19 octombrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DESFUNDAREA GHENEI – Judecatoarea Mariana Ghena din CSM poate scapa basma curata dupa ce a arestat-o nelegal pe avocata Rodica Constantinovici, la pachet cu o gravida in 8 luni. ICCJ da liber la posibila anulare a deciziei CAB prin care statul a fost condamnat la plata a 50.000 lei daune pentru arestarea nelegala comisa de Ghena. Desfiintarea deciziei CAB o fereste pe Ghena de o actiune in regres. Musamalizarea cazului ar fi o sfidare scandaloasa a victimeor abzurilor DNA-ICCJ

Scris de: George TARATA | pdf | print

17 septembrie 2020 12:15
Vizualizari: 3338

Scandalos: judecatoarea Mariana Ghena din CSM (foto) poate scapa basma curata dupa ce pe cand presta la Inalta Curte de Casatie si Justitie a arestat-o nelegal pe avocata Rodica Constantinovici, in dosarul ANRP, la pachet cu Crinuta Dumitrean, aceasta din urma fiind insarcinata in 8 luni. Instanta suprema da liber la o posibila anulare a deciziei Curtii de Apel Bucuresti de condamnare a statului roman la plata unor daune de 50.000 lei catre avocata Rodica Constantinovici pentru privarea nelegala dispusa de Mariana Ghena. Iar o anulare a deciziei Curtii de Apel Bucuresti o va scapa pe Mariana Ghena de o actiune in regres declansata impotriva sa de statul roman, pentru recuperarea daunelor de 50.000 lei, platite din buzunarele romanilor. 


 

Portita de salvare a judecatoarei Mariana Ghena s-a deschis luni, 14 septembrie 2020, la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acolo unde s-a pronuntat o decizie extrem de favorabila actualei judecatoare din CSM, instanta suprema facand posibila anularea deciziei prin care statul roman a fost condamnat la plata unor daune morale catre avocata Rodica Constantinovici, in cuantum de 50.000 lei, pentru privarea nelegala de libertate la care a fost supusa din cauza judecatoarei Mariana Ghena. Mai exact, Inalta Curte a stabilit ca decizia CAB de acordare a daunelor catre avocata Rodica Constantinovici poate fi atacata cu recurs, desi anterior tot Inalta Curte, printr-un magistrat asistent, emisese un raport prin care se preciza ca respectiva decizie nu poate fi atacata cu recurs, fiind definitiva. Ceea ce ar fi insemnat ca statul sa ii plateasca avocatei Constantinovici daunele de 50.000 lei, urmand ca apoi sa se indrepte cu actiune in regres impotriva judecatoarei Mariana Ghena pentru recuperarea banilor.


Istoria unui crunt abuz


Inainte de a va prezenta despre ce este vorba, facem o scurta recapitulare a cazului, pentru cei care nu isi mai amintesc despre ce este vorba si pentru cei care nu cunosc speta la care ne referim.

Avocata Rodica Constantinovici a fost retinuta de DNA in 27 noiembrie 2015, intr-unul dintre dosarele ANRP fabricate de parchetul anticoruptie. A doua zi, Constantinovici a fost arestata preventiv de judecatoarea Mariana Ghena, pe atunci la ICCJ, prin incheierea nr. 919 din 28 noiembrie 2015, impreuna cu fosta sefa ANRP Crinuta Dumitrean, Ghena nedand doi bani pe faptul ca aceasta a era insarcinata in 8 luni. Asta intrucat Ghena – asa cum ea insasi ne-a explicat – a arestat o inculpata, nu o femeie insarcinata. Rodica Constantinovici a stat dupa gratii pana in 10 decembrie 2015, atuncui cand judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au infirmat incheierea colegei lor Mariana Ghena si au dispus eliberarea avocatei si a celorlalti inculpati arestati de Ghena. Selaru si Vasile nu au inlocuit arestul preventiv dispus de Mariana Ghena cu o masura mai blanda, ci au desfiintat in totalitate incheierea actualei membre CSM, iar in rejudecare au respins cererea de arestare formulata de DNA, stabilind masura controlului judiciar. Mai mult, judecatortii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au stabilit ca arestarea dispusa de Mariana Ghena a fost una nejustificata si nesustinuta de probe: “In ceea ce priveste temeinicia acuzatiilor formulate impotriva contestatorilor inculpati, se apreciaza ca probele administrate sunt suficiente pentru a sustine suspiciunea rezonabila a desfasurarii de catre acestia a unei activitati ilicit penale. Circumstantele reale si contributiile infractionale astfel cum sunt in prezent conturate nu justifica insa luarea masurii arestarii preventive. In mod real datele contiunte de probatoriile administrate pana in prezent nu dovedesc supraevaluarea cu intentie a imobilului si limita certa a acestei supraevaluari. De altfel supraevaluarea cu buna stiinta este esenta acuzatiei, este elementul ce distinge intre infractiunile de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu, iar nivelul supraevaluarii este util pentru dovedirea laturii subiective si gradului de pericol social concret al faptei. Aceste aspecte legate de probatoriul necesar si util distinctiei in cadrul infractiunilor de serviciu in ceea ce priveste actele ilicit penale desfasurate la nivelul ANRP-CCSD au fost evaluate si sustinute si prin incheierea nr. 23/C din 17 februarie 2015, ds. Nr. 645/1/2015”.

Ulterior, avocata Rodica Constantinovici a fost trimisa in judecata de DNA, insa dosarul a fost aruncat in aer la Inalta Curte. Concret, in 2 februarie 2017, judecatoarea Cristina Rotaru (in prezent sefa Institutului National al Magistraturii) a dispust returnarea dosarului ANRP la DNA, constatand neregularitatea rechizitoriului. Iar de atunci dosarul se afla in continuare la DNA.


Actiunea Rodicai Constantinovici


In perioada dintre eliberarea din arest si retrimiterea dosarului la DNA, mai precis in 8 iunie 2016, avocata Rodica Constantinovici a deschis o actiune in instanta prin care a dat in judecata statul roman pentru privarea nelegala de libertate la care a fost supusa prin arestarea decisa de Mariana Ghena, cerand daune morale de 500.000 lei. Actiunea a fost formulata in temeiul art. 539 din Codul de procedura penala privind dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate.

In 11 mai 2017, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea Rodicai Constantinovici ca neintemeiata, sentinta fiind ulterior atacata de avocata la Curtea de Apel Bucuresti. Iar in 11 octombrie 2018, judecatorii Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti – prin sentinta 1136 A/2018 din dosarul 21840/3/2016 - au detonat bomba: completul a schimbat in tot sentinta Tribunalului Bucuresti si a admis cererea avocatei Rodica Constantinovici, stabilind ca statul trebuie sa-i plateasca acesteia 50.000 lei daune morale (Constantinovici ceruse de zece ori mai mult). Cei doi judecatori CAB au constatat la acea vreme ca arestarea avocatei Rodica Constantinovici a fost nejustificata, aceasta fiind privata de libertate in mod nelegal. Iar solutia judecatorilor Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti s-a bazat chiar pe incheierea judecatorilor ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile, care au desfiintat arestarea dispusa de Mariana Ghena:

“Tribunalul a apreciat gresit ca, prin Incheierea nr. 259C/10.12.2015 nu a fost stabilit caracterul nelegal al masurii arestarii preventive dispusa anterior prin incheierea nr. 919/28.11.2015, ci s-a realizat doar o evaluare a masurii in raport de criteriile enumerate in considerentele incheierii.

Curtea constata ca solutia dispusa de Inalta Curte prin incheierea mentionata a fost aceea de respingere a propunerii formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte Directia Nationala Anticoruptie privind luarea masurii arestarii preventive, urmare a admiterii contestatiei formulate in temeiul art. 204 C.pr.pen si a desfiintarii in totalitate a incheierii nr. 919 din 28.11.2015, prin care aceasta masura privativa de libertate fusese luata.

O asemenea solutie este explicita in sensul constatarii nelegalitatii luarii masurii preventive, din moment ce propunerea privind luarea masurii preventive a fost respinsa in urma exercitarii controlului de legalitate asupra incheierii prin care masura respectiva a fost luata.

Desfiintarea in totalitate a incheierii prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, cu consecinta respingerii propunerii privind luarea acestei masuri nu poate avea alta semnificatie decat aceea ca masura nu avea baza legala. Actualmente nu exista niciun act de procedura valabil si in fiinta care sa justifice asertiunea ca detinerea apelantei reclamante a avut temei.

Faptul ca prin incheierea 259C/10.12.2015 s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de apelanta reclamanta nu este de natura a valida legalitatea masurii arestarii preventive. Dimpotriva, solutia instantei a fost aceea ca masura arestarii preventive nu se justifica de la bun inceput. Pentru acest motiv incheierea contestata a si fost desfiintata in totalitate, respingandu-se propunerea privind luarea masurii arestarii preventive.

(…)

In speta nu s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura, mai usoara, ci s-a respins propunerea de luare a masurii arestarii preventive, deoarece nu a existat niciun temei pentru o astfel de masura. Controlul judiciar, care nu este o masura privativa de libertate, a fost dispus pentru viitor.

Conform art. 9 alin. 2 din Codul de procedura penala orice masura privativa de libertate se dispune in mod exceptional si doar in cazurile si in conditiile prevazute de lege. O incheiere desfiintata in totalitate nu are putere si nu poate mentine prezumtia de legalitate a masurilor dispuse prin aceasta. In aceasta ordine de idei, Curtea valideaza asertiunea apelantei reclamante conform careia incheierea desfiintata nu poate fi producatoare de efecte juridice in contra hotararii care o desfiinteaza.

Nelegalitatea luarii masurii arestarii preventive rezulta expres si din considerentele incheierii 295C/10.12.2015.

(…)

Lasand la o parte temeinicia ori netemeinicia acuzatiilor aduse de Parchet, care se va stabili la momentul judecarii fondului cauzei penale (daca va exista o noua sesizare a instantei cu rechizitoriu), Curtea constata ca instanta penala a retinut expres nelegalitatea masurii arestarii preventive si a aratat expres ca luarea masurii arestarii preventive nu se justifica, nefiind intrunite cerintele prevazute de lege.

(…)

Lipsirea nelegala de libertate a apelantei a avut consecinte si asupra unor drepturi fundamentale ale persoanei, respectiv dreptul la demnitate si reputatie, mai ales in conditiile in care activitatea reclamantei a fost una meritorie din perspectiva cv-ului personal, aceasta avand de-a lungul timpului calitatea de avocat, judecator, secretar de stat in Ministerul Justitiei, formator INPPA si autor al mai multor publicatii (astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar).

(…)

Consecintele privarii de libertate a apelantei s-au rasfrant si asupra familiei sale, fiul acesteia, student la Drept, asistand la evenimentele prin care a trecut mama sa. Martorii audiati au perceput si redat personal puternicul impact negativ produs asupra acestuia in perioada respectiva. Aceasta componenta a prejudiciului moral este avuta in vedere din perspectiva consecintelor produse asupra familiei reclamantei, in sensul art. 540 Cod procedura penala.

Toate cele mai sus aratate demonstreaza ca privarea nelegala de libertate a cauzat apelantei reclamante prejudicii de natura morala ca urmare a atingerii aduse unor valori fundamentale: libertatea fizica, integritatea psihica, demnitatea, imaginea personala, reputatia profesionala”.


Raportul ICCJ constata ca decizia CAB este definitiva


Decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care s-au acordat daunele catre Mariana Ghena a fost atacata cu recurs de statul roman, la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dosarul a fost inregistrat la ICCJ in 3 ianuarie 2019, iar conform procedurii, magistratul asistent de la instanta suprema Florica Poputa a intocmit in 10 mai 2019 un raport privind admisibilitatea in principiu a recursurilor formulate de Ministerul Finantelor si DNA impotriva deciziei civile a Curtii de Apel Bucuresti prin care i-au fost acordate daunele morale avocatei Rodica Constantinovici.

Raportul magistratului asistent constata ca in mod gresit judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au precizat ca decizia lor de acordare a daunelor pentru avocata Constantinovici ca hotararea poate fi atacata cu recurs. In realitate, precizeaza magistratul asistent ICCJ in raportul sau, decizia Curtii de Apel Bucuresti este una definitiva si executorie, nefiind supusa caii de atac a recursului, fiind pronuntata intr-un litigiu cu o cerere ce poate fi asimilata unei actiuni in repararea pagubei cauzata prin erori judiciare. Iar legea stabileste ca in procesele incepute in 2013 si pana la 1 ianuarie 2019 hotararile pronuntate in cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu sunt supuse recursului: “Decizia civila atacata in prezenta cauza nu este supusa caii de atac a recursului, fiind pronuntata intr-un litigiu cu o cerere ce poate fi asimilata unei actiuni in repararea pagubei cauzata prin erori judiciare”. Raportul ICCJ arata ca desi actiunea Rodicai Constantinovici este formulata in temeiul art. 539 din Codul de procedura penala, criteriile de stabilire a repararii pagubei sunt comune cu cele din art. 538 Cod procedura penala privind eroarea judiciara, caz in care deciziile din apel nu sunt supuse recursului:

"Litigiul initiat de reclamanta intra in sfera cererilor avand ca obiect reparare prejudiciu cauzat prin erori judiciare, actiunea fiind intemeiata pe dispozitiile art. 539-540 C.pr.pen. In sprijinul acestei concluzii, sunt aduse urmatoarele argumente.

1. In capitolul VI din Codul de procedura penala, intitulat 'Procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de eroare judiciara sau in caz de privare nelegala de libertate ori in alte cauze' este reglementat, prin art. 538 dreptul persoanei la repararea pagubei in caz de eroare judiciara si prin art. 539 dreptul la repararea pagubei in caz de privare nelegala de libertate. Chiar daca aceste doua institutii sunt stipulate prin articole distincte, ce stabilesc premisele repararii pagubei, se observa ca, potrivit legislatiei penale, criteriile de stabilire a reparatiei si conditiile in care poate fi pornita actiunea sunt comune pentru ambele cazuri. Mai mult, in cadrul dispozitiilor art. 540 si 541 se mentioneaza expresia 'repararea pagubei', fara a se face o distinctie intre cele doua cazuri, eroare judiciara si privare nelegala de libertate, iar competenta materiala de solutionare a cauzelor este aceeasi, rezultand din art. 541 alin. 3 'Pentru obtinerea repararii pagubei, persoana indreptatita se poate adresa tribunalului in a carei circumscriptie domiciliaza, chemand in judecata civila statul, care este citat prin Ministerul Finantelor Publice'. Toate acestea duc la concluzia ca celor doua situatii li se aplica acelasi regim juridic, care influenteaza si regulile in stabilirea caii de atac extraordinare, iar daca legiuitorul ar fi dorit ca ele sa fie privite in mod distinct, le-ar fi reglementat in sectiuni distincte in Codul de procedura penala.

2. Reclamanta a supus judecatii o actiune prin care solicita, in contradictoriu cu paratul Statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, plata sumei de 500.000 lei cu titlu de daune morale pentru privarea sa de libertate in mod nelegal in cuantumul de zile si perioada mentionate, invocand ca temei juridic prevederile art. 539 si 540 C.pr.pen.

Dreptul persoanei la repararea pagubei suferite in caz de privare nelegala de libertate se naste in momentul stabilirii nelegalitatii masurii prin acte ale procurorului, ori dupa caz, ale judecatorului, izvorul acestui drept regasindu-se in dispozitiile din Codul de procedura penala, art. 539. Este de observat ca, in lipsa acestor norme speciale, persoana indreptatita nu ar putea formula cerere de despagubire impotriva statului in temeiul prevederilor raspunderii civile delictuale de drept comun.

Relevante sunt si considerentele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 133 din 9 martie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 364 din 16 mai 2017, paragraful 20 'Cat priveste sustinerile potrivit carora actiunea in repararea prejudiciului produs prin arestarea nelegala nu se deosebeste cu nimic de actiunea in raspundere civila delictuala, (…) Curtea a constatat ca procedura repararii pagubei materiale sau a daunei morale in caz de privare nelegala de libertate este o procedura speciala, fiind cuprinsa in Codul de procedura penala. Dispunerea acestor norme procesual penale in acest act normativ are relevanta din perspectiva stabilirii regimului juridic specific al acestei forme de raspundere a statului in raport cu regimul altor forme de raspundere juridica, de drept comun, cum ar fi raspunderea civila delictuala, reglementata in art. 1.349 si art. 1.357-art.1.380 din Codul civil. Asadar, Curtea a retinut ca procedura reglementata de art. 539 din Codul de procedura penala este o procedura speciala care deroga de la dreptul comun in temeiul principiului 'specialia generalibus derogant'. De asemenea, Curtea a retinut ca procedura speciala, reglementata in art. 539 din Codul de procedura penala, vizeaza exclusiv cazurile de privare nelegala de libertate, iar nu alte drepturi fundamentale ale omului, pentru a caror lezare este necesara invocarea altor temeiuri de drept, precum dispozitiile art. 252 si art. 253 din Codul civil sau art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care reglementeaza consecintele incalcarii unor drepturi personale nepatrimoniale, precum dreptul la imagine, demnitate, inclusiv dreptul la viata privata'.

Prin urmare, in raport de cele aratate, simpla distinctie terminologica cuprinsa in legislatia procesual penala nu este apta sa atraga utilizarea regulilor corespunzatoare raspunderii civile delictuale de drept comun in solutionarea acestor pricini”.


ICCJ o poate salva pe Ghena


In pofida raportului magistratului asistent, in 30 ianuarie 2020, Inalta Curte a admis in principiu recursul formulat de stat impotriva deciziei CAB de acordare a daunelor catre avocata Constantinovici. Iar in 30 martie 2020, completul a sesizat Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cerand sa stabileasca daca art. 539 din Codul de procedura penala – pe care a fost intemeiata actiunea avocatei Rodica Constantinovici – intra sub prevederile conform carora hotararile judecatoresti nu sunt supuse recursului:

“Admite cererea de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, formulata de intimata-reclamanta Constantinovici Rodica. In temeiul art.519 Cod procedura civila sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotararii prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013, privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila (preluat de art.483 alin.(2) Cod procedură civila), - din categoria 'cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare', cu privire la care legea prevede ca hotararile judecatoresti nu sunt supuse recursului, fac parte numai actiunile intemeiate pe art.538 Cod procedură penala sau si cele intemeiate pe art.539 Cod procedura penala?' Suspenda solutionarea prezentului recurs, in temeiul art.520 alin.(2) Cod procedura civila, pana la pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. Fara cale de atac”.

Si acum sa revenim la portita de salvare a Marianei Ghena deschisa de Inalta Curte. Raspunsul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila a venit luni, 14 septembrie 2020. Si ii este extrem de favorabil statului roman si Marianei Ghena. Astfel, completul a decis ca doar actiunile intemeiate pe art. 538 din Codul de procedura penala (privind eroarea judiciara) nu sunt supuse recursului, nu si cele formulate pe baza art. 539 din Codul de procedura penala, asa cum este cazul avocatei Rodica Constantinovici:

“Admite sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, in dosarul nr. 21840/3/2016, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. XVIII alin. (2) teza a doua din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate (...) in cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, respectiv hotararile pronuntate in cererile formulate in temeiul art. 538 din Codul de procedura penala.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 14 septembrie 2020”.

Ceea ce inseamna ca decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care statul roman a fost condamnat la plata a 50.000 lei daune morale catre avocata Rodica Constantinovici pentru privarea nelegala comisa de Mariana Ghena poate fi supusa recursului.


Ghena poate scapa de actiunea in regres, judecatorii care au devoalat-o pot fi executati


In final sa vedem care sunt urmarile hotararii ICCJ de dezlegare a chestiunii de drept. In primul rand, decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi desfiintata sau schimbata in urma recursului care se va judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta de unde provine Ghena. Iar una dintre posibilitati este ca ICCJ sa anuleze obliogarea statului la plata celor 50.000 lei catre avocata Rodica Constantinovici, deci sa respinga definitiv actiunea acesteia. Ceea ce ar atrage automat linistea Marianei Ghena, intrucat judecatoarea din CSM ar scapa de riscul ca statul sa se indrepte impotriva ei cu o actiune in regres pentru recuperarea daunelor de 50.000 lei. Ar fi practic in opinia noastra o musamalizare scandaloasa a unui caz infiorator de privare nelegala de libertate, o sfidare la adresa tuturor victimelor abuzurilor DNA-ICCJ, care ar vedea cum inca un judecator care a arestat nejustificat o persoana este acoperit.

Pe de alta parte, admiterea recursului si desfiintarea deciziei de acordare a daunelor catre avocata Rodica Constantinovici ar da liber executiei judecatorilor Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris de la Curtea de Apel Bucuresti, cei care au devoalat-o pe Mariana Ghena si care au facut un act de reparatie pentru avocata Constantinovici. Afirmam asta intrucat, asa cum se stie, Mariana Ghena le-a facut celor doi sesizare la Inspectia Judiciara. Initial, actiunea Inspectiei Judiciare impotriva judecatorilor Median si Gavris, pornita la sesizarea Marianei Ghena, a fost respinsa de Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a CSM, in 31 octombrie 2019.

Inspectia Judiciara a atacat insa hotararea CSM cu recurs, iar un Complet de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat o alta decizie favorabila Marianei Ghena. Mai exact, a admis recursul Inspectiei Judiciare si a trimis dosarul inapoi la Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a CSM pentru continuarea judecarii celor doi magistrati de la Curtea de Apel Bucuresti care au demascat-o pe Mariana Ghena ca a privat-o nelegal de libertate pe avocata Rodica Constantinovici si au obligat statul sa ii plateasca acesteia 50.000 lei daune morale.

Comentarii

# NM date 17 septembrie 2020 13:39 +9

Ce tupeu au. Cum este posibil sa fi atât de rău de plata când tu câștigi atâția bani. La puscarie când mergi tu, te numești femeie cu copii acasă când ai condamnat o femeie însărcinată?

# Cetateanul date 17 septembrie 2020 19:36 +1

Niciun judecător ori procuror din perioada comunistă nu a fost anchetat și condamnat pentru vreuna din sutele de mii de victime ale comunismului (Canal, lagăre de muncă, temniță grea, muncă forțată etc), așa-zis condamnat de penibilul băsănău. Mai mult, prea multe progenituri ale acelor paraditori ai ajuns să le continue munca, principiile și valorile într-o așa-zisă democrație. Cum dracu să te aștepți la altceva decât spălături și exonerări? Ca absurdul să fie dus la extrem cotețul suprem s-a apucat să și îi ancheteze pe cei doi nefericiți de au avut tupeul soluției de fond! PS Aveți ce meritați și ce votați!

# flori date 18 septembrie 2020 06:39 +1

Oameni fara Dumnezeu! Cum o rabda pamantul? Iar cei care incearca s-o scape , o sa aibe loc garantat in focurile Iadului! Nu se mai poate asa! Dupa ce ca nu stiu carte nici cat o gasca, mai au si suflet de caine de preerie.De sacali ordinari. Sa va fie rusine!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 149
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 18.10.2020 – Arafat a ramas nerezolvat

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva