8 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CSM CERE RESPECTAREA DECIZIILOR CCR – Plenul CSM avertizeaza ca nerespectarea deciziilor CCR de catre judecatori si procurori provoaca haos: „Abrogarea dispozitiei din art. 99 al Legii 303/2004 ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficienta juridica a oricarei decizii a CCR sau a oricarei decizii pronuntate de ICCJ in solutionarea unui RIL”. Cititi avizul negativ dat de Plenul CSM proiectului initiat de 30 de parlamentari USR

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

5 July 2022 13:12
Vizualizari: 3338

Eliminarea din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR si a RIL-urilor va crea pur si simplu un haos in sistemul judiciar. Avertismentul este lansat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in avizul negativ dat la 2 iunie 2022 (si publicat miercuri, 29 iunie 2022) proiectului de lege prin care fostul ministru al Justitiei Stelian Ion (foto) si alti 29 de parlamentari USR vor sa elimine abaterea disciplinara de la litera ș) din articolul 99 al Legii 303/2004.



Iata ce prevede art. 99 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „Constituie abateri disciplinare: (...) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”.

In esenta, CSM subliniaza ca inlaturarea abaterii de mai sus „ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficienta juridica a oricarei decizii a Curtii Constitutionale sau a oricarei decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii”.

In plus, mentinerea abaterii disciplinare in lege nu afecteaza cu nimic independenta judecatorilor – aspect demonstrat, de exemplu, de faptul ca niciodata din 2012 pana in prezent (de cand a intrat in vigoare abaterea de mai sus) nu a existat vreun caz de judecator sau procuror sanctionat disciplinar pentru aceasta abatere disciplinara, mai arata Plenul CSM in hotararea adoptata cu 10 voturi pentru avizare negativa, 4 pentru avizare pozitiva si un vot nul.


Magistratii ar trebui sanctionati si pentru nesocotirea CJUE


Nu in ultimul rand (la fel cum a recomandat Comisia nr. 1 comuna „Legislatie si cooperare interinstitutionala” din CSM la 30 martie 2022 – click aici pentru a citi), Plenul Consiliului sugereaza (in mod gresit, credem noi, pe motiv ca deschide fix calea nerespectarii deciziilor obligatorii ale CCR - click aici pentru a citi), includerea in categoria abaterilor disciplinare a aceleia constand in incalcarea deciziilor CJUE. Astfel, potrivit CSM, art. 99 lit. ș) din Legea 303/2004 ar trebui sa sune in felul urmator: „nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene”.


Cititi avizul negativ al Plenului CSM (vezi facsimil):


Avizeaza negativ Propunerea legislativa pentru abrogarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatoritor si procurorilor, pentru urmatoarele considerente:

In conformitate cu art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatoriior si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie abatere disciplinara 'nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in sotutionarea recursurilor in interesul legii'.

Aceasta abatere disciplinara, a carei abrogare constituie obiectul propunerii legislative, vizeaza nesocotirea intentionata a unei decizii a Curtii Constitutionale sau a unei decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii, fara o justificare rezonabila desprinsa dintr-un rationament juridic firesc al judecatorulul in raport de imprejurarile concrete ale flecarei cauze.

Contrar celor sustinute in expunerea de motive a propunerii legislative, in care se acrediteaza eronat ideea ca aceasta prevedere legala ar reprezenta un risc pentru independenta judecatorilor, judecatorul national are libertatea de analiza a fiecarei situatii juridice pe care o implica solutionarea unui litigiu pendinte. In acest demers, inclusiv in situatiite in care se ridica problema conformitatli legislatiei natlonale cu dreptul Uniunii Europene, judecatorul ramane singurul abilitat sa decida, in raport de elementele de specificitate ale flecarei cauze, asupra aplicabilitatii unei anumite dispozitii din dreptul intern sau din dreptul european ori asupra incidentei in cauza a unei hotarari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau a Curtil Constitutionaie ori a unei decizii adoptate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul procedurilor de unificare a jurisprudentei.

Prin urmare, este evident ca dispozitia cuprinsa la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prezinta niciun risc pentru independenta judecatorului, fapt subliniat si de imprejurarea ca in cei aproape 10 ani de la intrarea in vigoare nu a fost semnalata nicio situatie concreta care sa vizeze cel putin o suspiciune in acest sens. Dimpotriva, ar trebui atent evaluate efectele potentiale ale abrogarii acestei dispozitii, care, fara indoiala, ar putea constitui premisa unei insecuritati juridice inacceptabile, deschizand calea lipsirii de eficienta juridica a oricarei decizii a Curtii Constitutionale sau a oricarei decizii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii.

Atat in cazul deciziilor Curtii Constitutionale, cat si in cazul deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii, cadrul normativ in vigoare – art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constltutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (pentru deciziile Curtii Constitutionale), si respectiv art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila si art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala (pentru deciziile Inaltei Curte de Casatie si Justitie) – consacra caracterul obligatoriu al acestora.

In aceste conditii, judecatorii si procurorii nu ar putea sa nesocoteasca forta obligatorie a acestor decizii, context in care reglementarea abaterii disciplinare prevazute la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este nu doar fireasca, ci si necesara.

Mai mult, din ratiuni similare, de acelasi regim juridic ar trebui sa beneficieze si hotararile Curtil de Justitie a Uniunii Europene, context in care reglementarea art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ar trebui completata cu ipoteza nerespectarii acestor hotarari.

In acest sens, reglementarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ar trebui modificata, dupa cum urmeaza: 'nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene'.

Pe de alta parte, propunerea legislatlva vizeaza o interventie singulara asupra Legii nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Or, in anul 2020 Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica proiectele celor trei 'legi ale iustitiei', context in care la nivelul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost realizata o analiza preliminara, fiind discutate unele chestiuni de principiu vizate de proiectele de acte normative, observatiile si propunerile astfel formulate fiind transmise Ministerului Justitlei cu adresa nr. 11009/2020.

Orice demers de modificare sau completare a legislatiei trebuie atent evaluat inainte de a fi inltiat, inclusiv din perspectiva implicatiilor pe care le-ar avea asupra stabilitatii cadrului normativ, cu toate consecintele negative pe care le-ar aduce afectarea acestui principiu.

In acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca nu se impune promovarea unor modlficari legislative fragmentate, care nu ar putea aduce vreun beneficiu real pentru calitatea cadrului normativ. Un demers constructiv si coerent de modificare a legilor justitiei ar trebui sa presupuna o abordare exhaustiva, integrata si corelata a materiei, iar nu una fragmentata, astfel incat sa poata crea toate premisele pentru asigurarea unui cadru normativ complet si predictibil pentru destinatarii sai”.

 

* Cititi aici proiectul de lege al USR si expunerea de motive

 


Comentarii

# Maine CSM va cere judecatorilor sa nu uite sa respire. date 5 July 2022 14:23 -43

Cu Orwell macar era bine ca inca eram oameni. Aici am ajuns la punctul de inflexiune in care dezvoltarea omului i-a permis judecatorului sa renunte la neuron in favoarea postului cu pensie garantata. De altfel singura obligatie e aceea de abtinere fiind la dispozitia grefierilor text juridic cu nemiluita la "un click distanta". LoL. Meserie grea nu gluma.

# maxtor date 5 July 2022 23:27 +33

sa ne intelegem:justitia face "interpretarea legii" cand lipeste numele cuiva de un text de lege;curtea constitutionala face INTELEGEREA LEGII-pentru toti-daca vreunui jmagistrat nu-i convine inseamna ca acela FACE POLITICA!(ccr e o curte politica,cei 9 judecatori nu sunt magistrati,etc,etc,etc).(ril-urile arunca o lumina si ele dar nu se compara cu deciziile ccr).

# santinela date 6 July 2022 07:20 +74

Pai ce poate sa "produca" USR cu al sau papagal(garsoniera) decit matreata si idiotenii in domeniul justitiei ??

# de la altii date 6 July 2022 10:22 +145

Se pare ca si presedinta ICJ a punctat cu ocazia zilei justitiei, ca e nevoie de o anume previzibilitate in justitie. Si daca vedem cum s-a reactionat in alte tari ale UE, ca Italia, Germania.... cand a aparut ceva in contradictoriu cu hotararile CJEU...Curtile Constitutionale au initiat un dialog direct cu CJEU pentru a gasi se pare o solutie care sa nu conduca la afectarea ordinii juridice a statului, asa cum e definita de constitutia tarii respective: https://www.brusselsreport.eu/2021/10/12/an-overview-of-national-top-courts-challenging-the-supremacy-of-eu-law/

# ALEXANDRU LAPUSNEANU date 6 July 2022 20:35 +264

Stimabile CSM, inca o data faci dovada ca ai devenit un politician desavarsit! Art. 99 din Legea nr. 303/2004 face parte din Capitolul "Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor" iar art. 100 "Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor in care la lit s) se precizeaza "nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ... deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție ..." Art 100 impune "Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor ..."! Prezentati cate sanctiuni ati aplicat "judecătorilor și procurorilor" pentru "nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ... deciziilor ... Înalta Curte de Casație și Justiție ..." NICIODATA NICIUNA! ATUNCI?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.08.2022 – CSM lucreaza peste program pentru Gluga

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva