5 iulie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

EXCLUSIV: ACHITAREA LUI TARICEANU – ICCJ explica motivele pentru care a desfiintat dosarul de abuz in serviciu fabricat de sora lui Ionut Matei, procuroarea PICCJ Daniela Matei, impotriva fostului sef al Senatului Calin Popescu Tariceanu: „Nu-i reveneau obligatiile de a caror neindeplinire e acuzat”. Avocatul Dan Apostol: „Responsabili sunt procurorul de caz, sefa SUPC, Procurorul General. Remarc verticalitatea procurorului de sedinta de la fond, care a pus concluzii de achitare” (Decizia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

21 iunie 2022 17:03
Vizualizari: 2698

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate decizia ICCJ de achitare definitiva a fostul presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu (foto 1) in dosarul in care PICCJ l-a acuzat de abuz in serviciu si complicitate la uzurpare de calitati oficiale. Tariceanu nu era obligat de nicio lege sa constate incetarea mandatului de senator al parlamentarului PSD Cristian Marciu (foto 3), pe care Agentia Nationala de Integritate il gasise incompatibil pe vremea cand activa in calitate de consilier judetean in Giurgiu (2008-2012), constatarea ANI fiind confirmata in 2015 de catre ICCJ prin hotarare judecatoreasca definitiva, asa cum in mod gresit a sustinut procuroarea Daniela Matei de la PICCJ in rechizitoriul prin care l-a trimis in judecata pe fostul presedinte al Senatului.



Pe aceasta idee se axeaza decizia definitiva nr. 55 din  20 iunie 2022 din dosarul nr. 3086/1/2021, prin care judecatorii Daniel Gradinaru, Leontina Serban, Alexandra Iuliana Rus, Dan Andrei Enescu si Alin Sorin Nicolescu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut achitarile de la fond dispuse fata de Tariceanu si de Marciu, pentru acuzatiile de abuz in serviciu si complicitate la uzurpare de calitati oficiale, respectiv de uzurpare de calitati oficiale. In prima instanta, solutia a fost dispusa de catre magistratele ICCJ Lavinia Valeria Lefterache, Ioana Alina Ilie si Lucia Tatiana Rog (click aici pentru a citi).

In plus, starea de incompatibilitate a lui Cristian Marciu fusese constatata definitiv de catre ICCJ in 2015 in raport cu calitatea de consilier judetean, nu cu cea de parlamentar. Iar rechizitoriul procuroarei de caz Daniela Matei (sora fostului judecator suprem Ionut Matei) nu contine nicio acuzatie cu privire la valabilitatea depunerii de catre Marciu a candidaturii pentru Senatul Romaniei, mai arata completul de 5 condus de Daniel Gradinaru.


Vina o poarta nu doar Daniela Matei, ci si Scutea


Avocatul Dan Apostol (foto 2)unul dintre cei trei aparatori ai lui Tariceanu, alaturi de fostii ministri ai Justitiei Tudorel Toader si Tudor Chiuariu – a declarat pentru Lumea Justitiei ca de vina pentru acest rasunator esec al Parchetului General sunt nu doar procuroarea de caz Daniela Matei, ci si cea care i-a confirmat rechizitoriul (respectiv sefa Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din PICCJ, Adriana Denisa Cristodor) si insasi sefa PICCJ Gabriela Scutea. Mai exact, maestrul Apostol reclama faptul ca, in ciuda numeroaselor memorii in care demonstra caracterul aberant al acuzatiilor, Procurorul General nu a facut nimic in sensul clasarii dosarului, astfel incat parchetul sa nu ajunga sa se faca de ras in instanta.

In aceeasi declaratie acordata Luju, Dan Apostol a elogiat „verticalitatea” de care a dat dovada procuroarea de sedinta din faza de fond, Irina Kuglay, care, constienta de subrezenia rechizitoriului, a pus concluzii de achitare pe „fapta nu exista” (click aici pentru a citi). Mentionam ca in faza de apel, procuroare de sedinta a fost insasi Daniela Matei, care a venit personal sa-si sustina rechizitoriul in fata instantei supreme.


Iata comentariul avocatului Dan Apostol:


Cu aceasta noua achitare definitiva in ceea ce-l priveste pe clientul meu, s-a mai incheiat o noua pagina rusinoasa din istoria recenta a Ministerului Public. Responsabili sunt procurorul de caz (n.r. Daniela Matei), procurorul-sef al Sectiei de Urmarire Penala (n.r. Adriana Denisa Cristodor) si Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (n.r. Gabriela Scutea).

Precizez ca inca din cursul urmaririi penale, am uzat de toate caile legale posibile (cereri, memorii, plangeri) pentru a-i convinge pe procurori ca gresesc in demersul lor judiciar absolut absurd. Am adresat un memoriu, cu toate argumentele juridice, si Procurorului General, care insa nu a catadicsit sa-mi raspunda. De aceea zic ca are o responsabilitate majora in aceasta pagina rusinoasa a Ministerului Public.

Pe de alta parte, trebuie sa remarc verticalitatea procurorului de sedinta din faza de fond (n.r. Irina Kuglay), care a facut onoare profesiei de procuror si a pus concluzii de achitare in prima instanta. In acelasi timp, se observa ca mai multi judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie au demontat inscenarile judiciare intentate de procurori la adresa clientului meu. Practic, spun: 'mai multi', pentru ca atat in primul dosar (cel de marturie mincinoasa, care s-a finalizat cu achitare definitiva), cat si in acest dosar (finalizat tot cu achitare definitiva), daca adunam numarul de judecatori din complete, observam ca sunt 16 judecatori ai Inaltei Curti care – repet – au demontat inscenarile judiciare in care au fost implicati procurorii care au lucrat in dosarele respective.

In final, as spune doar un lucru: aceasta hotarare consfinteste inca o data nevinovatia clientului meu si abuzul judiciar concretizat in cele doua dosare de urmarire penala, soldate cu trimiterea in judecata de catre parchet a clientului meu, in conditiile in care – trebuie sa remarcam – justitia s-a pronuntat doar prin hotarari temeinice si legale – respectiv achitari definitive.

Si inca ceva: folosesc acest prilej pentru a demonta o stire falsa, aparuta pe un site, potrivit careia Inalta Curte – Completul de 5 judecatori – a respins si apelul declarat de clientul meu. Este o minciuna. Noi n-am declarat apel. Numai Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si partea civila au declarat apel. Ambele apeluri au fost respinse. Noi am sustinut temeinicia si legalitatea hotararii de achitare din fond, data de Completul de 3 judecatori”.


Redam un fragment din decizia definitiva a ICCJ de achitare a lui Calin Popescu Tariceanu (documentul integral fiind atasat la finalul articolului):


Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca din probele administrate rezulta urmatoarea situatie de fapt, necontestata de catre parti:

In urma alegerilor parlamentare din data 11 decembrie 2016, inculpatul Marciu Ovidiu–Cristian–Dan a fost ales senator din partea P.S.D., in circumscriptia electorala nr. 19 Giurgiu. Acesta a fost validat in functie prin Hotararea Senatului nr. 163 din data de 21 decembrie 2016 privind validarea mandatelor senatorilor alesi, exercitand functia pana la finalizarea mandatului.

La data de 24 februarie 2017, Agentia Nationala de Integritate a transmis catre Presedintele Senatului Popescu–Tariceanu (dar si spre stiinta: Domnului Serban Nicolae Presedinte – Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari) adresa nr. 2519 prin care a solicitat a se lua act de incetarea mandatului de senator al inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan si de a supune votului Plenului Senatului adoptarea unei hotarari prin care se vacanta locul de senator in cauza intrucat, prin decizia nr. 949 din data de 04 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a ramas definitiv Raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15 iunie 2012.

Prin raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15 iunie 2012 s-a constatat ca inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan s-a aflat in stare de incompatibilitate in perioada mandatului de consilier judetean, exercitat in perioada 2008 – 2012, deoarece nu a respectat prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Adresa nr. 2519 transmisa de catre A.N.I. a fost inregistrata la Senatul Romaniei, sub nr. I 909 la data de 02 martie 2017, pe inscrisul oficial fiind aplicata stampila 'Senat. Presedinte'. In coltul superior stanga al primei pagini, inculpatul Popescu–Tariceanu Calin–Constantin-Anton a inscris mentiunea olografa 'Catre BP' si a semnat. La data de 06 martie 2017 a avut loc sedinta Biroului Permanent al Senatului la care Presedintele Senatului a prezentat continutul adresei anterior mentionate dupa care, in urma discutiei directe cu presedintele Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari, a dispus trimiterea acesteia catre Comisia Juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari pentru a fi redactat un punct de vedere, unde a fost discutata, incepand cu 04 aprilie 2017, in mai multe sedinte, fara a fi adoptat un punct de vedere.

La data de 06 decembrie 2017, martorul Prisnel Adrian – Claudiu, deputat, pentru Grupul Parlamentar al Uniunii Salvati Romania din Camera Deputatilor si Senat a transmis, prin sesizarea nr. 48, aceeasi adresa a A.N.I. care a fost inregistrata sub nr. 2051 din 06 decembrie 2017 la Biroul Permanent al Senatului. Totodata, aceasta sesizare avea atasata o cerere adresata atat Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, cat si Presedintelui Comisiei Juridice, de disciplina si de imunitati a Camerei Deputatilor, prin care se solicita sa se procedeze potrivit art. 180 – 183 din Regulamentul Senatului, care prevede procedura de incetare a mandatului unui senator care se afla in stare de incompatibilitate si sa se transmita aceasta sesizare catre Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului Romaniei pentru raport.

Biroul Permanent a hotarat 'cu unanimitate' ca sesizarea formulata de catre Grupului Parlamentar al Uniunii Salvati Romania sa fie trimisa Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, 'pentru punct de vedere' (potrivit adresei nr. 2113 din data de 13 decembrie 2017, semnata de catre Secretarul general al Senatului).

Prin comunicarea nr. 1012/A/19 iulie 2018 transmisa de Senatul Romaniei – Biroul Relatii Publice persoanei vatamate Matei Cristian, care ocupa pe lista electorala urmatorul loc dupa Marciu Ovidiu-Cristian-Dan (in urma solicitarii acesteia) s-a aratat ca, incepand cu data de 04 aprilie 2017, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului a dezbatut, in mai multe sedinte succesive, raportul A.N.I., insa analiza situatiei de incompatibilitate a senatorului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan nu se finalizase 'in aceasta etapa a dezbaterii'.

Mandatul de Presedinte al Senatului Romaniei al inculpatului Popescu– Tariceanu Calin–Constantin–Anton a incetat la data de 02 septembrie 2019, data pana la care Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului nu a finalizat analiza situatiei sesizate de A.N.I. astfel incat inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan si-a exercitat integral mandatul de senator, pana in anul 2020.

Avand in vedere aceasta situatie de fapt, care nu a fost contestata de parti, i se imputa inculpatului Popescu– Tariceanu Calin–Constantin–Anton faptul ca, in calitate de Presedinte al Senatului Romaniei, in exercitarea atributiilor de serviciu, a incalcat dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. e), alin. (2) litera c) si alin. (4) din Legea nr.96/2006 intrucat nu a luat act de situatia de incompatibilitate si nu a supus plenului Senatului, discutarea situatiei de incompatibilitate in care s-ar fi regasit inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, cauzand o vatamare a drepturilor persoanei vatamate Matei Cristian (care a ocupat pe buletinul de vot pentru functia de senator din partea P.S.D., in circumscriptia electorala nr. 19 Giurgiu, pozitia urmatoare dupa inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian- Dan) si, de asemenea, prin aceasta l-a ajutat pe inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian- Dan sa foloseasca fara drept calitatea oficiala de senator, care implica exercitiul autoritatii de stat, urmata de indeplinirea actelor legate de aceasta calitate.

In ceea ce il priveste pe inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, acestuia i se imputa ca, desi potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, se afla in stare de incompatibilitate cu calitatea de senator (avea interdictia de a mai ocupa o functie sau o demnitate publica timp de 3 ani de la 04 martie 2015 cand a ramas definitiva si irevocabila Decizia nr. 949 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal), a folosit fara drept, din data de 11 decembrie 2016, calitatea oficiala de senator in legislatura Parlamentului Romaniei 2016-2020, calitate insotita si urmata de indeplinirea actelor legate de aceasta calitate care implica exercitiul autoritatii de stat.

A. Cu privire la criticile formulate sub aspectul acuzatiei de abuz in serviciu, prevazute de art. 297 alin. (1) din Codul penal retinute in sarcina inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton:

Atat criticile parchetului, cat si cele ale partii civile privesc conduita inculpatului Popescu–Tariceanu Calin–Constantin–Anton care, in opinia apelantilor, la momentul la care a luat cunostinta de solicitarea Agentiei Nationale de Integritate, avea obligatia de a lua act de incetarea mandatului si de a supune votului plenului Senatului adoptarea unei hotarari de vacantare a locului de senator al numitului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, excluzand orice alta procedura suplimentara, respectiv trimiterea sesizarii Agentiei Nationale de Integritate referitoare la incompatibilitatea inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan la Comisia juridica, de numiri, disciplina si validari, pentru un punct de vedere, deci fara a efectua alte demersuri suplimentare, dar si fara intarziere.

Prin decizia Curtii Constitutionale nr. 405/15.06.2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 517/08.07.2016, continutul constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de art. 246 C.pen. (1969), art. 248 C.pen. (1969) si art. 297 alin. 1 C.pen., a fost reconfigurat sub aspectul elementului material al laturii obiective, statuandu-se ca prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul dispozitiilor legale mentionate se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

In esenta, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal folosesc o exprimare generala, fara a arata in mod limitativ actiunile sau omisiunile prin care se savarseste infractiunea (par. 60), ca acestea incalca prevederile constitutionale ale art.1 alin. (5), intrucat sintagma 'indeplineste in mod defectuos' nu prevede in mod expres elementul in legatura cu care defectuozitatea este analizata (par. 57) si a statuat ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului (par. 57 si 60). Curtea a retinut ca 'raportarea organelor judiciare la o sfera normativa larga care cuprinde, pe langa legi si ordonante ale Guvernului, si acte de nivel inferior acestora, cum ar fi hotarari ale Guvernului, ordine, coduri etice si deontologice, regulamente de organizare interna, fisa postului, are influenta asupra laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu prin extinderea acesteia la actiuni sau inactiuni ce definesc elementul material al laturii obiective a infractiunii, dar care nu sunt prevazute in acte normative de reglementare primara', ajungandu-se, astfel, ca latura obiectiva a infractiunii de abuz in serviciu sa fie configurata atat de legiuitor, Parlament sau Guvern, cat si de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat (in cazul fisei postului), lucru inacceptabil in sistemul juridic de drept penal (par. 64).

Ca atare, instanta constitutionala a concluzionat ca, in materie penala, principiul legalitatii incriminarii – 'nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege' – impune ca numai legiuitorul primar (respectiv Parlamentul, prin adoptarea legii, in temeiul art. 73 alin. 1 din Constitutie, sau Guvernul, prin emiterea ordonantelor sau ordonantelor de urgenta, in baza delegarii legislative prevazute de art. 115 din Constitutie) sa poata stabili conduita pe care destinatarii legii sunt obligati sa o respecte, in caz contrar acestia supunandu-se sanctiunii penale, astfel incat sintagma 'indeplineste in mod defectuos' nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza 'prin incalcarea legii' (par. 65).

Aceasta decizie a instantei de contencios constitutional a avut ca efect restrangerea sferei de incidenta infractiunilor prev. de art.. 246 C.pen. (1969), art. 248 C.pen. (1969), art. 297 alin. 1 C.pen., prin reconfigurarea elementelor de tipicitate obiectiva astfel ca, orice acuzatie avand ca obiect o fapta, prin care se pretinde ca au fost nesocotite indatoririle de serviciu, va putea angaja raspunderea penala a subiectului activ numai daca atributia de serviciu in exercitarea careia se afla faptuitorul si pe care acesta o incalca sau nu o indeplineste este prevazuta expres de lege, notiune inteleasa ca act adoptat de Parlamentul Romaniei sau ordonanta (simpla sau de urgenta) emisa de Guvernul Romaniei.

Intr-adevar, data fiind imposibilitatea obiectiva, din punct de vedere al tehnicii legislative, de a configura in mod amanuntit prin legislatia primara obligatiile/indatoririle de serviciu ce revin diverselor categorii de functionari publici care isi desfasoara activitatea in anumite domenii specifice ale autoritatilor/ institutiilor publice, precum si consecintele nerespectarii acestora, legislatia primara poate fi detaliata prin intermediul adoptarii unor acte de reglementare secundara insa, asa cum a retinut si instanta de contencios constitutional in considerentele deciziei nr. 405/15.06.2016 (par. 60 si 64), aceste acte normative date in executarea legilor si ordonantelor Guvernului se emit doar in limitele si potrivit normelor care le ordona, conform prevederilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. De altfel, este frecvent utilizata in elaborarea legislatiei prevederea in chiar cuprinsul legii, a ordonantei sau, dupa caz, a ordonantei de urgenta a Guvernului a unui text care instituie obligatia adoptarii, subsecvente, a unui act normativ de reglementare secundara [de regula, a unei hotarari de Guvern, care, potrivit art. 108 alin. (2) din Constitutie, este emisa pentru organizarea executarii legilor], prin care sa se detalieze/explice dispozitiile din legislatia primara, inclusiv sub aspectul conduitei pe care destinatarul legii este obligat sa o respecte si a consecintelor ce intervin in situatia neadoptarii ei.

Asadar, in aprecierea indeplinirii cerintei esentiale atasate elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu, astfel cum a fost reconfigurata prin decizia Curtii Constitutionale, analiza efectuata poate viza dispozitii din legislatia secundara numai in masura in care acestea preiau, detaliaza sau expliciteaza obligatii prevazute expres si neechivoc in legi, ordonante sau ordonante de urgenta ale Guvernului, nefiind permisa raportarea la atributii sau indatoriri de serviciu stipulate in sarcina functionarilor publici doar in acte de reglementare secundara (inclusiv in hotarari de Guvern) sau prevazute in detaliu in cuprinsul unor asemenea acte, desi norma de drept primar este neclara, ambigua sau are o aplicabilitate extrem de generala.

In prezenta cauza, parchetul a precizat prin actul de sesizare dispozitiile legale incalcate de catre inculpatul Popescu–Tariceanu Calin-Constantin-Anton, facand trimitere la dispozitiile din legislatia primara in exercitarea carora se afla inculpatul la momentul savarsirii faptelor ce fac obiectul acuzatiei, respectiv art. 7 alin. (4) cu referire la art. 7 alin. (1) lit. e) si art.7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor si art. 25 din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

Inalta Curte, Completul de 5 judecatori, va verifica acuzatia prin prisma acestor dispozitii pentru a stabili daca inculpatul avea obligatia de a actiona in sensul precizat de acuzare si daca respectiva conduita omisiva a acestuia a condus la incalcarea dispozitiilor legale retinute prin actul de inculpare.

Astfel cum a statuat Curtea Constitutionala in decizia nr. 405/2016 si cum s-a aratat anterior, pentru verificarea conditiei de tipicitate a elementului material al infractiunii de abuz in serviciu constand in nerespectarea unei indatoriri de serviciu prin incalcarea legii, trebuie identificata dispozitia legala care prevede conduita corespunzatoare ce trebuia urmata si in raport de care comportamentul este considerat a fi o indeplinire nelegala a atributiei de serviciu.

Inalta Curte, Completul de 5 judecatori, in acord cu instanta fondului, constata ca inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton nu ii reveneau obligatiile de a caror neindeplinire este acuzat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.

Dispozitiile art. 7 alin. (4), respectiv art. 7 alin.(1) lit. e) si art.7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privesc incetarea mandatului unui senator sau deputat in caz de incompatibilitate. [articolul 7: (1) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza: e) in caz de incompatibilitate; (2) Incetarea mandatului de deputat sau de senator datorata incompatibilitatii are loc: c) la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se respinge contestatia la raportul Agentiei Nationale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea; (4) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), precum si in cazurile prevazute la alin. (2) lit. c) si d), presedintele Camerei ia act de situatia de incetare a mandatului de deputat sau de senator si supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator].

Aceste dispozitii reglementeaza procedura de urmat in cazul unei incompatibilitati a unui senator aflat in functie; cu alte cuvinte, cand un senator ocupa o alta functie sau desfasoara o alta activitate, pe care legea le-a stabilit ca fiind incompatibile cu functia de senator.

Or, asa cum a retinut atat instanta de fond, cat si parchetul prin actul de acuzare, starea de incompatibilitate a inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan nu a intervenit in timpul exercitarii mandatului, ci fusese anterioara, prin raportare la decizia irevocabila nr. 949 din data de 4 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal si la mandatul acestuia de consilier judetean.

Astfel, prin Raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15 iunie 2012, definitiv prin decizia nr. 949 din data de 04 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Agentia Nationala de Integritate a constatat ca Marciu Ovidiu-Cristian- Dan s-a aflat in stare de incompatibilitate in perioada mandatului de consilier judetean, intre anii 2008–2012, incalcand prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Ca urmare a deciziei nr.949/04 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a luat nastere, ope legis, interdictia prevazuta de art. 25 alin. (2) din Legea nr.176/2010.

Ulterior pronuntarii deciziei instantei supreme mentionate anterior, inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan a candidat pentru functia de senator, fiind ales in aceasta functie in urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, in circumscriptia electorala nr. 19 Giurgiu, iar mandatul de senator al inculpatului Marciu Ovidiu- Cristian-Dan a fost validat la data de 21 decembrie 2016 (M.Of. nr. 1031 din data de 21 decembrie 2016).

Dupa dobandirea functiei de senator, Agentia Nationala de Integritate a trimis la Senatul Romaniei adresa nr. 2519 din data de 24 februarie 2017 (inregistrata la data de 02 martie 2017), prin care a solicitat sa se ia act de incetarea mandatului de senator al inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, ca urmare a faptului ca Raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15 iunie 2012 ramasese definitiv, prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In acest context, rezulta fara nicio indoiala ca starea de incompatibilitate a inculpatului Marciu Ovidiu (constatata cu titlu definitiv prin decizia nr. 949 din data de 04 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie) era preexistenta dobandirii calitatii de senator.

Or, prin motivele de apel atat ale parchetului, cat si ale partii civile, se sustine incidenta dispozitiilor art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr.96/2006 in situatia inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, al carui mandat de senator trebuia sa inceteze [pentru cazul de incompatibilitate prevazut de art. 7 alin. (l) lit. e) din aceeasi lege], apelantii opinand ca prevederile art. 7 alin. (2) lit. c) impun incetarea mandatului de senator al persoanei aflate in stare de incompatibilitate dovedita, indiferent daca aceasta intervine pe parcursul exercitarii mandatului sau daca era preexistenta.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca nefondate aceste critici, dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. e) raportat la art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privind incetarea mandatului de senator nefiind incidente in speta de fata, intrucat aceste prevederi sunt aplicabile in cazul survenirii unor incompatibilitati in timpul mandatului de senator, insa inculpatul Marciu Ovidiu- Cristian-Dan nu s-a aflat intr-o astfel de stare de incompatibilitate in exercitarea functiei de senator.

Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 prevede ca 'Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate'.

Dispozitiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 (care prevad interdictia de a mai exercita o functie sau o demnitate publica pentru o perioada de 3 ani) trebuie interpretate prin coroborare cu dispozitiile art. 7 din Legea nr. 96/2006.

Ramanerea definitiva a raportului A.N.I. prin care se constatase incompatibilitatea (in calitate de consilier judetean) da nastere interdictiei prevazute de art. 25 alin. (2) din Legea nr.176/2010. Insa starea de incompatibilitate astfel constatata de A.N.I. nu poate fi considerata ca se prelungeste si cu privire la mandatul de senator (a carui exercitare a inceput in decembrie 2016), intrucat efectele incompatibilitatii stabilite prin raportul A.N.I. s-au produs prin incetarea mandatului de consilier judetean.

Dispozitiile art. 7 alin. (1) si (2) din Legea nr. 96/2006 instituie cazurile de incetare ale mandatului, iar dispozitiile art. 7 alin. (4) din acelasi act normativ prevad ca Presedintele Camerei ia act de situatia de incetare si o supune votului Camerei. Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 96/2006, care detaliaza cazurile de incetare prin incompatibilitate, prevede la lit. c) incidenta unei incompatibilitati la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti privind un raport al Agentiei Nationale de Integritate, deci data la care raportul Agentiei Nationale de Integritate nu mai poate fi contestat este considerata data la care intervine incompatibilitatea si care genereaza obligatia prevazuta de alin. 4 pentru presedintele Camerei de a lua act de incompatibilitate si de a supune votului Camerei situatia de incompatibilitate care conduce la incetarea mandatului.

De asemenea, ipoteza prevazuta de art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 96/2006, aceea care genereaza obligatiile din alin. 4 care se imputa inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton ca nu au fost indeplinite, se refera la situatia in care, pe parcursul mandatului de senator, deci dupa dobandirea acestei calitati, s-ar pronunta o hotarare cu caracter definitiv prin care s-ar consfinti o stare de incompatibilitate.

Asadar, dispozitiile art. 7 din Legea nr. 96/2006 nu sunt aplicabile in speta de fata, in care constatarile raportului Agentiei Nationale de Integritate au devenit definitive anterior obtinerii mandatului de senator (Raportul de evaluare nr. 30367/G/II/15 iunie 2012 a devenit definitiv prin decizia nr. 949 din data de 04 martie 2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie), si nu pe parcursul desfasurarii acestuia (mandatul de senator al inculpatului Marciu Ovidiu–Cristian–Dan a fost validat la data de 21 decembrie 2016).

Asa cum retine si instanta fondului, raportul juridic anterior de incompatibilitate a incetat (mandatul de consilier judetean care era sursa incompatibilitatii a incetat de drept la data de 03 aprilie 2015, printr-o hotarare a Consiliului Judetean Giurgiu), iar incetarea calitatii care atrasese starea de incompatibilitate nu poate conduce la mentinerea incompatibilitatii si fata de noua calitate de senator, dobandita in decembrie 2016.

In ceea ce priveste valabila depunere a candidaturii, validarea candidaturii, validarea rezultatelor alegerilor si validarea mandatului, se constata ca sunt exterioare acuzatiei si nu fac obiectul acesteia, fiind fapte anterioare celei pentru care instanta este sesizata.

In aceste conditii, atata timp cat alegerea in calitate de senator a inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan a fost validata, fiind parcurse filtrele impuse de Legea nr. 208/2015 (Legea privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor prevede conditiile privind depunerea candidaturii, validarea acesteia, validarea rezultatelor alegerilor si validarea mandatului de senator obtinut), prin raportare la obiectul judecatii (vizand actele Presedintelui Senatului in legatura cu sesizarea A.N.I. privind mandatul unui senator incepand cu data de 02 martie 2017 – limite care decurg din descrierea acuzatiei) se constata ca inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton nu ii reveneau obligatiile prevazute de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 96/2006.

Chiar si in situatia in care s-ar considera ca inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton i-ar reveni obligatiile prevazute de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, faptul ca acesta a sesizat Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari pentru a fi emis un punct de vedere care sa fie prezentat biroului permanent s-a datorat respectarii dispozitiilor din Regulamentul Senatului care prevedeau o procedura prealabila ce era obligatorie pentru Presedintele Senatului.

Conform art. 198 din Regulamentul Senatului, in cazurile de incompatibilitate, sesizarile sunt trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, care intocmeste un raport.

Inculpatul Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton a procedat conform dispozitiilor anterior mentionate, intrucat, dupa ce a prezentat in biroul permanent al Senatului adresa A.N.I., a dispus trimiterea acesteia la Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, pentru ca in termen de doua saptamani sa fie emis un punct de vedere care urma sa fie prezentat biroului permanent. In acelasi mod a procedat si cu privire la sesizarea formulata de catre Grupul Parlamentar al U.S.R.

Chiar si Agentia Nationala de Integritate, cat si Grupul Parlamentar al Uniunii Salvati Romania din Camera Deputatilor si Senat (prin adresele de sesizare cu privire la starea de incompatibilitate) au considerat ca se impune trimiterea sesizarii la Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari, cu competenta in rezolvarea problemei de drept (adresa A.N.I. din 24 februarie 2017 este dresata atat domnului Calin – Constantin – Anton Popescu – Tariceanu Presedinte – Senat, cat si Spre stiinta: Domnului Serban Nicolae Presedinte – Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari).

De asemenea, actele inregistrate de Grupul Parlamentar al Uniunii Salvati Romania din Camera Deputatilor si Senat la Biroul Permanent al Senatului includ si o cerere catre Comisia juridica de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, cat si Presedintelui Comisiei Juridice, de disciplina si de imunitati a Camerei Deputatilor, solicitand sa se procedeze potrivit art. 180 – 183 din Regulamentul Senatului, care prevede procedura de incetare a mandatului unui senator care se afla in stare de incompatibilitate si sa se transmita aceasta sesizare catre Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului Romaniei pentru raport).

De altfel, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari nu si- a declinat competenta de solutionare, considerand ca se impune analiza acesteia si purtand dezbateri in acest sens.

Cu privire la conditiile si imprejurarile candidaturii inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca modalitatea in care s-a ajuns la acceptarea candidaturii si validarea mandatului de senator al inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, in contra existentei unei interdictii ce decurgea dintr-o decizie judecatoreasca definitiva ce constata o stare de incompatibilitate, excedeaza analizei instantei in acest cadru procesual, nefiind formulate acuzatii in acest sens.

Prin urmare, se constata ca solutia de achitare dispusa de prima instanta in baza art. 16 lit. a) din Codul de procedura penala (fapta nu exista) e legala si temeinica, intrucat, din probele administrate in cauza, nu rezulta o conduita omisiva a intimatului inculpat Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton legata de obligatia de a lua act de sesizarea A.N.I. care a fost trimisa atat Biroului Permanent, cat si Comisiei Juridice a Senatului, si nici omisiunea sesizarii plenului Senatului, care era conditionata de o procedura prealabila ce nu a fost definitivata in cauza si care depindea de exercitarea atributiilor de catre alte persoane.

In ceea ce priveste deciziile Curtii Constitutionale invocate atat de parchet in sustinerea actului de acuzare, cat si prin motivele de apel formulate de catre apelantul parte civila Matei Cristian si de catre parchet, analizate in mod detaliat si temeinic de catre instanta de fond, instanta de control judiciar constata ca niciuna dintre situatiile examinate de instanta de control constitutional nu este similara celei din prezenta cauza in care situatia de incompatibilitate a fost constatata, cu titlu definitiv, anterior dobandirii calitatii de senator.

Astfel:

Decizia CCR nr. 972/2012 a fost determinata de o situatie de incompatibilitate in care s-a exercitat in acelasi timp cu functia de senator si functia de director de teatru (situatia e diferita de cea a inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan avand in vedere ca era vorba de o incompatibilitate in exercitarea mandatului de senator cu o alta functie).

De asemenea, in aceasta decizie, Curtea Constitutionala face trimitere la existenta unei situatii similare, cu valoare de precedent in practica parlamentara (Titlul X), insa si aceasta situatie este diferita, fiind vorba de o incompatibilitate a unui deputat ce a luat nastere ca urmare a exercitarii, in timpul mandatului de senator al acestuia, a functiei de avocat intr-un proces de coruptie, iar raportul Agentiei Nationale de Integritate a ramas definitiv in timpul exercitarii mandatului de deputat.

Decizia CCR nr. 460/2013 a fost determinata de situatia de incompatibilitate a unui senator ce fusese constatata in timpul mandatului de consilier judetean, insa raportul Agentiei Nationale de Integritate a ramas definitiv in timpul exercitarii mandatului de senator.

Decizia CCR nr. 869/2015 a fost determinata de situatia de incompatibilitate a unui deputat care era acuzat de o incompatibilitate in exercitiul functiei de deputat, intrucat a detinut si calitatea de comerciant persoana fizica.

In consecinta, Deciziile Curtii Constitutionale invocate in rechizitoriu nu sunt de natura a sustine acuzatia in sensul incalcarii dispozitiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 de catre Presedintele Senatului prin transmiterea sesizarii catre Comisia Juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, pentru a fi redactat un punct de vedere / raport.

Astfel, inculpatul Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton nu a avea obligatia de a actiona 'exclusiv' in sensul de a lua act de situatia de incompatibilitate si de a supune plenului Senatului discutarea situatiei de incompatibilitate in care se regasea inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, pentru argumentele prezentate pe larg in cele ce preced.

Pentru toate aceste considerente, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton nu ii reveneau obligatiile de a caror neindeplinire este acuzat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, astfel incat va mentine, ca legala si temeinica, solutia de achitare dispusa de prima instanta in baza art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala.

Avand in vedere solutia de achitare, prin care se constata absenta faptului ilicit cauzator de prejudicii, in mod corect a fost respinsa actiunea civila formulata in cauza, astfel incat apelul formulat de partea civila Matei Cristian va fi respins.

B. Cu privire la infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta de art. 258 alin. (1) din Codul penal, presupus comisa de inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, in calitate de autor, si de inculpatul Popescu – Tariceanu Calin-Constantin-Anton, in calitate de complice:

Acuzatia retinuta in sarcina inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan consta in faptul ca acesta a folosit fara drept calitatea de senator si a exercitat acte in aceasta calitate, iar inculpatul Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton l-ar fi ajutat pe acesta sa foloseasca fara drept calitatea oficiala de senator ca urmare a faptului ca nu a constatat incetat mandatul de senator al inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan si nu a supus votului plenului Senatului adoptarea unei hotarari de vacantare a locului de senator in cauza.

Potrivit art. 258 alin. (1) din Codul penal, folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Elementul material al acestei infractiuni consta in actiunea de folosire a unei calitati oficiale care nu este intrunita in persoana autorului. Nu poate avea calitate de subiect activ al acestei infractiuni o persoana care detinea in mod legal calitatea oficiala pe care a folosit-o.

In cauza, se constata fara putinta de tagada ca inculpatul Marciu Ovidiu- Cristian-Dan detinea in mod legal calitatea de senator, mandatul acestuia fiind validat prin Hotararea Senatului nr. 163 din 21 decembrie 2016 privind validarea mandatelor senatorilor alesi la 11 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1031 din 21 decembrie 2016.

Astfel, in conditiile in care inculpatul a dobandit calitatea de senator si a exercitat actele de senator in temeiul acestei calitati legal dobandite, se constata ca nu sunt intrunite elementele de tipicitate cu privire la infractiunea de uzurpare de calitati oficiale.

Prin motivele de apel, parchetul critica solutia de achitare dispusa pentru infractiunea de uzurpare de calitati oficiale sustinand ca inculpatul Marciu Ovidiu-Cristian-Dan a dobandit calitatea de senator in mod fraudulos, in conditiile in care potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr.176/2010 acesta nu mai putea ocupa o functie publica electiva pe o perioada de 3 ani, incepand cu data de 4 martie 2015 (data ramanerii definitive a hotararii instantei supreme) si, desi cunostea ca se afla in acest caz de incompatibilitate, inculpatul Marciu Ovidiu- Cristian-Dan nu a adus la cunostinta acest aspect nici biroului electoral de circumscriptie, cu ocazia participarii la alegerile pentru Senat din toamna anului 2016 si nici comisiei de validare, constituita dupa alegeri in vederea validarii mandatelor de senator.

Or, asa cum s-a aratat mai sus, alegerea in calitate de senator a inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan a fost validata, fiind parcurse filtrele impuse de Legea nr. 208/2015, iar parcursul acceptarii candidaturii si validarii mandatului de senator reprezinta elemente exterioare acuzatiei ce nu pot fi analizate in actualul cadru procesual in conditiile in care nu au fost formulate acuzatii in acest sens, astfel incat, neexistand o invalidare a alegerilor, respectiv a calitatii de senator, functia nu a fost detinuta nelegal si folosita fara drept, iar actele indeplinite de inculpatul Marciu Ovidiu Cristian Dan in aceasta calitate nu reprezinta acte de uzurpare a acestei calitati, asa cum prevede art. 258 din Codul penal.

Pentru aceste motive, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori constata ca legala si temeinica solutia de achitare a inculpatului Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod de procedura penala, lipsind conditia de tipicitate ca autorul sa nu aiba calitatea in care exercita atributiile.

Avand in vedere aceasta solutie, se impune si achitarea inculpatului Popescu- Tariceanu Calin-Constantin-Anton pentru complicitate la aceeasi infractiune astfel incat vor fi respinse apelurile formulate in cauza si cu privire la aceste acuzatii.

C. In ceea ce priveste solicitarea aparatorului ales al inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton, avocat Tudor Chiuariu, de obligare a partii civile Matei Cristian la plata cheltuielilor judiciare:

Prin concluziile orale formulate in sedinta din data de 14 martie 2022 (si, ulterior, prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la data de 02.05.2022), aparatorul ales al inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton, avocat Tudor Chiuariu, a solicitat, ca urmare a respingerii apelurilor formulate in cauza, sa se dispuna si obligarea apelantului-parte civila Matei Cristian la plata cheltuielilor judiciare catre intimatul Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton, in temeiul art. 276 alin. (5) din Codul de procedura penala, constand in onorariul avocatial in cuantum de 35.700 lei, fiind depuse la dosarul cauzei acte doveditoare cu privire la onorariu avocatial (Factura CAAL nr. 1878/01.02.2021 – 11.900 lei; Factura CAAL nr. 2097/11.02.2022 – 11.900 lei; Factura CAAL nr. 2069/22.12.2021 – 11.900 lei; filele 107-110 dosar apel)

Potrivit art. 276 alin. (5) din Codul de procedura penala, in caz de achitare, persoana vatamata sau partea civila este obligata sa plateasca inculpatului si, dupa caz, partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de persoana vatamata sau de partea civila.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori, avand in vedere solutia de respingere a apelurilor ce urmeaza a fi pronuntata, constata ca partea civila Matei Cristian se afla in culpa procesuala, fiind aplicabile dispozitiile art. 276 alin. (5) din Codul de procedura penala.

Art. 2 alin. (2) din Codul civil prevede ca 'prezentul cod este alcatuit dintr- un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale'.

Potrivit art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila, instanta poate, chiar si din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de instanta nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau.

Referitor la dispozitiile legale mai sus evocate, prin Decizia nr. 3/2020 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 181 din 05 martie 2020, s-a statuat ca este vorba, asadar, de o evaluare care se sprijina pe analiza unor aspecte de fapt, nu pe o interpretare a normei juridice (par. 36).

In cauza de fata, se constata ca dovedirea platii onorariului de avocat, in suma de 35.700 lei, s-a facut prin Factura CAAL nr. 1878/01.02.2021 – 11.900 lei; Factura CAAL nr. 2097/11.02.2022 -11.900 lei; Factura CAAL nr. 2069/22.12.2021 – 11.900 lei (fila 107-110 dosar apel), cheltuieli care urmeaza a fi reduse, in aplicarea art. art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila.

Astfel, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori apreciaza ca suma de bani solicitata cu titlu de cheltuieli de judecata este excesiva in raport de obiectul cauzei, numarul partilor si al acuzatiilor aduse acestora, probatoriul administrat si termenele de judecata acordate in apel.

De asemenea, se are in vedere si faptul ca, in cauza, a fost formulat apel (atat cu privire la latura penala, cat si la latura civila) si de catre Ministerul Public, nu doar de catre partea civila, astfel incat cheltuielile judiciare nu au fost generate exclusiv de calea de atac formulata de partea civila Matei Cristian.

Prin raportare atat la criteriile prevazute de art. 451 alin. (2) din Codul de procedura civila, cat si la circumstantele concrete ale cauzei expuse mai sus, instanta de control judiciar va stabili valoarea cheltuielilor judiciare efectuate de parte ce urmeaza a fi platita de partea civila inculpatului Popescu-Tariceanu Calin-Constantin-Anton la suma de 5.950 lei.

Fata de toate aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 421 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 Judecatori va respinge, ca nefondate, apelurile formulate Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si apelantul parte civila Matei Cristian impotriva sentintei penale nr. 633 din 7 decembrie 2021 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala in dosarul 3297/1/2020”.


* Cititi aici integral decizia Inaltei Curti privind achitarea fostului presedinte al Senatului Calin Popescu Tariceanu


sursa foto Apostol: Agerpres

sursa foto Marciu: Giurgiu pe Surse

Comentarii

# DODI date 21 iunie 2022 21:24 +104

Ce este mai supărător în acest caz este faptul că ”verticalitatea procurorului de ședință” s-a manifestat după o grămadă de ani, perioadă în care Moliceanu a fost terminat ca om politic, punânându-și cenușă în cap pentru a face pe placul Noii securități din România. Corect ar fi ca leprele care i-au fabricat acest dosar mizer să răspundă pentru impostura lor de PORCurori și să restituie sumele imense încasate pentru lipsa lor profesionalism.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.07.2022 – Codrut Olaru s-a decis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva