6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

EXCLUSIV - Presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, Constantin Sima: ”Daca procurorul primea o achitare inainte de 1989, era pus in discutie, si apoi OUT!”

Scris de: | pdf | print

13 January 2011 13:18
Vizualizari: 13793

De azi, Lumeajustitiei.ro incepe un serial de interviuri cu liderii asociatiilor profesionale din magistratura, procurori si judecatori, pe tema degradarii imaginii Justitiei, problemele care nu si-au gasit inca rezolvare precum si proiectele acestora pentru ca acest tablou al puterii judecatoresti, in ansamblul ei, sa fie imbunatatit. Facem deschiderea acestui serial prin interviul realizat cu presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, Constantin Sima (foto). De aproape 30 de ani in magistratura, procurorul sef al Serviciului de resurse umane, documentare si statistica judiciara din cadrul Ministerului Public, Constantin Sima, este unul dintre bunii cunoscatori ai activitatii procuraturii de dinainte de 1989 si a parchetelor de dupa anul 1990. Mai intai, magistratul Sima si-a inceput cariera la Procuratura Targoviste, apoi la Procuratura Generala, la Sectia judiciara si la Sectia de urmarire penala si criminalistica, unde s-a ocupat de dosare de mare anvergura. Printre acestea, marele dosar al fraudei legate de jocul ”Caritas”, care l-a avut inculpat pe Ion Stoica si 600.000 de persoane vatamate constituite ca parti civile. Instantele de la acea vreme i-au dat lui Stoica, drept pedeapsa, in blandetea legii penale de atunci, doar 2 ani de inchisoare pe care acesta i-a si executat. Azi, procurorul Sima este si presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, asociatie care a fost infiintata in 29 iulie 2005 ca urmare a initiativei sale si a unui numar de colegi din cadrul Parchetului General (Sorin Stanescu – procuror, avocat si fost ministru al Sportului, Gheorghe Mocuta - fost secretar de stat la Ministerul Justitiei si Octavian Ojog - fost secretar de stat la acelasi minister).

 

Aveti in spate o lunga cariera in parchete. Ca atare, puteti face o analiza la rece, pentru a ne spune care sunt diferentele intre procurorul de dinainte de 1989 si procurorul postdecembrist?

Asa cum fusese imaginat de regretatul profesor Vintila Dongoroz, in conditiile Codului de procedura penala de la 1968, procurorul se distanta de organul de cercetare penala avand in buna parte atributii de judecator al urmaririi penale. Verifica actele organelor de cercetare, lua masuri de indreptare a acestora, administra probele ce le socotea necesare atat in aparare cat si in acuzare, aresta si prelungea arestarea. In acea perioada, in lipsa altor organisme, indeplinea si atributii de aparare a Drepturilor Omului. Asta a facut ca multe abuzuri ale organelor de cercetare penala sau ale administratiei de stat sa fie solutionate de procuror, ceea ce a determinat o crestere a respectului de care se bucura in ochii opiniei publice. Va dau un singur exemplu: in cursul evenimentelor din decembrie 1989, singura autoritate functionala a statului a fost procuratura, si nu s-a inregistrat nici macar un caz de ultraj la procuror sau de distrugere a unor bunuri apartinand institutiei. Dupa 1990, procurorul a capatat, in opinia mea, prea multe atributii de politie judiciara. Se afla in prima linie la prea multe activitati, ceea ce nu-i permite sa ia distanta si sa aiba o viziune de ansamblu asupra situatiei de fapt. La aceasta se adauga un adevarat hatis legislativ, adesea incoerent, care face viata grea oricarui jurist. Si nu in ultimul rand, garantiile tot mai mari in ce priveste respectarea Drepturilor Omului, fac ca activitatea organelor de urmarire penala sa nu fie deloc usoara. O noua etapa in activitatea parchetelor a reprezentat-o infiintarea Parchetului National Anticorupltie, devenit ulterior DNA. Si mai tarziu, infiintarea DIICOT. Aceste doua structuri, care si-au dovedit utilitatea, au totusi competente destul de largi si determina nu putine conflicte de competenta. Autonomia acestora creaza la randul ei unele probleme in ce priveste unitatea si functionalitatea Ministerului Public in ansamblu sau. De mai multi ani se fac propuneri de imbunatatire a organizarii Ministerului Public, dar acestea se lovesc de replica Guvernului, ca astfel de modificari n-ar fi dorite de Uniunea Europeana.

Pentru ca tot ati adus vorba de DNA si DIICOT, aceste structuri sunt privite ca stat in stat in interiorul Ministerului Public, promovarile in grad de Inalta Curte fiind luate nu pe promovarea prin examen, ci pe o ”scurtatura”, sarindu-se peste conditiile de vechime si concurs. Care este parerea dumneavoastra despre aceasta metoda de promovare in salt?

Cele doua directii ale PICCJ au fost concepute ca structuri speciale, cu o mobilitate a resurselor umane mai ridicata decat a celorlalte. Motiv pentru care s-a prevazut un sistem de acces si promovare diferit de regula generala. Daca acest lucru poate fi acceptat pe perioada cat procurorii functioneaza in cele doua structuri, dupa ce le parasesc nu mai este de acceptat sa pastreze gradul profesional de PICCJ. Acest lucru s-a intamplat insa ca urmare a unor actiuni admise de Inalta Curte - Sectia contencios, impotriva hotararilor CSM, si creeaza o mare nemultumire in randul magisratilor, in special a acelora dintre noi care am dat concursuri, dar mai ales a judecatorilor, care sunt discriminati prin acest gen de promovare. Acest lucru ramane un punct fierbinte pe agenda ministrului Justitiei. Noi, ca Asociatie am facut nenumarate demersuri pentru rezolvarea legislativa a acestei discriminari, dar conducerea ministerului le-a ignorat, fapt ce ne determina sa credem ca politicul are, inca, un rol important in ceea ce priveste administrarea Justitiei si incearca sa pastreze relativul control.

In ultimii ani, imaginea procurorului s-a degradat dramatic. Care sunt, in opinia dumneavoastra, principalele motive?

Imaginea procurorului a cunoscut intr-adevar o depreciere in ultimii ani, determinata de o predare a stafetei intre generatii multa prea rapida, o parte din tinerii care au intrat cu entuziasm in profesie cred ca le stiu deja pe toate, iar formarea unui procuror definitiv tine aproape un deceniu. Este una dintre cele mai grele si frumoase profesii in acelasi timp, care necesita o pregatire profesionala aprofundata, un caracter puternic, echilibru, o dorinta nelimitata de a face dreptate si o putere de sacrificiu pe care putini o au. Cu reget trebuie sa spun ca s-au savarsit si multe erori, ca aprecierea probelor s-a facut in unele cazuri cu superficialitate, s-a ajuns la trimiteri in judecata pripite, dar una din cauze, daca nu cea mai importanta o constituie faptul ca dupa intrarea in vigoare a Legilor 303 si 304 din 2004 nu se mai face control ierarhic. Notiunea de independenta a procurorului a fost gresit inteleasa, iar daca inainte de 1989 fiecare parchet facea obiectul unui control de fond odata la 18 luni, in prezent astfel de controale nu se mai fac.

Domnul procuror, daca dumneavoastra inainte de 1989 ati fi trimis in judecata o persoana care se dovedea a fi nevinovata pentru ca fapta nu exista sau era comisa de o alta persoana, ce pateati?

Categoric as fi avut calificativul diminuat, solutia ar fi fost pusa in discutia colectivului cu titlu de instructaj, as fi fost mentionat in Buletinul intern al institutiei ca exemplu negativ si la a doua abatere eram OUT.

Azi, in contextul achitarilor existente, ce masuri credeti ca pot sa conduca la cresterea profesionalismului unui procuror prea zelos?

Cred ca ar trebui reluata practica discutarii solutiilor proaste, iar evaluarea magistratilor ar trebui sa tina seama de achitarile imputabile. Si in mod evident, aceste aspecte ar trebui sa fie avute in vedere la promovare. Transele de vechime in ce priveste promovarea cred ca ar trebui de asemenea revizuite, pentru a diminua un pic viteza cu care colegii nostri parcurg gradele de jurisdictie, altfel o sa ajungem ca in Amata Romana cu mai multi generali decat soldati.

Ce si-a propus sa faca APR, pe care o conduceti, pentru a imbunatati aceasta imagine deteriorata a anchetatorului roman?

Asociatia Procurorilor din Romania este preocupata permanent de statutul si imaginea procurorului, si in acest sens se pronunta pentru o imbunatatire a mijloacelor profesionale, de deprindere a principiilor deontologice specifice profesiei, si nu in ultimul rand de a face mai multa practica pe langa procuroriii cu experienta inainte de a intra in profesie. Aceste aspecte avem de gand sa le discutam foarte curand si cu conducerea INM-ului.

Carui fapt se datoreaza greselile pe care le fac unii procurori? In ultima vreme se poate lesne observa ca mai ales DNA a incasat o serie mult prea mare de de achitari in dosare care pe parcursul instrumentarii lor, au avut un mare impact media...

Nu este lipsit de adevar ca infractiunile care intra in competenta DNA si DIICOT comporta o mare dificultate de probatiune si necesita o experienta profesionala ridicata. Tot atat de adevarat este ca interpretarea unor probe specifice acestui gen de criminalitate cum ar fi interceptarile, ar trebui facuta cu mai multa prudenta. Si poate ca nu e total lipsit de suport afirmatia facuta de anumite organe media ca pe alocuri de simte si o anumita influenta politica.

Ati fi de acord ca procurorul care a gresit capital intr-o ancheta si a trimis in judecata o persoana achitata definitiv si irevocabil, pentru ca fapta nu a existat, sa plateasca daunele solicitate de persoana in cauza din propriul buzunar?

In toata Europa se simte o anumita presiune din partea societatii civile in ce priveste raspunderea magistratului. In Romania, asociatiile magistratilor au lucrat in cursul anului 2010 la un proiect de lege privind raspunderea magistratului care nu a fost inca insusit de ministrul Justitiei. Pozitia noastra este clara, ca atunci cand magistratul, din grava neglijenta sau cu intentie, da o solutie nedreapta, trebuie sa raspunda material si penal.

Care este relatia pe care o are asociatia cu conducerea Ministerului Public? Dar cu cea a DIICOT si DNA?

Relatia cu Ministerul Pubic este o relatie buna, in sensul ca am conlucrat cu succes la legile de salarizare, la legea de pensionare si, de asemenea, in ce priveste recuperarea unor sume datorate magistratilor. In ce priveste DNA si DIICOT am remancat o rezerva nejustificata in relatia cu asociatia noastra.

Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile la CSM ati facut demersuri pentru stoparea unui control de fond care se desfasura la PCAB. Acest demers nu a avut nici un rezultat. Cum catalogati relatia cu fostul CSM si ce asteptati de la actuala componenta a Consiliului?

Desi relatia cu CSM s-a desfasurat in aparenta foarte bine, pe fond au existat anumite divergente de opinii care au impiedicat obtinerea unor rezultate ce ar fi putut deveni excelente. De pilda, am fost invitat numai 20 de minute la intalnirea cu premierul, desi noi solicitasem in mod insistent organizarea unei astfel de intalniri. De asemeni, n-am fost de acord cu validarea unor candidati pentru CSM, desi pentru a nu crea probleme unitatii Justitiei nu am contestat public, dupa cum s-a vazut aceasta a creat inca o problema de credibilitate a sistemului. Daca mai era nevoie....

In final, haideti sa revenim un pic la istoria sistemului. Care dintre procurorii generali ai Romaniei din timpul carierei parcurse vi s-a parut a fi fost cel mai adecvat exigentelor acestei functii? Si profesional si moral.

Va raspund fara nici o ezitare, citand-o pe doamna profesor Rodica Stanoiu: Nicolae Popovici a facut din procurori o categorie profesionala de elita.

Comentarii

# MASH date 13 January 2011 13:44 +2

Ce personaj cu iz de naftalina.

# Porumbacu date 14 January 2011 03:17 +4

Citesc comentariile in articolele care prezinta interes si ptr.mine.Apreciez simtul umorului si ptr.asta ti-am dat plus de cateva ori desi ideile si opiniile mele erau contrare!dar serios vorbind nu crezi ca ceea ce a fost bun in trecut sa fie pastrat, aplicat si imbunatatit.De ce, in cazul unor erori judiciare, condamnari CEDO daca se dovedeste a fi facute cu rea-credinta ((modelul italian-instaurat dupa condamnarile CEDO numeroase in defavoarea parchetului anti-mafia)de catre magistrat, acesta sa nu fie cel putin exclus din magistratura (in italia este deferit justitiei).Ce parere ai?
In plus de asta citeste instructajele metodologice si lucrarile publicate de catre proc.Sima in revista Dreptul sau pe site-ul Min.Public, chiar miroase a naftalina?parca dupa ce citim miroase a profesionalism? plus dos.pe care le-a instrumentat s-au terminat in proportie de 99,9% cu condamnari, nu cu achitari si niciodata achitare pe vicii de procedura.Deci nu prea sunt de acord cu tine!

# xena date 13 January 2011 13:58 +4

O parte din fraza de la final putea lipsi.
Orice, dar sa o citezi pe Stanoiu...
Dezamagitor...

# titel date 13 January 2011 15:35 +3

Chiar aveam o anumita incredere in aceasta asociatie si credeam ca incearca sa reprezinte cat mai bine interesele procurorilor, sper sa nu ma fi inselat....Am impresia ca domnul Sima se afla undeva prea sus pentru a vedea cu adevarat problemele cu care se confrunta procurorii de la parchetele de baza(cele care instrumenteaza marea MAJORITATEA a dosarelor penale). Cea mai mare problema identificata de dansul fiind aceea ca nu mai exista control ierarhic in cadrul Ministerului Public(eu consider ca ar fi un lucru bun daca ar fi asa dar solutiile date de procurori pot fii atacate la prim procuror si apoi in instanta, parchete superioare pot prelua fara nici o constrangere dosare de competenta parchetelor inferioare, nu inteleg ce alt mecanism de control se mai poate institui)......Principala problema a procurorilor este numarul mare de dosare pe care le au de solutionat (1000-2000 de dosare pe an)....in aceasta directia ar trebui sa actioneze Asociatia Procurorilor impreuna cu C.S.M-ul, Ministerul Justitiei spre identificarea unor mecanisme apte de a scadea numarul de doasre pe care le are de solutionat fiecare procuror si asa va creste si calitatea activitatii acestora...

# gogu date 14 January 2011 01:38 0

Lasati parerile preconcepute, cititi i lucrarile din revistele de specialitate ca si proc.si teoretician este recunoscut si pe plan extern.Parca e bine sa judecam oamenii dupa profesionalism nu dupa opiniile care difera de optiunea nostra politica

# Botomei Vasile,av.dr date 14 January 2011 05:46 0

Din punct de vedere stiintific si nici normativ legislativ nu se poate face o partajare exacta pana unde este neglijenta si de unde incepe grava neglijenta.
Asadar, corect ar fi termenul de neglijenta.

# AvertizoruL date 14 January 2011 06:43 -1

Stalinismul n-o muritu' numa o tzar s-o hodinitu'.

# fanel date 14 January 2011 16:24 -3

domnul Sima e un dragut. mie imi aminteste de domnul Trandafir!

# Alex date 18 January 2011 21:13 +4

Sunt multe chestiuni discutabile in afirmatiile maestrului Sima.
1)Inainte de 1989 achitarile erau foarte rare, un complet nu putea sa dea o achitare asa usor (trebuiau, la propriu, anumite ,,aprobari" pentru a da o achitare).
Vedeti cazul Samoilescu, desi Securitatea (pe post de inspectie judiciara!) a infierat cu indreptatita manie abuzurile facute, solutia nu a fost achitarea cirestituirea cauzei la procuratura urmata de scoaterea de sub urmarire a lui Samoilescu.
Cred ca spune ceva! Cum achitarile erau una pe cincinal, e clar ca atunci cand erau era grav de tot!
Sunt de acord ca in cazul anumitor achitari procurorul ar trebui sa raspunda (ar trebui un text legal care sa arate in ce conditii achitarea este imputabila, eventual Inspectia Judiciara sau Sectia pentru Procurori din CSM sa decida in acest sens etc) dar nu putem acuza un procuror pentru o achitare in baza art. 10, lit. b (la recalcularea alcoolemiei, dispusa de instanta, alcoolemia a scazut brusc de la 2 la mie la 0,5 si...ACHITARE!, au fost n cazuri)

2) Nu putem compara complexitatea cauzelor de dinainte de 1989 cu cea a cauzelor de astazi. Sa fim seriosi, in dosarele mai delicate (comerciantul Stefanescu, profesorul Fodor, cel cu mita de la Facultatea de Drept, anumite cazuri de spionaj industrial etc) sentinta se stia dinainte!
Procurorul, ca si completul, era de pamplezir!
Anchetele erau facute de securisti, strict supravegheati de Partid (supravegherea activitatii organelor de cercetare penala, nu?).
Nu mai discut de cauzele politice, unde procurorul nu era decat de decor.
Nu spun ca astazi Parchetul merge bine dar sa laudam eficienta Procuraturii dinainte de 1989 mi se pare cel putin hazliu!

3) Controlul ierarhic, daca nu se limiteaza la aspecte de legalitate si la indrumarea profesionala a procurorilor din subordine devine o pacoste!
Nu o mai fi controlul din tineretele maestrului Sima dar nu a pierit, stati linistiti!
De vina sunt Constitutia si legile care, desi dau procurorilor independenta, instituie un (destul de ambiguu dar existent!) control ierarhic FARA A-L DEFINI CLAR! Asta e cam ca vechiul centralism democratic!
Pana la aparitia Legii nr. 304/2004 existau primi - procurori care impuneau la propriu solutia, amenintand cu excluderea din magistratura (atunci nu CSM - ul o facea). Asta asa, la vreo 15 ani de la Revolutie... Legea s-a schimbat, naravurile insa nu cu totul...

4) Chestia cu Procuratura care apara drepturile omului inainte de 1989 este o poveste si trebuie luata ca atare!

# dismerdatu date 19 June 2011 14:13 +1

buna ziua , va informez caci procurorul VIorel Stranciug din cadrul Parchetului de pe linga Curtea de Apel Bacau este un corupt autodescalificindu-se prin Rezolutia nr. 54/P/2011 NUP din 26.05.2011 care sta ca dovada constatarile nefondate ,false si mincinoase folosite in scopul de a scoate basma curata infractorii pentru a caror fapte penale exista memorii detaliate cu probe si documente incontestabile pe care ulterior le voi da publicitatii in cadrul messmediei interne si internationale, pacat... caci in sistem mai exista asemenea procurori care aduc prejudiciu imaginii Justitiei Romane si care a fost promovat "fara examen" in grad de procuror suprem pentru a avea un salariu mai consistent ,si asta prin Hotarirea nr. 467 din 12 martie 2009 a ICCJ ? SI MA INTREB JUSTIFICAT OARE MERITA SALARIUL PE CARE NOI IL PLATIM corect luna de luna pentru ca sa-si faca datoria in mod impartial si nu sa protejeze cercurile mafiote de interese..... cu respect Vasile Dismerdatu Paris Franta.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.10.2022 – Tudoran loveste din nou. Un judecator numara lunile pana la pensie

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva