“Veniturile persoanelor fizice, obtinute din contracte privind raporturi de munca, pot fi executate silit prin retinere la sursa in mod direct de catre platitorii acestor drepturi sau prin birourile executorilor, numai in baza unor titluri executorii sau titluri executorii notariale, in conditiile legii”. Acesta este primul articol dintr-un proiect de lege care urmeaza sa fie votat in viitoarea sesiune parlamentara in Camera Deputatilor, for decizional, care va da dreptul oricarui creditor sau pretins creditor sa puna in executare titlurile executorii, fara a mai exista controlul instantei de judecata, fiindu-i suficient doar un titlu executoriu sau un titlu executoriu notarial. Aceste aspecte se regasesc in cuprinsul Raportului suplimentar al Comisiei juridice a Camerei Deputatilor (vezi facsimil) privind proiectul de lege numarul Pl-x nr. 21/2014  referitor la unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca, in baza unor titluri executorii, care in data de 21 iunie 2016 a primit, in urma unei reexaminarii, avizul favorabil al Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Initial, propunerea legislativa a fost respinsa de Senat si avizata negativ de Consiliul Legislativ, de Guvern, de Comisia de munca, de Comisia pentru drepturie omului si Comisia juridica din Camera Deputatilor.

Motivat de faptul ca este necesara o “reglementare clara a modului in care se poate efectua proprirea veniturilor persoanelor fizice, ca urmare a titlurilor executorii, puse in aplicare de birourile executorilor judecatoresti”, propunerea legislativa a fost reexaminata si amendata, in 21 iunie 2016, de Comisia juridica a Camerei Deputatilor intr-o maniera in care nu doar ca nu si-a mai atins scopul propus de initiatorii legii, dar a creat si posibilitatea unor incalcari ale drepturilor fundamentale. Spre exemplu, in forma sa actuala, propunerea legislativa, daca va primi votul final in Plenul Camerei Deputatilor, va da posibilitatea societatilor de recuperari creante de a pune in executare milioanele de titluri executorii prin depunerea directa a acestora la angajator, fara a mai solicita instantei de judecata incuviintarea executarii silite. In aceste conditii, debitorul va fi lipsit de orice cale de contestare a deciziei de executare.

Pe de alta parte, in forma sa actuala propunerea de lege “indeplineste” toate conditiile pentru incalcarea Deciziei nr. 895/17.12.2015 a Curtii Constitutionale a Romaniei care a statuat clar ca “inceperea/declansarea procedurii executarii silite nu poate fi sustrasa controlului judecatoresc”. Pe langa inlaturarea garantului suprem acordat de legiuitor instantei de judecata in faza executarii silite, prin actualul proiect de lege a fost eliminat si executorul judecatoresc din aceasta procedura, odata cu conferirea posibilitati altor entitati de a pune in executare un titlu executoriu.

Si nu in ultimul rand, la o atenta citirea a amendamentelor adoptate de Comisia juridica a Camerei Deputatilor se constata ca au fost inalturate din proiectul initial de lege aspecte care tineau de necesitatea reglementarii situatiei pluralitatii de creditori, care putea genera chiar falimentul persoanei fizice, dar si institutia conexarii, modalitatea de distribuire a sumelor sau situatia concursului de executari intre organe de executare diferite.

Initiatorii proiectului de lege aveau o alta viziune asupra popririi

In forma sa initiala, proiectul de lege numarul Pl-x nr. 21/2014 viza reglementarea modalitatii in care executorii judecatoresti vor putea pune poprire pe veniturile inregistrate de persoanele fizice in baza contractelor de munca incheiate cu persoane juridice. In concret, in expunerea de motive a proiectului de lege inaintat Parlamentului de deputatii Stefan Viorel (PSD) si Alina Gorghiu, Vasile Horga, Dan Stefan Motreanu si Dan Coriolan Simedru (PNL) se dorea ca birourile executorilor judecatoresti sa nu mai poata transmite formalitatile de executare silita pentru veniturile obtinute de catre persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca, “atat persoanei juridice care are raporturi contractuale de munca cu debitorul, cat si unitatilor bancare la care debitorul persoana fizica isi are deschis contul bancar in care se incaseaza veniturile obtinute din raportul contractual de munca” intrucat se crea posibilitatea popririi totale a veniturilor persoanei fizice.

Initiatorii legii au sustinut ca aceste practici au determinat “adevarate drame familiale ca urmare a retinerii integrale a veniturilor acestora ca debitori popriti si a lipsirii lor si a familiilor lor, in acest fel de orice mijloc de existenta”.

Aceeasi initiatori propuneau ca in situatia in care exista un titlu executoriu pe numele unei persoane fizice debitoare care nu obtine venituri dintr-un contract privind raporturi de munca cu o persoana juridica, executarea silita sa poata fi extinsa la conturile bancare ale acesteia, dar numai pentru alte venituri decat cele obtinute din raporturile de munca. Aceasta din urma propunere a fost insa respinsa in final de Comisia juridica a Camerei Deputatilor care a pus de doua ori in dezbatere initiativa legislativa, dupa ce initial a respins-o in unanimitate.

Propunere legislativa aprobata dupa doi ani de respingeri pe banda

De altfel, propunerea legislativa privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca, in baza unor titluri executorii (Pl-x nr. 21/2014) a avut un parcurs foarte interesant fiind, din 2014 si pana in prezent, o minge aruncata de la o institutie la alta, dupa ce primea aviz negativ. Incepand cu 3 februarie 2014, Senatul, ca prima Camera sesizata a respins initiativa legislativa (cu 91 voturi pentru, 0 voturi impotriva si 1 abtinere), aceeasi decizie fiind mentinuta si de Consiliul Legislativ, Guvern, Comisia pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor si Comisia juridica a aceluasi for legislativ care, in 4 iunie 2014 a hotarat, cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

Doi ani mai tarziu, in 21 iunie 2016, Comisia juridica a Camerei Deputatilor s-a reunit pentru a reexamina initiativa legislativa privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca, la dezbateri participand si secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Gabriela Scutea, si unul dintre initatorii legii deputatul Vasile Horga.

De aceasta data, conform Raportului suplimentar asupra propunerii legislative privind unele masuri de efectuare a retinerilor din veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de munca, in baza unor titluri executorii din data de 21 iunie 2016 semnat de presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, Bogdan Ciuca, si de secretarul Vasile Varga, proiectul de lege a fost adoptat, “cu amendamentele admise”.

*Cititi aici proiectul de lege

*Cititi aici expunerea de motive

*Cititi aici forma adoptata de Comisia juridica a Camerei Deputatilor