5 iulie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GRECIA ARUNCA IN AER ICCJ – Naprasnica motivare care dezvaluie crasul abuz la care s-a dedat Inalta Curte, folosind o judecatoare care nu a depus juramantul. Curtea de Apel din Atena confirma dezvaluirile facute de Lumea Justitiei privind nedepunerea juramantului de catre judecatoarea Florentina Dragomir in motivarea respingerii extradarii a lui Beny Steinmetz: „Nedepunerea juramantului e de o asemenea gravitate, incat afecteaza insasi esenta dreptului la o instanta legal constituita”

Scris de: L.J. | pdf | print

19 aprilie 2022 16:38
Vizualizari: 5621

Inalta Curte de Casatie si Justitie a incalcat grav legea si a comis un adevarat sacrilegiu impotriva dreptului la un proces echitabil. Curtea de Apel din Atena a dat publicitatii zilele trecute motivarea hotararii prin care a respins cererea autoritatilor romane de extradare a miliardarului Beny Steinmetz (foto), condamnat abuziv de judecatorii Alina Ioana Ilie, Ionut Matei si Florentina Dragomir de la Inalta Curte la inchisoare in dosarul „Ferma Baneasa”, alaturi de alti inculpatii, printre care printul Paul al Romaniei, miliardarul israelian Tal Silberstein si avocatul Robert Rosu (reabilitat intre timp, prin achitarea definitiva in recurs in casatie).



Judecatorii greci au confirmat justetea dezvaluirilor repetate facute de Lumea Justitiei, care a semnalat faptul ca dosarul „Ferma Baneasa” a fost solutionat abuziv, de catre un judecator care nu a depus juramantul la numirea in functie, si anume Florentina Dragomir (vezi facsimil 1), asa cum cere legea – situatie care reprezinta un caz de nulitate absoluta a oricaror acte pe care acest judecator le-a efectuat in toate dosarele in care a comparut in aceasta situatie, de lipsa de legimititate (click aici pentru a citi). In pofida numeroaselor dezvaluiri ale Luju pe aceasta tema (care au culminat cu prezentarea tezei de doctorat in care insasi judecatoarea Florentina Dragomir recunostea ca actele unui judecator care nu a depus juramantul sunt nule – vezi facsimil 2), Inalta Curte nu a schitat niciun gest, a acoperit-o pe judecatoarea Dragomir, favorizand existenta unor asemenea situatii care frizeaza, in opinia noastra, uzurparea de calitati oficiale.

 




 

Lipsa de reactie a Inaltei Curti dovedeste ca ICCJ este complice la realizarea unor „acte de justitie” incompatibile cu drepturile fundamentale ale omului, in special dreptul la un proces echitabil. Este exact ceea ce au retinut judecatorii de la Curtea de Apel din Atena in motivarea respingerii cererii de extradare a lui Beny Steinmetz, pe care o prezentam in continuare. Lumea Justitiei cere Parchetului General sa se sesizeze de urgenta si sa declanseze cercetarea penala a fostei judecatoare Florentina Dragomir (iesite intre timp la pensie), precum si a sefilor ei, care stiau despre lipsa juramantului si totusi au lasat-o sa judece atat dosarul „Ferma Baneasa”, cat si alte sute de cauze.

Precedentul recunoscut produs la Curtea de apel din Atena poate duce la declararea a o serie de cai de atac extraordinare de catre persoanele condamnate la inchisoare de completurile din care a facut parte Florentina Dragomir.

Inainte de a va lasa sa cititi motivarea hotararii judecatoresti din Grecia, mentionam ca judecatorii eleni si-au bazat refuzul de extradare a lui Benjamin Steinmetz si pe conditiile inumane de detentie din Romania – fapt ce incalca articolul 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind interzicerea torturii.


Redam principalul pasaj din motivarea hotararii judecatoresti, tradusa in limba romana:


Din raspunsurile primite, evaluate cu toate cele mentionate, in hotararea anterioara, nedefinitiva, a acestui Consiliu, precum si din ultimele date furnizate de solicitant, dupa emiterea deciziei nedefinitive, care includ si raportul din data de 14.03.2022 (suplimentar) al lui Radu Chirita, profesor de drept la Universitatea Babes-Boylai din Cluj-Napoca, Romania, care a depus si marturie in fata Consiliului, precum si fotografii din Penitenciarul Rahova, rezulta urmatoarele:

Mandatul european de arestare este valabil din punct de vedere formal, intrucat s-a clarificat ca se intemeiaza pe decizia unui tribunal national de prima instanta din Romania, adica a Curtii de Apel Brasov, modificata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa exercitarea recursului, si ca anterior Mandatului european de arestare a fost emis un mandat national de arestare, la data de 17.12.2020.

Cu toate acestea, exista o incalcare a drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate si in special ca dreptul la un proces echitabil a fost deja incalcat (articolul 47 § 2 din Carta), intrucat in componenta Curtii care a condamnat-o a participat un judecator care nu a depus juramantul legal inainte de a-si prelua atributiile, in timp ce in cazul extradarii acesteia catre autoritatile romane, incalcarea articolului 4 din Carta (articolul 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului) este iminenta, intrucat va fi supusa persoana solicitata unui tratament inuman si degradant din cauza conditiilor de detentie.

In special, raspunsul autoritatilor romane (conform caruia afirmatia persoanei solicitate potrivit careia instanta de judecata a fost constituita in mod nelegal a fost contestata si respinsa de instantele nationale) nu este satisfacator. Se precizeaza ca, de regula, hotararea instantelor statului emitent este pe deplin respectata si de necontestat, asa cum s-a intamplat cu efectuarea unui control intern la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la conditiile tragerii la sorti si prezentarea cauzei persoanei solicitate in fata Sectiei penale specifice a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a fost acceptata, fara alte formalitati, de prezentul Consiliu (a se vedea decizia nedefinitiva a acestui Consiliu). In speta, insa, autoritatile romane, desi li s-a adresat o intrebare specifica, nu au raspuns, asa cum ar fi trebuit sa faca, in mod similar, in mod specific, mentionand, desi pe scurt, pentru ce motive este lipsita de temeinicie afirmatia de mai sus a persoanei solicitate, nefiind suficienta explicatia respingerii.

De retinut ca decizia mentionata nu fusese scrisa clar si citet pana la data de 24.02.2022 (a se vedea raspunsul nr. 374/24.02.2022 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la cererea relevanta a persoanei solicitate), astfel incat cererea sa poata fi revizuita. Dimpotriva, se dovedeste prin actul depus de persoana solicitata, provenit de la Inalta Curte de Casatie si Justitie din Romania, care este – conform raspunsului statului emitent – si organul care gestioneaza datele judecatorilor si procurorilor, ca nu exista in dosarele sale depunere de juramant a judecatoarei Florentina Dragomir, desi legea nationala romana (articolul 34 din Legea 303/2004) prevede si depunerea juramantului judecatorilor inainte de intrarea in functie si anularea, ca o consecinta juridica, a refuzului de a depune juramantul.

Aceasta nedepunere a [juramantului din partea] judecatorului nu este contrazisa de niciun alt element, cu atat mai putin contrazis de raspunsurile statului emitent, si constituie o incalcare vadita a dreptului intern roman si un viciu in numirea acelui judecator de o asemenea gravitate, incat afecteaza insasi esenta dreptului la o instanta legal constituita. Avand in vedere situatia personala a persoanei solicitate, natura infractiunii, contextul real al MEA (n.r. mandatul european de arestare) in cauza, respectiv obiectul cauzei aflate pe rolul nostru (revendicarea bunurilor fostei familii regale din Romania) si interesul autoritatii statului roman fata de cauza respectiva, afirmatia persoanei solicitate conform careia cauza sa a fost judecata de o instanta care nu era compusa dintr-un complet legal, cu incalcarea dreptului sau la un proces echitabil, examinata in doua etape si, in conformitate cu criteriile stabilite de jurisprudenta CJUE, aceasta este considerata intemeiata (a se vedea cu privire la acest aspect cea mai recenta hotarare a Marii Camere a CJUE din 22 februarie 2022 in cauzele conexe C-562/21 PPU si C-563/21 PPLI Openbaar Ministerie).

De asemenea, raspunsul autoritatilor romane referitor la conditiile de detentie este neclar, intrucat nu se precizeaza in care penitenciare anume va fi retinuta persoana solicitata dupa extradare, ci se vorbeste doar despre posibilitati. In mod similar, descrierea conditiilor de detentie care predomina in fiecare penitenciar este caracterizata de ambiguitate. Se mentioneaza in raspunsul autoritatilor romane ca persoana solicitata dispune de un spatiu personal de eel putin 4 metri patrati, fara a oferi insa date privind capacitatea reala si supraaglomerarea din fiecare penitenciar, insa informatiile furnizate de persoana solicitata, care au fost extrase din surse publice, contrazic asigurarile de mai sus ale autoritatilor romane.

Pe baza statisticilor publicate de Administratia Nationala a Penitenciarelor in data de 22.02.2022, in ceea ce priveste capacitatea reala a fiecarui penitenciar si numarul de detinuti, se pare ca spatiul individual pe care ii poate folosi fiecare detinut este mai mic de 3 mp, care este spatiul personal minim, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a CJUE. Orientativ, se mentioneaza ca Penitenciarul Margineni – in care, dupa toate probabilitatile, persoana solicitata si-ar ispasi pedeapsa –, cu o capacitate de 483 de persoane, a gazduit 751 de detinuti si, prin urmare, a avut un grad de ocupare de 155%.

Impreuna cu toate celelalte elemente, la nivel general, care au fost analizate in hotararea nedefinitiva a acestei Curti, care face parte integranta din prezenta, Consiliul are 'o baza suficient de solida' (CEDO, Bivolaru si Moldovan impotriva Frantei din 25.03.2020) ca persoana solicitata va fi supusa unor tratamente inumane si degradante daca va fi predata autoritatilor romane, din cauza conditiilor de detentie, incalcand articolul 4 din Carta [Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene privind interzicerea torturii].

In sfarsit, trebuie remarcat faptul ca tratamentul discriminatoriu acordat persoanei solicitate de catre autoritatile romane pentru simplul motiv ca nu este rezident permanent al Romaniei este nejustificat, avand in vedere ca co-inculpata sa, Nela Ignatenko, care a primit, de asemenea, o pedeapsa de gravitate egala si cu aceeasi durata, si anume cinci ani de inchisoare, si-ar executa pedeapsa, avand in vedere locul sau de resedinta, in conformitate cu asigurarile autoritatilor romane adresate judecatorului belgian competent pentru executarea unui MEA impotriva sa – in cazul in care finalistul nu a respins in cele din urma cererea, intr-un regim semideschis, in timp ce persoana solicitata si-ar executa pedeapsa in regim inchis.

Avand in vedere cele de mai sus, Consiliul considera ca prezentul mandat european de arestare al Curtii de Apel din Brasov nu ar trebui executat impotriva persoanei solicitate si, prin urmare, trebuie sa se dispuna ridicarea conditiilor restrictive care i-au fost impuse prin Ordonanta nr. 17/2021 a Procurorului Curtii de Apel din Atena, astfel cum a fost modificata prin Decizia nr. 14/2022 a acestui Consiliu.

Din aceste motive, decide:

Sa nu execute Mandatul european de arestare nr. 1/12.01.2021 al autoritatiior romane si in special al Curtii de Apel Brasov – Sectia penala din dosarul mentionat cu numarul 345/64/2016 si care a fost emis impotriva cetateanului israelian si francez Benyamin Steinmetz (...).

Ridica conditiile restrictive impuse persoanei solicitate de mai sus, prin Ordonanta nr. 17/2021 a Procurorului Curtii de Apel din Atena, astfel cum a fost modificata prin Decizia nr. 14/2022 a prezentului Consiliu, si anume:

a) infatisarea la Sectia de Politie de la locul sau de resedinta o singura data in primele cinci zile ale fiecarei luni;

b) interdictia de a parasi tara si

c) plata garantiei

si dispune restituirea garantiei in valoare de cinci mii (5.000) de euro, care a fost stabilita prin biletul la ordin CEC nr. 828748/29.11.2021, in conformitate cu scrisoarea de garantie nr. 380/30.11.2021 a Tribunalului de Prima Instanta din Atena, catre deponenta Maria Sarantopoulou, fiica lui Aristodimos.

Transmite dosarul cauzei catre procurorul competent al Curtii de Apel”.


* Cititi aici intreaga motivare tradusa in limba romana


sursa foto: Der Spiegel

Comentarii

# Obs date 19 aprilie 2022 20:19 +6

Rezulta ca intr-adevar, judecatoarea respectiva nu a depus juramantul. Totusi, ma intreb, o astfel de analiza nu era in competenta CEDO ? Daca ma insel....mea culpa si multumesc.

# nae girimea date 19 aprilie 2022 21:01 +100

La noi justitia e facuta de suflete de slugi . Asta explica "de ce e Romania altfel"

# Sau nu se judeca oameni. date 19 aprilie 2022 22:25 -3

Ca daca alea nu e instante iar aia nu e judecatori atunci cu siguranta nici judecatii nu e oameni. Se stie ca orice proprietate care este self aware uneori ajunge sa se creada ibera si mai grav ..ajunge sa se creada om, dar e clar vreo stare febrila tratabila la racoare. LoL

# Cetateanul date 20 aprilie 2022 08:43 +104

Pot să întreb de ce TOATE hotărârile damei nu sunt anulate? Unde o fi cesezmeul? Sau o fi "eșuat" și el? :lol: PS Câte zeci mai sunt fără jurământ? :lol:

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.07.2022 – Codrut Olaru s-a decis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva