5 august 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DNA SI DIICOT SI-AU DAT MANA IMPOTRIVA ICCJ – Marile parchete au intrat in conflict cu Inalta Curte. DNA si DIICOT cer CCR sa respinga excelenta sesizare formulata de instanta suprema impotriva proiectului de lege care da posibilitatea unui procuror cu doar 5 ani vechime efectiva sa promiveze la cele doua Directii: “In 2017-2021, DNA si DIICOT au avut dificultati... Mentinerea unei vechimi de 10 ani conduce la o gestionare precara a criminalitatii organizate si coruptiei” (Amicus curiae)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

9 iulie 2021 17:11
Vizualizari: 5907

Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a reusit sa-si antagonizeze doua mari parchete pentru simplul motiv ca a indraznit sa atace la Curtea Constitutionala a Romaniei un proiect de lege profund aberant si contra naturii. Si bine a facut ca a atacat. Vineri, 9 iulie 2021, DNA si DIICOT au trimis catre CCR o sesizare amicus curiae, prin care ii cer instantei de contencios constitutional sa respinga sesizarea trimisa de catre ICCJ asupra proiectului de act normativ.



Ne referim la initiativa legislativa de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care majoritatea PNL-USR-PLUS-UDMR din Parlament vrea sa reduca de la 10 ani la 7 ani vechimea necesara pentru un procuror pentru a fi admis in Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. De fapt, vechimea reala, in activitatea efectiva de procuror (fara cei doi ani de INM), va fi redusa de la 8 la 5 ani. Sau de la 7 la 4 ani, daca scadem si anul de stagiu. Or, asa ceva este total de nepermis, a argumentat ICCJ in sesizarea de neconstitutionalitate, dand printre altele urmatorul exemplu: pentru a judeca un dosar de coruptie un judecator va trebui sa aiba o vechime efectiva in functie de 7 ani, insa acelasi dosar de coruptie ar putea fi instrumentat de un procuror cu vechime efectiva in functie de 5 ani si care nu are vocatia de a promova la un parchet de pe langa tribunal (click aici pentru a citi).

Mentionam ca proiectul de act normativ a fost votat de catre ambele camere ale Parlamentului, in ciuda avizului negativ exprimat de catre CSM.


Redam in oglinda textele in vigoare din Legea 304/2004 si cele modificate de catre proiectul majoritatii parlamentare:


- Forma actuala a art. 79/1 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:


“Pentru a fi numiti in cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.


- Forma actuala a art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:


“Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.


- Noua forma a art. 79/1 alin. (3) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:


“Pentru a fi numiti in cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 7 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.


- Noua forma a art. 87 alin. (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:


“Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 7 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.


Tanguiala DNA-DIICOT


Cerandu-i CCR sa respinga sesizarea de neconstitutionalitate formulata de catre ICCJ, DNA si DIICOT argumenteaza ca modificarea propusa de catre liberali, pluseristi si maghiari ar putea rezolva acuta criza de personal cu care se confrunta cele doua mari parchete, ca, de altfel, intregul Minister Public. De asemenea, oricat ar parea de ciudat, DNA si DIICOT pretind ca mentinerea unei vechimi de 10 ani necesare pentru admiterea in cele doua parchete conduce la „o gestionare precara a criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt”.


Prezentam comunicatul comun in care DNA si DIICOT sintetizeaza ideile din amicus curiae:


Azi, 09 iulie 2021, s-a transmis Curtii Constitutionale un MEMORIU AMICUS CURIAE privind observatiile Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism la sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

In contextul discutarii in data de 14 iulie 2021, de catre plenul Curtii Constitutionale, a obiectiei de neconstitutionalitate a legii pentru modificarea si completarea legii nr 303/2004 si pentru modificarea legii 304/2004 in ceea ce priveste reducerea vechimii necesare pentru functionarea in cadrul DNA si DIICOT, reprezentantii celor doua institutii solicita public instantei de contencios constitutional sa evalueze dispozitiile criticate in mod obiectiv si in concordanta cu rationamentul utilizat in deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.

Cu caracter principial, subliniem ca modificarea legii nr. 304/2004, in sensul reducerii vechimii necesare pentru functionarea procurorilor in cadrul DNA si DIICOT, este un demers legislativ necesar si solicitat, in mod constant, de catre conducerea Ministerului Public, avand in vedere ca in perioada 2017-2021 cele doua institutii au intampinat dificultati in derularea activitatilor curente, in contextul unui deficit de personal de peste 40%.

Mentinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror in cadrul DNA si DIICOT, in conditiile in care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natura sa conduca la o gestionare precara a fenomenului criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt, sa creasca riscurile pentru ordinea publica si siguranta cetateanului, asociate acestor tipuri de infractiuni si sa duca la imposibilitatea indeplinirii obligatiilor asumate de autoritatile nationale din perspectiva conventiilor internationale impotriva coruptiei, strategiilor de combatere a criminalitatii organizate si coruptiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate si strategiei Uniunii Europene in materie de droguri.

Modificarea criticata prin obiectia de neconstitutionalitate nu este de natura sa incalce nicio dispozitie constitutionala, argumentele referitoare la incalcarea dispozitiilor art 1 alin. (5) din Constitutie, art 16 alin. (1) din Constitutie si art 131 alin. (1) din Constitutie fiind tratate de instanta de contencios constitutional in jurisprudenta sa recenta cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.

Argumentul principal de neconstitutionalitate, din perspectiva autorului obiectiei, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun in ceea ce priveste conditiile si modalitatea de accedere in functia de procuror in cadrul DNA si DIICOT. Or, aceasta optiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat inca de la infiintarea DNA si DIICOT, fara a pune vreodata o problema de incalcare a normelor constitutionale.

De altfel, in decizia nr. 33/2018 Curtea Constitutionala a Romaniei isi expune cu claritate opinia ca „infiintarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenta materiala (D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.) sau personala (Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie) constituie expresia optiunii legiuitorului, care, in functie de necesitatea prevenirii si combaterii anumitor fenomene infractionale, decide cu privire la oportunitatea reglementarii acestora.” (par. 135)

Mai mult, analizand tocmai derogari in ceea ce priveste functionarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constitutionala sustine in cuprinsul deciziei nr. 390/2021 ca, „In ceea ce priveste caracterul derogator al reglementarii (…)optiunea legiuitorului de a reglementa in cuprinsul actului normativ prin care se infiinteaza noua structura de parchet acele norme de drept care prezinta caracter de specificitate nu afecteaza constitutionalitatea acestei din urma legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constitutionala, iar toate celelalte elemente care vizeaza statutul procurorului raman pe deplin aplicabile” (par 58)

In acelasi sens, in decizia nr. 33/2018 Curtea, fara a sesiza vreo problema de constitutionalitate reitereaza ca „In prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in titlul III - Ministerul Public, capitolul II - Organizarea Ministerului Public, prevede trei sectiuni referitoare la structurile de parchet infiintate pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie: sectiunea 1 - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectiunea 11- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si sectiunea a 2-a - Directia Nationala Anticoruptie.

Cele doua Directii sunt structuri cu personalitate juridica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu competente in combaterea criminalitatii organizate si terorismului, respectiv in combaterea infractiunilor de coruptie.

Statutul procurorilor care isi desfasoara activitatea in aceste structuri este cel prevazut de dispozitiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun in materia statutului judecatorilor si procurorilor.

Insa, avand in vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevazut unele dispozitii derogatorii sub aspectul conditiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuala a rezultatelor sau de incetare a activitatii (revocarea prin ordin a procurorului sef) in ceea ce priveste procurorii celor doua directii, chiar in cuprinsul acestei legi.” (par. 131)

Vechimea necesara pentru functionarea in cadrul unei structuri de parchet si dobandirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevazute in legea fundamentala si nici nu sunt elementele esentiale in ceea ce priveste indeplinirea rolului Ministerului Public in apararea ordinii de drept. De altfel, daca aceasta teza ar fi fost adevarata aceleasi probleme de constitutionalitate s-ar fi pus si in 2017, in momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru functionarea in cadrul DNA si DIICOT.

De asemenea, optiunea pentru modalitati diferite de accedere la o structura a sistemului judiciar se poate constata si in ceea ce priveste accederea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde legiuitorul a considerat ca sustinerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curti de apel nu este o varianta apta sa produca rezultatul dorit, fara ca aceasta optiune sa conduca la o dezbatere privind constitutionalitatea normelor aplicabile.

Avand in vedere insasi jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta materie, jurisprudenta pe care instanta de contencios constitutional a sustinut-o in mod repetat, consideram ca nu exista niciun element tehnic, obiectiv si legal care sa conduca in situatia prezenta la un reviriment jurisprudential si la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate doar prin raportare la institutiile la care aceasta se refera”.


* Cititi aici intreaga sesizare amicus curiae

 

Foto: Mediafax

Comentarii

# Mircea date 9 iulie 2021 17:29 +65

Daca # vrea desfiintarea SIIJ , noi de ce sa nu vream desfiintarea DNA (care-i dublata ca atributii de ANI ) si PITICOT ? :-* Plin de tot felul de joburi caldute inventate de-am-poolea ca sa suga din buget !

# Lita date 9 iulie 2021 19:00 +23

Reject!

# FOST JUDECĂTOR date 9 iulie 2021 19:30 +94

PROCURORUL NU E MAGISTRAT, EL ÎȘI SPUNE PĂREREA LA URMĂRIREA PENALĂ PRIN ORDONANȚĂ, DAR PARTICIPĂ ÎN CAMERA PRELIMINARĂ LA PLÂNGEREA ÎMPOTRIVA SOLUȚIEI LUI, PE CARE O SUSȚINE ÎNCONTINUU. PROCURORUL E UN AVOCAT GENERAL AL STATULUI, EL NU AR TREBUI SĂ FACĂ CERCETAREA ȘI URMĂRIREA, TREBUIE REINTRODUS JUDECĂTORUL DE INSTRUCȚIE PENTRU ACEASTA, IAR PROCURORUL DĂ RECHIZITORIU ȘI EXERCITĂ CĂILE DE ATAC. JUDECĂTORUL ESTE UNICUL MAGISTRAT AL JUSTIȚIEI IMPARȚIALE ȘI INDEPENDENTE, EL SE SUPUNE NUMAI LEGII, NU ARE IERARHIZARE, DE ACEEA NU TREBUIE SĂ EXISTE RECOMANDAREA PREȘEDINTELUI ADMINISTRATIV DE INSTANȚĂ LA PROMOVARE SAU TRANSFER, DOAR CSM SĂ DECIDĂ.JUDECĂTORII TREBUIE SĂ PROVINĂ OBLIGATORIU DIN FOȘTII AVOCAȚI, CU VECHIME DE MINIM 11 ANI ÎN BAROU.

# i date 10 iulie 2021 09:52 +96

De ce nu NECALIFICATI, ca PROFESORASUL uncheselu??? Toate institutiile serioase au un barem. La voi, NU conteaza!!! De aia aveti asa RENUME, LOAZELOR!!! :P :zzz

# Lita date 10 iulie 2021 11:51 +39

Parafrazand: ... "Veacul nostru ni-l umplură" ... puricii si uncheseii.

# FOST JUDECĂTOR date 10 iulie 2021 16:02 +63

LA NIVELUL SERVICIILOR SECRETE SE CUNOAȘTE CLAR SITUAȚIA PARCHETELOR DNA ȘI DIICOT. DNA A FOST LA INCEPUT INEFICIENT, NEPERMITÂNDU-I-SE IMPLICAREA, APOI, CÂND AMERICANII AU CERUT ELIMINAREA OAMENILOR DE AFACERI ȘI POLITICI, CARE SUSTINEAU MOSCOVA, SUB CONTROLUL SRI, CONTROLAT DE FBI S-A PORNIT DISTRUGEREA PRIN DNA, CARE ASA CUM AM SPUS A FOST IMPUS DE AMERICA PE FILIERA NATO PRIN SPANIA. BINEINTELES PSD A LUPTAT PENTRU INFIINTAREA SIIJ, CARE NU MAI ASCULTA COMENZI FBI-SRI-DNA. ASTĂZI LUPTA SE DUCE PENTRU DOMINAȚIA JUDECATORILOR PRIN DNA DE CATRE STRAINI, SAU PRIN SIIJ DE CATRE BUCURESTI. RESTUL, CHESTIUNEA CU VECHIMEA PENTRU PROMOVARE,DUSĂ ÎN CURTEA CCR, APĂRĂTORUL SIIJ, SUNT DOAR BEȚE ÎN ROATE PENTRU A OPRI CĂRUȚA.MAI FII JUDECĂTOR INDEPENDENT ÎN ASTFEL DE VREMURI! DAR PROCURORII POT ACUZA LA COMANDĂ, CĂ NU EI DAU SOLUȚIA, DOAR JUDECĂTORII!

# santinela date 11 iulie 2021 07:29 +74

Si asa DNA-ul este populat de ciumpalaci ,nulitati in materie, dar slugi ordinare,si acum vor sa aibe continuitate,adica sa aduca in sistem papagali fara experienta ,cu aceleasi "calitati" enumerate mai sus dar care sa raspunda la comenzi.Este evident acest lucru. Partea proasta este ca si la DIICOT, sint semne, ca se doreste asa ceva !

# Pintea date 11 iulie 2021 10:40 +21

Lasati ca ICCJ se descurca singura! Impotriva procurorilor adusi prin delegatie nu a luat atitudine niciodata, din contra, au tipat ca din gura de sarpe impotriva modificarilor efectuate de Tudorel Toader.

# mitica date 11 iulie 2021 13:11 +16

Astia de la DNA si DIICOT vor ca toti manelistii sa ajunga procurori cum sunt ei?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.08.2021 – Ambasadorul si-a pus poza cu tatucul Iohannis (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva