Comisia Europeana, prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, continua sa monitorizeze Romania si chiar daca a existat, de la bun inceput, o linie clara de demarcatie intre capitolul Justitie si afaceri interne (JAI) si aderarea la spatiul Schengen, practic, europenii le mentin interdependente. Ultimele rapoarte MCV dovedesc ca perceptia la nivel european nu este una obiectiva, iar reprezentantii Comisiei au primit pana acum tot felul de informari false sau trunchiate din partea conducerilor institutiilor reprezentantive ale Justitiei romane. Pe de alta parte, fostul ministru al Justitiei, europarlamentarul Monica Macovei a avut grija sa intoxice si sa manipuleze in permanenta Comisia si Parlamentul European astfel incat realitatea Justitiei romane sa fie ascunsa sau cosmetizata, iar problemele majore sa fie si ele camuflate, in speranta ca adversarii politici ai democratilor si ai Presedintelui Traian Basescu vor fi catalogati drept opozanti ai ideii de Justitie europeana.

Pentru ca aceasta perceptie la nivel european sa se apropie cat mai mult de necesitatile sistemului judiciar la acest moment, Lumeajustitiei.ro a transmis in urma cu doua zile, Secretariatului General al Comisiei Europene si secretarului general adjunct Michel Servoz (care a condus delegatia de evaluare pe MCV incheiata in Romania in 27.11.2013) o scrisoare in care sunt sesizate problemele reale ale Justitiei si carentele sistemului judiciar. Consideram ca opinia publica, la randul ei, trebuie sa fie informata cu privire la acest demers, motiv pentru care publicam integral sesizarea adresata Comisiei Europene de conducerea site-ului Lumeajustitiei.ro.

Stimati reprezentanti ai Comisiei Europene,

Jurnalistii de la site-ul online Lumeajustitiei.ro, editat de S.C. JURINDEX MEDIA SRL, dorim sa aducem la cunostinta inaltului for european care se ocupa in permanenta de monitorizarea Romaniei pe domeniul Justitiei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) problemele reale legate de starea Justitiei si carentele sistemului judiciar. Astfel, consideram ca perceptia nu va fi deteriorata de informari incomplete, tendentioase sau mincinoase, care sa denatureze adevarul despre starea Justitiei din Romania. Drept urmare, va semnalam aceste carente pe care noi, jurnalistii specializati pe domeniu, le-am remarcat, solicitand reprezentantilor europeni sa le analizeze si sa ia masuri ce vor fi cuprinse in interiorul Raportului MCV de la finele acestui an.

Consiliul Superior al Magistraturii

- Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a fost preluata de catre un procuror, la inceputul anului 2013, prin alegeri contestate de majoritatea membrilor judecatori, in conditiile in care Constitutia Romaniei stipuleaza clar si fara echivoc ca actul de justitie se infaptuieste prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante. Acest procuror-presedinte al CSM se afla intr-un razboi permanent cu jurnalistii care atrag atentia asupra derapajelor decizionale din interiorul acestei institutii si, fapt fara precedent, razboiul respectiv se poarta actualmente in instanta, desi menirea acestei institutii este aceea de a fi garantul independentei magistratilor, de a promova magistratii si de a asigura actiunea disciplinara impotriva acelor magistrati care savarsesc diverse abateri de la statutul lor. Din acest motiv, la comisia parlamentara care s-a creat pentru revizuirea Constitutiei Romaniei s-a pus problema ca noua Lege fundamentala sa stipuleze clar ca CSM nu poate fi condus de catre un procuror supus controlului ierarhic, ci de un reprezentant al judecatorilor

- la nivelul acestei institutii, inclusiv la Inspectia Judiciara, se manifesta o lipsa de transparenta pe multe dintre subiectele de interes public

Ministerul Public

- prin numirea procurorului general, adjunctilor, sefilor de sectii, procurorilor sefi ai DNA (Directia Nationala Anticoruptie) si DIICOT (Directia pentru Investigarea Crimei Organizate si Terorismului) si a sefilor de sectii de catre Presedintele Romaniei, inclusiv prin posibilitatea discretionara a Presedintelui de a refuza numirile, creeaza dependenta exclusiva a conducatorilor Ministerului Public de catre institutia prezidentiala. De aici decurge inregimentarea intregii activitati de urmarire penala interesului politic si personal al Presedintelui, deoarece procurorii sefi sunt aceia care decid – de multe ori impotriva legii – directionarea urmaririi penale si incalcarea prezumtiei de nevinovatie, acuzarea adversarilor politici sau personali ai Presedintelui si, corelativ, favorizarea persoanelor si intereselor prezidentiale. In practica, 90 % din dosarele DNA au fost constituite ca urmare a unor provocari sau inscenari. Practica folosirii excesive a inregistrarilor telefonice sau ambientale, lipsa coroborarii acestora cu alte probe (materiale sau testimoniale) este una dintre marile carente ale anchetelor, persoanelor invinuite findu-le incalcat din start dreptul la un proces echitabil. Din acest motiv, Romania a suferit multiple condamnari la CEDO. Aratam, totodata, ca CEDO a criticat dur in cursul acestui an modul in care a fost incalcata, de catre procurorii DNA, imunitatea unui judecator al Curtii Europene, Corneliu Birsan, a carui casa a fost perchezitionata in Romania fara ca acesta sa fie invinuit de ceva si fara ca CEDO sa-si fi dat acordul

- politica delegarii cvasigeneralizate pe functii, prin aceasta “politica” fiind numite provizoriu in functii persoane, de cele mai multe ori lipsite de profesionalism si competenta sau persoane care au raspuns afirmativ intereselor celor aflati la putere

- numirea procurorilor de executie din DNA si DIICOT prin interviu cu procurorul sef, eludandu-se procedura legala a examenelor de promovare – situatie in care promovarile in functii de cel mai inalt grad profesional se fac pe criterii ce tin mai degraba de raspunsul si disponibilitatea de a servi interese politice

- directionarea/dirijarea urmaririi penale (ca si a solutiilor instantelor de altfel) prin discurs prezidential, urmat de declansarea automata a urmaririi penale impotriva celor nominalizati

- banuiala legitima ca in sistem exista ofiteri/agenti sub acoperire ai serviciilor secrete, racolarea unor magistrati din sistem fiind facuta fara a exista si posibilitatea ca acestia sa fie deconspirati, desi aceasta apartenenta contravine statutului magistratilor

Carente la nivelul instantelor

- promovarea unui numar mare de procurori ca judecatori la cea mai inalta instanta (ICCJ), fara ca acestia sa aiba un minim de experienta in judecarea cauzelor, procurori care au instrumentat dosare ce priveau adversari politici ai actualei puteri prezidentiale. Aceste tipuri de promovari sunt contra naturii, in conditiile in care un judecator de cariera accede la Inalta Curte dupa un lung traseu la instantele inferioare

- numirea de catre Presedintele tarii a presedintelui, vicepresedintelului si sefilor de sectie din ICCJ, cu posibilitatea discretionara de a respinge propunerile neagreate si crearea, in acest mod, a unui instrument pentru aservirea deplina a instantei supreme. Actualele numiri la nivelul conducerii Inaltei Curti sunt susceptibile de imixtiunea factorului politic, in conditiile in care presedintele ICCJ Livia Stanciu si vicepresedintele Ionut Matei au facut parte din completul care a decis condamnarea la inchisoare cu executare a fostului premier Adrian Nastase (cunoscut adversar al lui Traian Basescu) prin eludarea probelor in aparare ce evidentiau inexistenta unui prejudiciu, doar in baza unor probe indirecte, fapt fara precedent in Justitia europeana. Desigur, la nivelul Inaltei Curti exista si magistrati profesionisti si verticali, insa acestia sunt incorsetati de sistem si nu si-au permis nici macar sa isi depuna candidatura pentru aceste functii de conducere, intrucat exista sentimentul ca sansele lor ar fi fost minime in fata colegilor lor agreati si sustinuti de sistem

- modificarea legii de organizare a ICCJ si introducerea Completelor de 5 Judecatori, printr-o lege data cu dedicatie de Presedintele Romaniei in 2012, scopul fiind de a crea o pseudoinstanta obedienta si subordonata intereselor sale. Aceste complete sunt formate din judecatorii aceleiasi sectii si conduse de presedintele si vicepresedintele ICCJ. Contrarietatea cu prevederile Constitutiei, Conventiei europene si Declaratiei Universale a Drepturilor Omului sta in aceea ca acestea nu sunt instante, ci complete ale aceleiasi sectii (ex., Sectia penala a ICCJ), judecatorii fiind in aceeasi subordonare si aflati in relatii de colegialitate reciproca – finalmente ajungandu-se la situatia de tautologie (din moment ce, pe rand, judecatorii care pronunta hotararile in prima instanta sunt controlati de colegii lor si invers, se creeaza situatia de dependenta incrucisata, judecatorii fiind pe rand controlati si controlori in acelasi timp ai colegilor lor)

- inexistenta in practica a repartizarii aleatorii, fapt mentionat si de raportul Curtii de Conturi din acest an, dar si de probatoriul dintr-un dosar de coruptie ce are ca inculpati judecatori de la nivelul instantei Tribunalului Bucuresti.

Probleme comune

- construirea dosarelor si fundamantarea condamnarilor pe interceptari si inregistrari neoriginale, neautentice si incontestabil prelucrate (falsificate) de DNA, cea mai clara dovada fiind memoriile transmise autoritatilor de expertul Catalin Grigoras, (actualmente director al National Center for Media Forensics din cadrul Universitatii Colorado-Denver) in care a demonstrat inclusiv complicitatea Institutului National pentru Expertiza Criminalistica la ascunderea faptului ca inregistrarile erau falsificate

- generalizarea aprobarii si efectuarii interceptarilor in faza de acte premergatoare in care, neexistand obligatia inregistrarii interceptarilor si informarii persoanelor ascultate, acestea se efecteaza in clandesitinitate si, mai ales, sine die.

- eludarea de catre DNA a Sistemului unic de interceptare si inregistrare gestionat de SRI, prin impunerea ca semnalele interceptate sa fie transmise direct prin fibra optica la DNA, unde exista un birou tehnic propriu, fara existenta niciunui echipament omologat sau certificat impotriva interventiilor (editarii/falsificarii) asupra inregistrarilor.

- eludarea legii semnaturii electronice, a legii marcii temporale si a legii arhivei electronice in materia interceptarilor si inregistrarilor utilizate ca probe, cu finalitatea generalizarii construirii acuzatiilor pe probe susceptibile a fi falsificate.

- numiri in functii de conducere a unor persoane cu “probleme” in cariera, dispuse sa cedeza la santaj. Acest tip de santaj este determinat de posibilitatea ca procurorii sa deschida dosar penal, in scopul intimidarii, oricarui judecator care nu raspunde intereselor politicului. Astfel, judecatorul respectiv este pus in situatia de a se teme ca suspendarea sa din functie poate avea loc oricand, iar cariera sa poate fi distrusa printr-o imagine deteriorata pe tot parcursul existentei unui astfel de dosar, chiar daca la finalul actului de justitie s-ar dovedi ca este nevinovat. In aceste conditii, nu mai putem vorbi despre o reala inamovibilitate a judecatorului in sistemul judiciar roman.

- participarea INEC la fraudarea probatoriului penal, prin atestarea ca probe valabile a unor pseudoprobe (lipsite de originalitate si autenticitate) chiar vadit falsificate din cauza subordonarii voluntare si oculte fata de interesele presedintelui. Toate problemele legate de expertizele criminalistice continua sa existe din cauza faptului ca Romania nu are inca experti independenti.

- directionarea artificiala a competentei de urmarire penala catre DNA a unor dosare ce privesc adversari politici ai Presedintelui Romaniei

- folosirea de catre Presedintele Romaniei a unor procurori din DNA pentru a verifica situatia juridica a unor terenuri agricole (300 ha) pe care le-a achizitionat recent, acoperirea legala a anchetatorilor fiind aceea ca verificarile priveau un dosar amplu legat de posibile retrocedari nelegale. Desigur, aceste aspecte tin de moralitatea profesionala a unora dintre procurorii folositi ca instrument politic in ultimii 8 ani

- utilizarea DNA, CSM si ICCJ precum si a serviciilor secrete ca instrumente ale luptei politice pentru a se reusi desemnarea lui Daniel Morar ca judecator la Curtea Constitutionala. Fapt fara precedent, Asociatia Magistratilor din Romania a introdus o actiune in justitie prin care contesta la acesta ora Decretul prezidential de numire a fostului sef al DNA in scaunul de inalt judecator al Curtii Constitutionale

- inventarea, la nivelul conducerii DNA si a Parchetului Inaltei Curti, a unei imunitati prezidentiale, care a dus la suspendarea sau solutionarea cu neinceperea urmaririi penale a unor dosare ce priveau posibile infractiuni savarsite chiar de Presedintele Romaniei, in conditiile in care principiul de baza statuat de Constitutia Romaniei este acela ca "nimeni nu e mai presus de lege".

In final, va rugam sa luati in considerare si aceste aspecte semnalate de noi, jurnalisti cu experienta de peste 20 de ani, specializati in domeniul juridic si a investigatiilor pe problemele sistemului judiciar pentru ca Raportul MCV sa contina masuri absolut necesare realizarii unei reforme reale a Justitiei in Romania. O adevarata reforma se face, in opinia noastra, prin indreptarea acestor carente, iar recomandarile dumneavoastra sunt deosebit de utile la acest moment.

Cu aleasa consideratie,

co-editori ai site-ului Lumeajustitiei.ro (www.luju.ro)

Adina A. STANCU

Razvan SAVALIUC

* Cititi aici varianta in limba engleza a acestei scrisori