2 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DEZLEGARE PE PRESCRIPTIE – Inalta Curte trebuie sa stabileasca daca decretele presedintelui Klaus Iohannis de instituire si prelungire a starii de urgenta constituie cauze de suspendare a prescriptiei raspunderii penale. Opinia Curtii de Apel Bucuresti: „Decretele nu se incadreaza in notiunea de dispozitie legala, avand in vedere calificarea data de CCR prin Decizia 152/2020: act administrativ cu caracter normativ si forta juridica inferioara legii, ce nu poate sa adauge la lege” (Incheierea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

21 February 2022 13:53
Vizualizari: 6138

Miercuri, 23 februarie 2022, se anunta o zi importanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie: instanta condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) este asteptata sa se pronunte asupra unei chestiuni care ar putea afecta o multime de dosare penale.



Este vorba despre modul de calcul al termenelor de prescriptie prin raportare la perioada starii de urgenta (16 martie – 15 mai 2020). Mai exact, intrebarea la care trebuie sa raspunda ICCJ este daca decretele prin care presedintele Klaus Iohannis a instituit, respectiv a prelungit starea de urgenta constituie sau nu cauze de suspendare a prescriptiei raspunderii penale.

La 15 decembrie 2021, din oficiu, judecatoarele Mihaela Raluca Andras si Alexandra Panait de la Curtea de Apel Bucuresti au sesizat ICCJ pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:

Decretul Presedintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020, publicat in Monitorul Oficial nr. 212 la 16.03.2020 aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 3/2020 din 19.03.2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 19 martie 2020 si Decretul Presedintelui nr. 240/2020 din 14.04.2020, publicat in Monitorul Oficial nr. 311 la 14.04.2020 aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/2020 din 16.04.2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 320 la 16.04.2020, constituie cauze de suspendare a prescriptiei raspunderii penale in conditiile art. 156 Cod penal?”


Totul a inceput de la o incaierare


Completul CAB a ridicat problema de mai sus in dosarul nr. 29254/94/2020, unde judeca apelul declarat de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea impotriva sentintei nr. 509/2021. Prin aceasta la 21 iulie 2021, judecatorul Cristian Razvan Ilie de la Judecatoria Buftea l-a condamnat pe inculpatul Florin Ionut Nita la o amenda penala de 3.000 de lei (echivalentul a 300 de zile-amenda) pentru savarsirea infractiuni de incaierare (art. 198 Cod penal). Fapta s-a petrecut la 31 octombrie 2015. Or, in cazul in care decretele prezidentiale ar reprezenta cauze de suspendare a prescriptiei raspunderii penale, ar insemna ca fapta de incaierare care face obiectul judecatii sa se fi prescris la data de 30 octombrie 2021, argumenteaza CAB.

Pe de alta parte, punctul de vedere al completului de judecata este ca decretele prezidentiale nu ar trebui sa produca efecte in aceasta privinta, avand in vedere insusi felul in care Curtea Constitutionala a Romaniei a catalogat un astfel de document (in Decizia nr. 152/2020): un act cu „forta juridica inferioara legii”, care „nu poate sa deroge, sa se substituie sau sa adauge la lege, deci nu poate contine norme de reglementare primara”.


Prezentam principalul pasaj din incheierea de sesizare a ICCJ:


Curtea considera ca Decretul Presedintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020 (publicat in Monitorul Oficial nr. 212 la 16.03.2020, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 3/2020 din 19.03.2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 224 din 19 martie 2020) si Decretul Presedintelui nr. 240/2020 din 14.04.2020 (publicat in Monitorul Oficial nr. 311 la 14.04.2020 aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/2020 din 16.04.2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 320 la 16.04.2020) nu se incadreaza in notiunea de dispozitie legala, ca si cauza de suspendare a prescriptiei raspunderii penale, avand in vedere calificarea data Decretelor Presedintelui de Curtea Constitutionala prin decizia nr. 152 din 06.05.2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 387 din 13.05.2020: aceea de act administrativ cu caracter normativ, cu forta juridica inferioara legii, care nu poate sa deroge, sa se substituie sau sa adauge la lege.

De asemenea, constata ca nu exista o practica unitara in ceea ce priveste suspendarea de drept a cauzelor privind infractiunile flagrante savarsite inainte de decretarea starii de urgenta, aflate pe rolul instantelor de judecata la data publicarii in Monitorul Oficial al decretelor Presedintelui Romaniei (dosar nr.13414/4/2018, in care s-a pronuntat decizia penala nr. 1220/12.11.2020 de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia I Penala si decizia penala nr. 382/RC/05.10.2021 de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar nr. 13414/4/2018, prin care s-a respins in majoritate, ca nefondat, recursul in casatie formulat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, in comparatie cu majoritatea instantelor care nu au judecat in perioada starii de urgenta cauze privind infractiuni flagrante savarsite inainte de decretarea starii de urgenta si care se aflau pe rolul acestor instante la decretarea starii de urgenta).

In ceea ce priveste in notiunea de imprejurare de neprevazut sau de neinlaturat, ca si cauza de suspendare a prescriptiei raspunderii penale, consideram ca starea de urgenta decretata prin Decretul Presedintelui nr. 195/2020 din 16.03.2020 si prin Decretul Presedintelui nr. 240/2020 din 14.04.2020 nu intra in aceasta notiune, avand in vedere ca activitatea instantelor, dar si a parchetelor s-a desfasurat in continuare, chiar daca limitat, iar dreptul la circulatie a existat, chiar daca a trebuit justificat printr-o declaratie, aspect care era cunoscut publicului larg, starea de urgenta nefiind o cauza insurmontabila de a participa la procesul penal.

De asemenea, astfel cum s-a aratat si in decizia Curtii Constitutionale nr. 152 din 06.05.2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 387 din 13.05.2020, Parlamentul a functionat in toata aceasta perioada, dat fiind ca, in conformitate cu art. 93 alin. (2) din Constitutie, 'daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora'.

Ratiunea obligarii Parlamentului, prin Constitutie, sa functioneze pe toata durata declararii starii de asediu sau a starii de urgenta este tocmai aceea de a crea posibilitatea interventiei legislative in regim de urgenta, in orice domeniu pe care situatia de criza il afecteaza, inclusiv si mai ales atunci cand este vizata restrangerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati fundamentale.

Continuitatea in plan legislativ a Parlamentului asigura luarea masurilor exceptionale impuse de situatia de criza, in conditiile in care restrangerea drepturilor si a libertatilor nu se poate realiza decat prin lege, astfel cum rezulta din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 53 si ale art. 115 alin. (6) din Constitutie.

Astfel, norma constitutionala constituie o garantie impotriva eventualelor excese sau abuzuri ale autoritatilor publice executive, Parlamentul, ca organ reprezentativ supremal poporului, actionand ca un garant al drepturilor si al libertatilor cetatenilor.

In al treilea rand, existenta unei stari de asediu sau de urgenta se incadreaza per se in ipoteza de incidenta a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, care permit Guvemului sa adopte ordonante de urgenta 'numai in situatii extraordinare'. Asa fiind, inclusiv legiuitorul delegat are abilitarea constitutionala sa intervina cu celeritate si sa modifice cadrul legislativ existent, adoptand masurile normative pe care starea de fapt le impune. In concluzie, cadrul constitutional in vigoare delimiteaza in mod riguros competentele autoritatilor publice, respectiv partajarea atributiilor legislative de cele executive, exceptia de la regula fiind in mod expres reglementata si de stricta interpretare.


* Cititi aici intreaga incheiere


Buftea: Cristian Razvan Ilie

CAB: Mihaela Raluca Andras si Alexandra Panait

Comentarii

# maxtor date 21 February 2022 16:37 0

decret decretat decretin.(multi au crezut in "suspendarea de drept" a proceselor-si nu au re-facut citatiile,mu-ha-ha)

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva