15 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GIRBOVAN IL ACUZA PE HELLVIG – Presedinta UNJR Dana Girbovan ii zdrobeste pe fostul Procuror General Augustin Lazar si pe directorul SRI Eduard Hellvig: „Crimele comunismului n-ar fi fost posibile fara uneltele principale ale sistemului: justitia si Securitatea... Dovada a mentalitatii comuniste perpetuate institutional dupa '89 este reactia lui Hellvig privind campul tactic... Interferenta serviciilor de informatii in justitie si in viata privata e trecuta cu vederea si agresiv justificata”

Scris de: V.B.

6 mai 2019 15:51
Vizualizari: 4430

Desi comunismul a fost inlaturat oficial in 1989, mentalitatile vechiului regim se perpetueaza, si chiar in zone sensibile, cum sunt institutiile de forta – in special parchetele si serviciile de informatii. Este principala idee care se desprinde dintr-o exploziva luare de pozitie a presedintei UNJR Dana Girbovan (foto 2) in legatura cu fostul Procuror General Augustin Lazar (foto 1 stanga) si cu directorul SRI Eduard Hellvig (foto 2 dreapta).


Intr-un interviu acordat Mediafax, judecatoarea de la Curtea de Apel Cluj subliniaza ca rolul judecat de Lazar in persecutarea unor disidenti politici precum Iulius Filip dovedeste ca represiunea comunista nu ar fi fost posibila fara „uneltele principale” ale regimului: justitia si Securitatea. Reprezentantii acestora, „chiar daca nu si-au murdarit direct mainile cu sange, i-au protejat pe tortionari si le-au garantat imunitatea”, continua Dana Girbovan.

Sugerand ca represiunea comunista trebuie studiata mai aprofundat (mai ales prin prisma rolului jucat de justitie in acest sens), sefa Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania opineaza ca reprezentantii sistemului judiciar poarta o vina mai mare decat securistii pentru ceea ce s-a intamplat.

Din pacate, nici in ziua de astazi nu am scapat de mentalitatea comunista, o dovada in acest sens reprezentand-o atitudinea directorului SRI Eduard Hellvig cu privire la grava imixtiune in justitie de care se fac vinovate Serviciului Roman de Informatii si alte servicii secrete, mai arata Girbovan. Astfel, sefa UNJR aminteste de lejeritatea cu care Hellvig s-a raportat la magistrati ca la niste persoane care trebuie sa serveasca statul roman. De altfel, aceasta mentalitate se muleaza pe viziunea continuta in legislatia comunista, potrivit careia judecatorii si procurorii jurau „sa serveasca cu devotament Republica Socialista Romania”. Aceasta viziune a fost perpetuata chiar si in postdecembrism, pana in anul 2004, fostul juramant al magistratilor continand angajamentul ca acestia „sa apere interesele Romaniei”, aminteste Dana Girbovan.

In acelasi context al intruziunii SRI in justitie, Dana Girbovan avertizeaza ca inca nu au fost publicate mai multe hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care au facut posibil ca principalul serviciu secret din Romania sa-si depaseasca fisa postului.

In concluzie, analiza influentei pe care serviciile de informatii le-a avut asupra justitiei in perioada ce a succedat anului 1989 este departe de a fi incheiata. Aceasta analiza este esentiala pentru ruperea nu doar a justitiei, ci a intregii societati si a institutiilor statale, de trecutul si mentalitatile comuniste. Pana nu se va ajunge in acel moment, nu va exista cu adevarat un stat de drept consolidat in Romania”, incheie magistratul.

Redam cele mai importante declaratii ale presedintei UNJR:

Mediafax: Augustin Lazar si-a incheiat mandatul saptamana trecuta la Parchetul General. Astazi, la 30 de ani de la Revolutie, cum s-au vazut in sistem acuzatiile legate de faptul ca a refuzat eliberarea unui detinut politic?

Dana Girbovan: Reactia sistemului – sau mai degraba lipsa de reactie, cu o notabila exceptie din partea AMR – fata de dezvaluirea ca fostul Procuror General Augustin Lazar a refuzat in regimul comunist eliberarea unui detinut politic a demonstrat, inca o data, lipsa de asumare a rolului represiv jucat de justitie in sistemul comunist.

Intr-un interviu din seria Memorialul Durerii, dizidentul anti-comunist Paul Goma vorbea despre “securistii cu mainile curate”, care au facut “mai mult rau decat cei care au luat ciomagul si te-au batut la cap si te-au batut la palme si te-au calcat in picoare”.

Este important de meditat la cele spuse de Paul Goma si de realizat ca tortionarii nu ar fi existat fara un sistem de justitie represiv ai carei reprezentanti, atat judecatori cat si procurori, chiar daca nu si-au murdarit direct mainile cu sange, i-au protejat pe tortionari si le-au garantat imunitatea.

De 30 de ani s-a refuzat din interiorul sistemului de justitie, atat la nivel institutional cat si personal, a se admite rolul pe care justitia l-a jucat in represiunea din perioada comunista.

De asemenea, analiza rolului represiv jucat de justitie in comunism a fost tratata cu superficialitate si de cercetatori, istorici si profesori de drept. Acest fapt este remarcat intr-unul din putinele excelent documentate studii in materie: “Dreptul in slujba puterii. Justitia in regimul comunist din Romania 1944-1958”. Iuliu Cracana, autorul studiului, sublinia ca: ”Desi, in mai toate introducerile cursurilor de ISDR (istoria statului si a dreptului, n.a.) sunt subliniate importanta continuitatii dreptului si a cunosterii trecutului dreptului si justitiei, pe motiv ca stau la baza dreptului si justitiei actuale, autorii trateaza cu superficialitate ultima perioada in ciuda faptului ca, in mod firesc, ea influenteaza cel mai mult dreptul si mai ales justitia actuala”.

Crimele comunismului nu ar fi fost posibile fara uneltele principale ale sistemului comunist: Justitia si securitatea. “Daca ar fi, totusi, sa facem o ierarhie a vinovatilor pentru represiunea politica, Justitia s-ar afla pe o treapta mai inalta decat securitatea”, arata cercetatorul Iuliu Cracana in studiul precizat.

Aceasta concluzie ar trebui sa dea de gandit fiecarui membru al sistemului judiciar, care trateaza cu mult prea multa usurinta si nepasare nu doar rolul jucat de justitiei inainte de ’89, cat si, mai ales, efectele continuitatii reflexelor si mentalitatilor umane si institutionale, dobandite intr-o jumatate de secol de dictatura comunista. Aceste metehne represive de sorginte staliniste nu se sterg prin simpla trecere a timpului, cata vreme nu sunt cunoscute, identificate, asumate si inlaturate in mod constient. Fara un diagnostic, nicio boala nu se vindeca. Acest lucru e valabil si pentru vindecarea justitiei de metehnele invatate in comunism.

Mentalitatile si metehnele unui sistem dainuie dupa daramarea acestui sistem, daca ele nu sunt indentificate si corectate in mod constient. Ele pot fi recunoscute chiar la persoane care nu au trait in sistemul respectiv, dar le-au preluat ca atare odata intrate in “noul” sistem.

Mediafax: Puteti oferi un astfel de exemplu de mentalitate comunista care a dainuit in institutiile statului?

Dana Girbovan: Un astfel de exemplu de dovada a mentalitatii comuniste perpetuate institutional dupa ‘89 este reactia directorului SRI Eduard Hellvig din 2015 care, in contextul discutiilor despre “campul tactic” al SRI din justitie, a spus ca interesul SRI era ”sa nu existe persoane cum au fost in trecut, judecatori, procurori, care pe drum au uitat ca servesc statul roman si au avut alte preocupari decat a servi statul roman”.

Declaratia directorului Hellvig preia exact rolul judecatorilor din perioada comunista, in care erau servitori ai statului comunist, ceea ce demonstreaza ca mentalitatea din aceasta institutie a ramas neschimbata de 30 de ani.

O scurta incursiune in trecut lamureste si sursa totalitara a acestei mentalitati. Potrivit Legii nr. 1 din 1975 personalul din organele sistemului justitiei si al procuraturii depuneau, inainte de investitura lor, un juramant de credinta si devotament fata de patrie si statul socialist, Republica Socialista Romania: “Jur sa servesc cu devotament Republica Socialista Romania, (…).”

Dupa Revolutie, prin Legea 92/1992 a fost introdus pentru judecatori si procurori urmatorul juramant: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar interesele Romaniei, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".

In 2004, prin Legea 303/2004 juramantul a fost modificat astfel: “Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

Ca atare, in comunism, justitia servea statul. In prima etapa a trecerii de la comunism la democratie, magistratii jurau sa apere interesele statului si drepturile si libertatile cetatenilor, pentru ca dupa 2004 sa se renunte la sintagma interesele statului, ramanand obligatia de a apara drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Aceasta diferenta de juramant reflecta perfect trecerea de la specificul justitiei totalitare la cea democratica: in totalitarism justitia slujeste serveste statul si apara interesele acestuia, in democratie apara drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Or, desi legislatia s-a modificat, mentalitatile au ramas, din pacate, de prea multe ori neschimbate.

Surprinzator, declaratia a scapat netaxata nu doar de catre sistemul de justitie, in general, ci si de catre presa si societate civila, fapt ce demonstreaza cat de putin cunoaste societatea romaneasca ce diferentiaza in substanta un stat democratic de un stat totalitatar, inclusiv din perspectiva justitiei.

Asa se face ca, dupa 30 de ani, justitia este subiect central de dezbatere, inclusiv electorala, clamandu-se importanta sa, in timp ce interferenta serviciilor de informatii in justitie, intruziunea masiva in viata privata prin admiterea unui numar enorm de mandate pe siguranta nationala este nu doar trecuta cu usurinta cu vederea, ci si uneori agresiv justificata.

Mediafax: Era necesara, in context, revocarea lui Augustin Lazar de catre presedintele Klaus Iohannis sau justitia din timpul comunismului e ceea ce impunea atitudinea de atunci?

Dana Girbovan: Potrivita ar fi fost o demisie de onoare din partea procurorului general Augustin Lazar. Justificarea ca „asa erau legile” este una nu doar nedemna, reflectand o lipsa totala de asumare a raspunderii personale, ci si, in contextul concret al prevederilor legilor anilor 80, una falsa.

Astfel, inca din 1968, Codul penal comunist prevedea in mod explicit, la art. 52, ca „Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului.”

In expunerea de motive a respectivului Cod penal se sublinia, ca principiu de baza, “grija orinduirii noastre fata de om, preocuparea atit pentru apararea legalitatii, cit si pentru reeducarea persoanelor ce au savarsit infractiuni”. La nivel declarativ, aceasta era o modificare de esenta a principiilor ce guvernau dreptul penal comunist, aratandu-se ca “in trecut s-au facut abuzuri, incalcari ale legalitatii si interpretari arbitrare ale legii care au avut drept consecinte trimiterea in judecata si condamnarea unor oameni fara dovezi temeinice, aplicandu-se astfel impotriva unor cetateni masuri cu caracter penal nejustificate de actele si manifestarile acestora”.

In aceeasi directie declarata, in 1974 Republica Socialista Romania a ratificat Pactul cu privire la drepturile civile si politice, ce prevedea, in art. 7, ca “Nimeni nu va fi supus torturii si nici unor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. In special, este interzis ca o persoana sa fie supusa, fara consimtamantul sau, unei experiente medicale sau stiintifice.”

Mai mult, Legea 23/1969 prevedea o serie de drepturi pentru detinuti, precum dreptul la hrana necesara, la odihna, plimbare, asistenta medicala, dreptul de a petitiona, de a primi vizite, pachete. Ca atare, in anii ’80 tratamentul degradant, torturile fizice sau psihice ale detinutilor erau interzise prin lege, indiferent de infractiunea comisa de acestia.

Obligatia de a supraveghea respectarea legii la locurile de detinere revenea procurorului. Prevederile Legii nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii Republicii Socialiste Romania, in special art. 24 si 25, impuneau procurorului obligatia sa verifice conditiile de detinere, acesta avand acces deplin la locurile de detentie, sa examineze cererile sau reclamatiile scrise ori verbale ale condamnatilor, sa ii asculte chiar fara prezenta altor persoane, tocmai pentru a asigura respectarea deplina a legii de catre organele de la locurile de executare a pedepselor. Daca constata incalcari ale legii, procurorul era obligat sa ia masuri sau sa sesizeze organele competente.

Ca atare, nu prevederile legale “discutabile” erau principala problema in ceea ce priveste tratamentul persoanelor detinute in penitenciar, ci “componenta etica deficitara” era a celor ce aplicau sau vegheau la aplicarea legii in acea perioada, cum a fost si procurorul Augustin Lazar. (n.r. Sintagmele dintre ghilimele apar in comunicatul prin care Lazar a incercat sa se spele pe maini de rolul jucat in persecutarea detinutilor politici de la Aiud - click aici pentru a citi.) (...)

Mediafax: La 10 ani de la semnarea protocolului secret dintre Parchetul General si SRI, in contextul reactiilor publice pe aceasta tema, puteti spune ca stiti toate efectele negative ale acestei intelegeri? De ce credeti ca nici azi nu este desecretizata decizia CSAT care sta la baza protocolului?

Dana Girbovan: Efectele protocoalelor asupra sistemului judiciar sunt inca departe de a fi pe deplin cunoscute. Speram ca raportul Inspectiei Judiciare privind modul de lucru al procurorilor pe protocoale sa ofere lamuriri cuprinzatoare in acest sens.

Pe de alta parte, Comisia comuna permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI nu a lamurit inca in ce a constat, in concret, implicarea lucratorilor SRI in dosarele penale, nici daca au fost respectate normele legale ce priveau distrugerea interceptarilor sau alte asemenea aspecte.

In ceea ce priveste hotararea CSAT 17 din 2005, aceasta nu este secreta, insa presedintele Romaniei refuza publicarea ei. Exista insa alte hotarari ale CSAT care sunt clasificate, hotarari ce au privit sau influentat administrarea justitiei, precum hotararea 0068/2002 prin care SRI a fost desemnat ca si autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor, hotararea CSAT 00234/2004 privind cooperarea dintre SRI si Ministerul Public pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul sigurantei nationale si, probabil, altele.

In ciuda prevederilor din noile legi ale justitiei, care obliga toate institutiile, inclusiv CSAT, sa publice toate actele administrative extrajudiciare care privesc sau afecteaza desfasurarea procedurilor judiciare, acestea fiind considerate, fara exceptie, informatii de interes public, accesul publicului la continutul acestora este in continuare blocat de care CSAT.

UNJR a cerut inca din 2015 publicarea tuturor acestor hotarari si, in urma refuzului CSAT de a ne permite accesul la acestea, am actionat aceasta institutie in judecata. Intrucat dosarul se afla inca pe rol, ma voi abtine de la alte comentarii.

In concluzie, analiza influentei pe care serviciile de informatii le-a avut asupra justitiei in perioada ce a succedat anului 1989 este departe de a fi incheiata. Aceasta analiza este esentiala pentru ruperea nu doar a justitiei, ci a intregii societati si a institutiilor statale, de trecutul si mentalitatile comuniste. Pana nu se va ajunge in acel moment, nu va exista cu adevarat un stat de drept consolidat in Romania.

Comentarii

# Ca de obicei : Girbovan le-o da la temelie securistilor . date 6 mai 2019 16:43 +12

Felicitari ! Tortionarii securisti sa fie de urgenta scosi din magistratura si SRI ! Oricum SRI e supradimensionat pt. populatia Romaniei. Dragnea nu te-am uitat ca le-ai marit, din nou, bugetul astronomic (~3mrld) si te-ai ******t pe dumneata ca apoi vei face rectificari , talharule ... Tu si Puie Monta sunteti din acelasi aluat de tradatori imputiti ! Taricexu se ocupa de drogangeala , s-o legalizeze .... Plesoianu presedinte ! :eek:

# Ioan Barbatei date 6 mai 2019 16:47 +3

O VOCE SINGURATIK, PRINTRE PUTINELE "AMAZOANE" ALE JUSTITIEI ROMANESTI!!! PAKT, PAKT, DOMNII POARTA PAMPERSURI...CINSTE TIE, DISTINSA DOAMNA!!!

# Natalia Hera date 6 mai 2019 18:34 +4

Nu pot să cred că acest Lazăr a fost procuror general al României.Si noi stam in case liniștiți și pleacă la pensie pe

# Baran Gheorghe date 6 mai 2019 19:03 +4

PNL deja imi fura intervențiile online. Au criticat manifestațiile de la Iași cu ocazia 9 Mai. După ce am facut remarca semnificației zilei de 9 Mai , 3- 4 semnificații, ce a mai importantă Ziua independenței vechiului regat , zi în care Carol I a promulgat declarația de independență față de turci sa ne faca vasali Germaniei imperiale a lui Otto von Bismarck. După afirmațiile mele și îndemn la bicentear Vladimirescu, hop și trădătorii în frunte cu Bogdan Rareș cel contrazis și de ineptul Hoandra sau bubatul Gusa. Unde a rămas demnitatea și la ce sa ne asteptam??? .

# Sa fim cinstiti : date 6 mai 2019 20:30 +3

e o placere s-o asculti pe doamna Dana Girbovan , si s-o vezi de-asemenea ! :-) Ce le-o trage la nashparlii securisti de le sar penele si epoletii :-*

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 14.11.2019 – Vine apocalipsa liberala peste magistrati

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva