, „(1) Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

(2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare”.

Dispozitii privind acordarea concediului de odihna suplimentar se regasesc si in cuprinsul art. 18 din HG 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, potrivit carora „(1) In afara concediului de odihna, prevazut la art. 1, salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, care presteaza muncii grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de conditii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna suplimentar, cu o durata cuprinsa intre 3-10 zile lucratoare”.

Potrivit prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala, acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.

Faptul ca personalul auxiliar de specialitate, conex si contractual lucreaza in conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare rezulta cu evidenta din imprejurarea ca acestora li se aplica Hotararea de Guvern nr. 118 din 15 martie 2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare „Justitie” si Curtea Constitutionala.

Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, dupa 3 ani de la data intrarii in vigoare a Codului Muncii, prin Hotararea nr. 186/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 255 din 17 aprilie 2007, a adoptat Regulamentul privind concediile personalului auxiliar de specialitate si personalului conex din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea. La aprobarea Regulamentului nu a fost posibil a se prevede si acordarea concediului de odihna suplimentar, intrucat acesta se stabileste strict prin contractele colective de munca.

Intrucat negocierea colectiva la nivel de unitate (curte de apel) este obligatorie, astfel cum prevad dispozitiile art. 229 din Codul Muncii, presedintii curtilor de apel, impreuna cu reprezentantii organizatiei noastre sindicale, in cadrul negocierilor colective, au stabilit de comun acord acordarea unui anumit numar de zile de concediu de odihna suplimentar pentru salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.

La negocierea acestor zile de concediu au fost avute in vedere si dispozitiile art. 73 din Legea nr. 567/2004 (statutul grefierilor), care prevad ca „Pe langa drepturile prevazute de prezenta lege, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea beneficiaza si de alte drepturi prevazute de legislatia muncii si de legislatia asigurarilor sociale”.

La marja de negociere a clauzele contractelor colective de munca au fost avute in vedere doar drepturile si obligatiile stabilite in limitele si conditiile legii (art. 132 din Legea nr. 62/2011). Potrivit Codului Muncii, cele 3 zile de concediu de odihna suplimentar se refera la caracterul minimal al dispozitiilor cu forta juridica superioara de la care se poate deroga in favoarea salariatilor.

Cu titlu de exemplu indicam practica instituita prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1329/25.10.2021, precum si in cadrul Ministerului Transporturilor, Ministerului Fondurilor Europene ori in alte institutii, salariatii care lucreaza in conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare, beneficiaza, la cerere, scrisa, de un concediu de odihna suplimentar de 10 zile lucratoare pe an. De asemenea, indicam si Acordul colectiv privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special – politisti din Ministerul Afacerilor Interne – si Acordul Colectiv privind raporturile de serviciu la nivelul grupului de unitati – politia penitenciara – incheiat cu Ministerul Justitiei (MJ) si Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP).

De asemenea, la acordarea concediului de odihna suplimentar s-a avut in vedere ca personalul auxiliar de specialitate, conex si contractual lucreaza in conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare, astfel cum s-a stabilit prin buletinele de analize efectuate de Directia Judeteana de Sanatate Publica, in urma carora s-a stabilit acordarea unui spor pentru conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare, in cuantumul maxim prevazut de lege, respectiv 15%.

Din coroborarea prevederilor art. 73 din Legea nr.567 din 9 decembrie 2004 cu cele ale art. 147 din Codul Muncii si ale art. 18 din HG 250/1992, tinand cont de prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta fara dubiu faptul ca personalul auxiliar de specialitate, conex si contractual lucreaza in conditii de munca grele, periculoase sau vatamatoare si beneficiaza de concediu de odihna suplimentar.

Nu in ultimul rand, aratam faptul ca inca din anul 2019 exista contracte colective de munca incheiate la nivelul curtilor de apel, iar clauza care prevede acordarea unui anumit numar de zile de concediu de odihna suplimentar a fost supusa controlului de legalitate in cadrul controalelor tematice si de fond efectuate de catre Curtea de Conturi a Romaniei.

In situatia in care ar fi existat clauze negociate prin incalcarea dispozitiilor imperative ale legii, acestea ar fi fost deja denuntate de catre partile interesate.

Fata de cele expuse, avem rugamintea de a nu da curs adresei nr. 20904/03.11.2022 emise de catre Consiliul Superior al Magistraturii, intrucat reprezinta o imixtiune flagranta in executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca”.


Comentarii

# DODI date 7 November 2022 20:39 +83

Acest acoperit al SRI (cu nume de vespasiană din fundul curții rurale) confundă sula cu prefectura. Cum naiba te numești magistrat când propui încălcarea cu bună știință a unui contract colectiv de muncă? Singura explicație logică ar fi că vespasianul a primit ordin de la șefii lui din SRI. Altă explicație (tot logică) ar fi aceea că niveul lui de cunoștințe juridice se rezumă la condica de prezență de la grajdurile CAP, unde probabil și-a făcut ucenicia și la al cărui stadiu de pregătire profesională a rămas. Ce este mai rușinos este faptul că, prin încălcarea legilor, aceste vespasian a ajuns în fruntea juriștilor din România. Dar când în fruntea stalui este o altă nulitate aceste rebut juridic este o... scuză acceptabilă.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.04.2024 – Procurorul care a invins DNA se vrea primar (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva