gandul.ro
28 mai 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FRICA PAZESTE BOSTANARIA – De teama unor noi condamnari la CEDO, ICCJ a acceptat reaudierea tuturor celor 21 de martori dupa schimbarea unui judecator din dosarul Microsoft 3: „CEDO aplica constant principiul precedentului judiciar. In raport cu cele 2 hotarari contra Romaniei, ar putea fi previzibila o noua hotarare in situatia nerespectarii acestora... Principiul nemijlocirii nu e stabilit in favoarea judecatorului, ci pentru aflarea adevarului prin audierea martorilor in mod nemijlocit”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

19 februarie 2020 16:55
Vizualizari: 3706

Un episod spectaculos a avut loc la 28 ianuarie 2020 in dosarul DNA in care sunt judecati fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu (foto 3) si oamenii de afaceri Claudiu Florica, Dinu Pescariu si Calin Tatomir pentru pretinse fapte de abuz in serviciu si spalare de bani (cauza „Microsoft 3”). Completul format din judecatorii Stefan Pistol, Oana Burnel si Alexandra Iuliana Rus (foto 1) a admis cererea avocatului Dan Chitic (foto 2) – aparatorul lui Gabriel Sandu – de a fi reaudiati toti cei 21 de martori care dadusera pana atunci declaratii in fata instantei. Motivul? Schimbarea unui judecator din complet.



Mai precis, Alexandra Rus a inlocuit-o pe Geanina Cristina Arghir, care a iesit la pensie in noiembrie 2019. Mentionam ca procesul Microsoft 3 se afla deocamdata in faza de fond. Retineti aceasta faza procesuala, intrucat ea va constitui un pivot al motivarii deciziei pe care a luat-o instanta, de a accepta reaudierea tuturor celor 21 de martori!

Revenind: la termenul din 28 ianuarie 2020, avocatul Alexandru Chiciu – aparatorul lui Calin Tatomir – a cerut reaudierea, de catre completul din care acum face parte Alexandra Rus, a trei martori pe care i-a considerat relevanti pentru clientul sau. La randul lui, avocatul Dan Chitic a plusat si a solicitat reaudierea tuturor martorilor, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Desi Chitic nu a mentionat explicit, este vorba despre hotararile Beraru contra Romaniei (din 2014), respectiv Cutean contra Romaniei (din 2015), unde instanta de contencios european a condamnat statul roman la plata a 2.400, respectiv 4.000 de euro cu titlu de prejudicii morale pentru ca se modificase componenta completurilor care ii judecasera pe reclamanti fara a fi readministrate probele si reaudiati martorii. In esenta, in cele doua hotarari, CEDO a constatat ca instantele romanesti incalcasera principiul nemijlocirii si pe cel al continuitatii. Cel dintai prevede ca instanta sa ia la cunostinta prin propriile simturi de continutul faptic ce urmeaza a fi stabilit. La randul lui, al doilea principiu dicteaza ca hotararea sa fie pronuntata de catre aceeasi judecatori care au alcatuit completul de judecata cu prilejul dezbaterii cauzei in fond.

Dupa cum veti putea citi mai jos, instanta s-a lasat convinsa atat de argumentele avocatilor, cat mai ales de frica. Mai precis, judecatorii supremi au luat aceasta decizie corecta de teama ca daca ar fi refuzat reaudierea tuturor martorilor, inculpatii s-ar fi putut adresa CEDO, iar Curtea Europeana a Drepturilor Omului ar fi putut constata incalcarea drepturilor procesuale ale acestora, obligand din nou Romania sa plateasca despagubiri.


Redam cele mai importante pasaje din motivarea incheierii de la 28 ianuarie 2020 (dosar nr. 2607/1/2017):


Aparatorul ales al inculpatului Tatomir Calin, avocat Chiciu Alexandru, avand cuvantul, a precizat ca apararea cunoaste punctele de vedere exprimate in jurisprudenta CEDO, dar si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform careia principiul nemijlocirii este respectat atunci cand actele procesuale si procedurale se efectueaza direct in fata completului de judecata, indiferent daca acesta este compus din aceiasi judecatori ca si la sedintele anterioare, iar nemijlocirea se refera la completul de judecata privit ca organ (ca instanta) si nu la subiectii oficiali ce il compun.

Din aceasta perspectiva, a sustinut ca a incercat sa evalueze materialul probator testimonial administrat pana in prezent din necesitatea ca judecatorul care compune mai nou prezentul complet de judecata sa perceapa acele declaratii, pe care le-a apreciat, raportat la interesul judiciar al inculpatului Tatomir Calin, ca avand o importanta fundamentala, pe de o parte in evaluarea credibilitatii unor martori, iar pe de alta parte, in evaluarea elementelor de tipicitate ale infractiunilor deduse judecatii si, nu in ultimul rand, bazandu-se pe un element esential, anume ca intre declaratiile de la urmarire penala si cele din fata instantei de judecata au aparut semnificative modificari. Astfel, a sustinut ca nu se refera la modificari de substanta, ci la acel tip de modificari izvorate dintr-o cercetare judecatoreasca mai aprofundata care s-a realizat in raport de modalitatea in care s-a efectuat urmarirea penala de catre Ministerul Public.

In acest sens, din perspectiva apararii, a apreciat ca doar trei martori se impun a fi audiati, intrucat acestia au dat elemente suplimentare ce tin de tipicitatea infractiunilor deduse judecatii si de intreg lantul cauzal sau faptic pe care procurorii l-au dedus judecatii si l-au imputat inculpatului Tatomir Calin.

In continuare, a subliniat (...) ca martorii au fost audiati de catre un complet independent si impartial care a asigurat legalitatea procedurii, nu sunt afectate principiile tinand de dreptul la un proces echitabil pentru inculpatul Tatomir Calin, iar fata de considerentele exprimate anterior, dar si din necesitatea judecatorului nou venit in complet de a percepe tabloul factual intr-o lumina diferita (acela prezentat de reprezentantii Ministerului Public) si avand in vedere ca exista datele ca acest judecator ar pronunta hotararea sau s-ar baza in hotararea pe care o va pronunta si pe aceste declaratii pe care le considera fundamentale, a solicitat reaudierea martorilor Toba Mihai, Sandulescu Mircea si Ujeniuc Adrian.

Apiratorul ales al inculpatului Sandu Gabriel, avocat Chitic Daniel, avand cuvantul, a precizat ca achieseaza partial la punctul de vedere al antevorbitorului sau, in sensul ca in mod evident continuitatea si nemijlocirea cercetarii judecatoresti nu pot fi realizate decat in situatia in care intreg probatoriul este administrat in fata completului de judecata ce urmeaza a se pronunta asupra spetei respective.

In acest sens, amintind jurisprudenta CEDO si jurisprudenta nationala, avand in vedere situatia ca fiecare dintre cei trei judecatori ce compun acest complet de judecata trebuie sa isi faca ex propriis sensibus (n.r. cu propriile simturi) o parere proprie, bazata prin cercetarea, audierea oricarui martor, a apreciat ca aceasta posibilitate trebuie sa fie avuta de fiecare dintre cei trei judecatori, fiecare avand posibilitatea si dreptul de a pune intrebari si de a constata in mod direct modul in care martorii se manifesta in fata completului de judecata.

A subliniat, asa cum a observat si aparatorul inculpatului Tatomir Calin, ca martorii audiati au avut pozitii diferite fata de cele exprimate in cadrul urmaririi penale. In mod evident, a sustinut ca aprecierea acestei pozitii, care difera de cea din urmarire penala, trebuie iacuta in mod direct, astfel ca o simpla lecturare sau chiar audierea sedintelor nu pot fi suficiente pentru judecator pentru a-si forma o parere in urma careia sa ia o hotarare in acest dosar, cu atat mai mutt cu cat al treilea judecator ce a completat completul de judecata nu a avut posibilitatea de a pune intrebari direct prin presedintele complet, dar si intrebari in urma carora acesta sa isi poata fundamenta opinia proprie pe care o va avea atunci cand o va exprima in cadrul deliberarilor.

Fata de toate aceste aspecte, a precizat ca dispozitia instantei prin care s-a solicitat sa enumere unii dintre martorii deja audiati l-au pus in imposibilitatea de a spune care dintre acestia ar trebui sa fie reaudiati, pentru ca ar fi o pozitie absolut subiectiva, bazata pe o interpretare partiala, asa cum este cea a avocatului, interpretare care nu i-ar da posibilitatea judecatorului de a audia in intregime si de a cerceta in intregime probatoriul propus de catre parchet pana acum.

Fata de aceasta situatie, fata de imposibilitatea in care s-ar afla de a decela care sunt marturiile importante pentru cel de al treilea judecator de cele care ar putea fi mai putin importante, apararea neputandu-ne substitui interpretarii si pozitiei pe care acesta o are, a solicitat ca intreg materialul probator administrat pana acum sa fie readministrat in noul complet, urmand ca toti martorii care au fost deja audiati sa fie reaudiati, dand astfel posibilitatea celui de al treilea judecator de a constata ex propriis sensibus declaratiile acestora, dar si dandu-i posibilitatea de a pune intrebari in mod nemijlocit, aceasta fiind insasi finalitatea garantiei procesuale prevazute atat in Codul de procedura penala, cat si in conventiile intemationale.

Pentru toate aceste motive, a solicitat sa se dispuna reaudierea tuturor martorilor audiati pana la acest moment, urmand ca in acest fel sa fie aparate drepturile protejate de Conventie si de Codul de procedura penala. (...)

Reprezentantul Ministerului Public (n.r. procurorul de sedinta Dragos Paduraru), avand cuvantul, a apreciat ca instanta, in noua sa componenta, asigura garantiile respectarii dreptului la un proces echitabil, context in care nu poate fi de acord cu cererile apararii de reluare a cercetarii judecatoresti, chiar si in parte.

A considerat ca regula reluarii cercetarii judecatoresti si mai ales reluarea integrala a cercetarii judecatoresti s-ar impune in situatiile cu judecator unic, or in cauza este ipoteza unui complet colegial si nu in ipoteza vizata de jurisprudenta CEDO, care, in acele situatii in care a retinut nerespectarea dreptului la un proces echitabil, a avut in vedere instantele cu un judecator unic si componenta noii instante doar in dezbateri si nicidecum la termene la care au mai fost administrate probe.

Pe de alta parte, a apreciat ca in situatia de fata este in ipoteza in care cercetarea judecatoreasca nu s-a finalizat si mai sunt de administrat probe, context in care a subliniat ca nu este in ipoteza cauzelor in care CEDO a constatat nerespectarea dreptului la un proces echitabil al inculpatilor.

Astfel, a apreciat ca nu sunt incidente vicii de natura sa determine reluarea cercetarii judecatoresti prin simpla schimbare a componentei completului de judecata cu un nou judecator in componenta completului de trei judecatori din prima instanta, motiv pentru care a solicitat respingerea, ca nefondate, a cererilor apararii. (...)

INALTA CURTE

In conformitate cu practica Curtii Europene a Drepturilor Omului in materie penala (Cauzele Beraru impotriva Romaniei si Cutean impotriva Romaniei), precum si in conformitate cu jurisprudenta instantei supreme, apreciaza ca este necesara reaudierea martorilor anterior audiati in vederea respectarii principiului nemijlocirii administrarii mijloacelor de proba, dar si cel al continuitatii completului de judecata. Completul de judecata a retinut, in cursul deliberarii, ca instanta europeana (C.E.D.O.) aplica, constant, principiul precedentului judiciar, astfel ca, in raport cu cele doua hotarari contra Romaniei, ar putea fi previzibila o noua hotarare in situatia nerespectarii acestora.

Legea nationala prevede, printre altele, doua principii ale judecatii in prima instanta – prezenta cauza aflandu-se in aceasta etapa a judecatii – si anume: principiul continuitatii completului de judecata (art.354 C.pr.pen.) si, respectiv, principiul nemijlocii in administrarea probelor (art.351 C.pr.pen.), fiecare dintre acestea asigurand protectia drepturilor procesuale ale partilor.

In mod realist, legiuitorul national a prevazut si ipotezele in care, din motive obiective (promovare la alta instanta, pensionare, lipsa din activitate pe durata relativ mare din motive medicate, delegare, detasare etc.), judecatorul din completul de judecata trebuie inlocuit (art.354 C.pr.pen.).

Codul de procedura penala reglementeaza expres numai ipoteza schimbarii judecatorului dupa inceperea dezbaterilor (ipoteza extrem de rar intalnita in jurisprudenta).

Pentru celelalte situatii de schimbare a judecatorului din completul de judecata, de altfel cele mai numeroase in practica judiciara, nu exista un text legal care sa asigure, deopotriva, respectarea celor doua principii anterior mentionate.

Or, tocmai aceasta lipsa a unei norme legale in dreptul national a impus demersuri specifice adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului, mai ales pe fondul unei jurisprudente nationale neunitare. (...).

Inalta Curte, in compunerea anterior mentionata, apreciaza ca fiind contrare celor statuate de CEDO opiniile in sensul ca ar exista 'un drept al judecatorului' sa aprecieze daca dispune sau nu reaudierea martorilor ori ca ar exista un drept al instantei de a aprecia care sunt martorii ce se vor reaudia in raport cu 'relevanta sau importanta' declaratiei martorilor anterior audiati.

Principiul nemijlocirii nu este stabilit in 'favoarea' judecatorului, ci in scopul aflarii adevarului prin audierea martorilor in mod nemijlocit; legea nationala nu permite judecatorului (in cazul aplicarii procedurii comune de judecata, prin contestarea probelor administrate la urmarirea penala) sa 'evalueze' probele administrate in etape anterioare ale judecatii in prima instanta (coroborarea si evaluarea temeiniciei probelor fiind realizata exclusiv in cursul deliberarii).

Completul de judecata nu a apreciat ca justificata opinia in sensul ca principiul nemijlocirii, astfel cum a fost explicat de CEDO in jurispudenta sa, ar fi obligatoriu – la judecata in prima instanta – numai in cazul completului format dintr-un singur judecator; este optiunea legiuitorului ca la Inalta Curte completul de judecata a cauzelor in prima instanta sa fie unul colegial (compunere din 3 judecatori, fiecare avand dreptul la opinie individuala in cursul deliberarii).

Cazurile in care judecatorul nu administreaza nemijlocit probele de la urmarirea penala sunt expres si limitativ prevazute de lege (cazul aplicarii procedurii simplificate de judecata ori cazul necontestarii unor probe in procedura cornuna de judecata).

In prezenta cauza, asa cum rezulta din incheierile anterioare, probele de la urmarirea penala au fost contestate, ceea ce a impus reaudierea in sedinta publica, si in mod neijlocit, a martorilor audiati in cursul urmaririi penale.

De altfel, la adoptarea acestei dispozitii, care a avut ca scop asigurarea respectarii principiului nemijlocirii, s-a avut in vedere si jurisprudenta anterioara a inaltei Curti (completul de 3 judecatori si completul de 5 judecatori).

In final, completul de judecata al Inaltei Curti apreciaza ca reaudierea martorilor, singular privita, nu afecteaza, in acest moment procesual, durata procedurilor, in conditiile in care intreaga activitate impusa de aceasta readministrare a probelor urmeaza a fi desfasurata in 2 zile (cu acordarea de termen in continuare), peste numai 20 de zile de la acest termen de judecata, termen rezonabil impus de emiterea citatiilor si restituirea dovezilor de citare”.

* Cititi aici incheierea magistratilor supremi Stefan Pistol, Oana Burnel si Alexandra Rus, precum si opinia concurenta a judecatoarei Burnel

Sursa foto Rus: Turnulsfatului.ro

Sursa foto Sandu: B1.ro

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 140
    • VERDICTUL ZILEI - Este legala starea de alerta?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.05.2020 – Ciocanitorul Werner. Margareta din CSM a mai facut una tare (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva