Vicepresedintele Judecatoriei Oradea, Cristi Danilet (foto) are 35 de ani si o vechime in Magistratura de 12 ani. A debutat ca judecator la Judecatoria Vatra-Dornei, iar dupa absolvirea definitivatului a fost numit la Judecatoria Cluj Napoca. A fost promovat in 2004 la Tribunalul Cluj, iar in perioada 2005 – 2007 a fost detasat la Ministerul Justitiei, pe functia de consilier al ministrului. In 2007 a demisionat de la MJ si s-a reintors la Tribunalul Cluj. Din 2009, dupa ce a castigat concursul pe functia de vicepresedinte al Judecatoriei Oradea, a fost numit in acest post pe care il ocupa si in prezent. Cristi Danilet a lansat in 2007 primul blog al unui magistrat – http://cristidanilet.wordpress.com, in care isi expune regulat ideile personale si unde nu ezita sa critice anomaliile din sistem atunci cand e cazul. Se poate spune ca a lansat chiar o moda in domeniu. De asemenea, judecatorul Danilet este si un activ membru al asociatiilor profesionale ale magistratilor, fiind presedinte al SoJust si membru al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania. Cristi Danilet candideaza la CSM pentru unul dintre cele doua posturi rezervate judecatoriilor si a trecut deja de primul tur al alegerilor din aceasta toamna. In premiera, proiectul sau de candidat este unul comun, si realizat impreuna cu alti doi candidati – judecatorii Horatius Dumbrava si Adrian Neascu.

Sunteti pe cat de apreciat, pe atat de contestat in unele medii ale magistratilor datorita implicarii dvs. in asociatii cu caracter de monitorizare a sistemului. Sunteti, fara indoiala, o prezenta pozitiva in sistemul judecatoresc. Ce v-a determinat sa deveniti militant?

Inca din 2003 am avut primele reactii publice cu privire la modul de organizare a sistemului pentru ca in acea perioada de timp era foarte greu sa iti asumi astfel de pozitii, calitatea de membru al unei asociatii – si ma refer la AMR Cluj – m-a ferit de posibile repercursiuni din partea sefilor ierarhici si a Ministerului Justitiei. Cu toate acestea, am fost chemat pentru a da explicatii pe anumite critici, ceea ce mi-a intarit convingerea ca sistemul nu era pe atunci independent. Mi-am propus sa insulflu acest curaj colegilor si cred ca am reusit. Dovada ca multi magistrati, mai ales tineri, accepta in prezent sa iasa in spatiul public, sa dea interviuri sau sa faca analize pe site-uri personale.

Ati iesit in evidenta in special dupa venirea dvs la Ministerul Justitiei, pe o pozitie de consilier al ex-ministrului Macovei, din cauza careia ati fost “luat la ochi” de CSM si de aici, mai multe dispute. Cum ati descrie activitatea dvs. de consilier pe langa un fost ministru care nu a lasat o impresie buna in sistem?

In anul 2004 am fost unul dintre cei 11 magistrati care, pe ascuns, au plecat la Bucuresti pentru a organiza prima dezbatere intre magistrati – presa – ONG-uri, pe marginea reformei in Justitie. In acele zile fusesera promovate proiectele celor trei legi de reforma, in viziunea ministrului de atunci (n.n. - Rodica Stanoiu) care insa mentineau puterile de control si inspectie asupra magistratilor in mana politicului. Am denuntat atunci modul in care se repartizau dosarele, in care sefii erau numiti in instante si parchete, in care serviciul secret al ministerului – SIPA urmarea magistratii. Cu acel prilej am solicitat returnarea celor trei legi la comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru a fi dezbatute impreuna cu magistratii. S-a reusit acest demers prin intermediul “Aliantei pentru o Justitie Europeana in Romania”, care a reunit mai multe asociatii profesionale si ONG-uri axate pe Justitie si Drepturile Omului. Asa am cunoscut-o pe Monica Macovei care, atunci cand a devenit ministru al Justitiei, si-a format o echipa in care m-a cooptat. Am vrut sa fiu o voce a magistratilor in minister, institutie despre care nu erau cunoscute prea multe lucruri pe atunci. Am transmis magistratilor toate proiectele de legi si ordonante care se dezbateau in minister, in ideea de a transparentiza institutia. Am alcatuit o echipa formata numai din magistrati pentru modificarea Codului de procedura penal. Am lucrat la capitolul privind independenta Justitiei, din cadrul strategiei de reforma 2005-2007. Mi-am adus aportul la modificarea legilor Justitiei, introducand dispozitii cu privire la: ocuparea functiilor de conducere prin concurs si nu printr-un simplu interviu dat in fata CSM; la principiul specializarii magistratilor; la posibilitatea revocarii membrilor CSM. Am facut parte, totodata si din comisia care a elaborat o ordonanta referitoare la salarizarea magistratilor. In fine, am participat la aproape toate sedintele CSM, unde realizam in premiera stenograme dupa discutiile din plen, pe care le-am publicat pe Internet, gest absolut normal azi, dar care atunci mi-a atras ostilitatea Consiliului de atunci.

Imi amintesc ca s-a si incercat sanctionarea dvs. de catre CSM, iar unii membri erau atat de indignati ca scriati totul despre ce fac ei, incat v-au discreditat cu afirmatii de genul “cand mai are el timp sa lucreze, daca sta tot timpul aici”. Cum s-a finalizat razboiul dintre dvs. si fostul CSM?

In momentul in care au aparut pe Internet stenogramele CSM, inclusiv cu comentariile mele, membrii CSM au incercat sa-mi inceteze detasarea la Ministerul Justitiei, ca sa scape de monitorizarea mea. Domnii din CSM nu aveau pe atunci exercitiul de a accepta criticile unor magistrati. Nici azi nu il au in totalitate, dar oricum nu mai se face caz de asemenea critici. Informatizarea instantelor a ajutat foarte mult la circulatia informatiilor si am primit numeroase mesaje de sustinere din sistem. In aceste conditii, insusi CSM a inceput sa publice pe Internet fragmente din discutiile care au facut obiectul ordinei de zi. E important de adaugat ca in perioada cand am inceput monitorizarea CSM, aceasta institutie era extrem de opaca: nu avea publicate hotararile sale pe Internet, nu existau CV-urile membrilor sau statistici despre sistem...

Ati fost membru al comisiei speciale numita de Monica Macovei sa evalueze arhiva SIPA. Fostul ministru ne-a promis imediat dupa instalarea in functie, in ianuarie 2005, ca va da publicitatii rezultatul controlului la arhiva SIPA, in special daca au existat actiuni de politie politica impotriva magistratilor, fiind vehiculat pe atunci ca datele culese de serviciu erau folosite de puterea politica pentru a santaja magistratii sa dea anumite solutii. Din pacate insa, lui Macovei probabil i-au placut “jucariile” gasite in arhiva si nu s-a mai dat nimic publicitatii. Ce s-a intamplat de fapt?

Comisia Europeana a criticat existenta unui serviciu secret militarizat in sistem. Dupa numirea ministrului in 2005, SIPA a fost transformata in DGPA la conducerea ei fiind numit un procuror - Doru Dobocan. In 2006, s-a luat decizia, prin Hotarare de Guvern, a desfiintarii acestui serviciu. Am facut parte din comisia de analiza si inventariere a arhivei fostei SIPA. Am avut acces inclusiv la notele informative ale agentilor SIPA despre activitatea unor magistrati si astfel am realizat abuzurile comise de fostul serviciu. Magistratii erau monitorizati preponderent pe activitatea profesionala, li se analizau anumite hotarari judecatoresti, ori li se intocmeau caracterizari de bine sau de rau, care ajungeau pe masa ministrului, astfel incat serviciul sa controleze numirile in functiile de conducere. Unii magistrati erau insa monitorizati si pe viata privata. Ce localuri frecventau, cu cine se intalneau si chiar cu cine imparteau viata intima. Desi conform atributiilor sale, SIPA trebuia sa se ocupe exclusiv de strangerea de informatii care priveau coruptia din sistem, in realitate serviciul strangea date de orice natura despre magistrati, avocati, grefieri, politisti, oameni de afaceri... Au fost doua camere de note informative, care erau folosite fie pentru demararea de anchete penale unde era cazul, scop in care notele ajungeau la Procurorul General, fie pentru informarea ministrului Justitiei, care ajungea astfel sa decida cu privire la cariera magistratilor – pe atunci ministrul facea numirile la varful parchetelor, el propunea numirile la conducerea instantelor, el promova actiunile disciplinare si el dadea avizul pentru cercetarea penala, arestarea sau trimiterea in judecata a judecatorilor si procurorilor. Comisia din care am facut parte, nu a finalizat obiectivul pentru care a fost numita, din motive obiective. Am fost doar doi magistrati, eu si procurorul Paul Dumitriu, care trebuia sa stabilim ce tip de informatii s-au cules, cum au fost valorificate si sa propunem solutii privind soarta arhivei.

S-a zvonit ca Monica Macovei ar fi copiat arhiva in scopuri personale. E adevarat?

Cred ca verticalitatea de care trebuie sa dea dovada un magistrat ar fi determinat pe oricine ar fi fost santajat cu anumite informatii sa denunte acest lucru. Ori nu am auzit pe nimeni sa se planga de acest fapt. Oricum accesul in arhiva este sever restrictionat si ministrul, din cate cunosc, nu a intrat niciodata in arhiva.

V-ati inscris in cursa pentru CSM, dupa ce ani in sir ati fost unul dintre cei mai consecventi critici ai Consiliului. Considerati acest fapt un avantaj si ce veti face daca veti fi ales?

Monitorizarea acestei institutii mi-a permis sa realizez deficientele ei. CSM nu a reusit sa instaureze o cultura a independentei Justitiei, nu a explicat care e rolul unui judecator intr-o societate democratica si care e importanta statului de drept. Mai mult, CSM nu a creat magistratilor certitudinea ca ii apara pe cei profesionisti si ii sanctioneaza numai pe cei care comit abateri disciplinare. Cred ca CSM si-a pierdut din autoritatea sa, motiv pentru care imi propun o reasezare in randul celorlalte institutii publice ale statului. Magistratii isi doresc o incetare a experimentelor in privinta carierei lor si o stabilitate a statutului. Ori numai CSM poate garanta acest lucru. Si o modalitate concreta de realizare este dialogul permanent cu celelalte puteri si mai ales iesirile in spatiul public prin intermediul mass media. Practic, sistemul juridiar trebuie sa functioneze in parametri optimi atat pentru magistrat, cat si pentru justitiabil. Primul trebuie sa aiba asigurat un nivel acceptabil al incarcaturii de dosare, timp pentru studiu, dar si pentru relaxare, precum si o salarizare la nivelul demnitatii pe care o exercita. Justitiabilul trebuie sa beneficieze de un act de justitie profesionist, de calitate si intr-un termen rezonabil. Insa in conditiile actuale, cerintele de la magistrati sunt exagerate in raport cu resursele umane si financiare asigurate de stat. Si de aici nemultumirea ambelor parti.

In turul II al alegerilor va veti confrunta cu reprezentantul de la Bucuresti (care inca nu s-a ales, dar care va beneficia de un numar considerabil de voturi), dar si cu cel de la Craiova – Elena Popescu, vicepresedintele Judecatoriei Tg. Jiu, care vine dintr-o zona cu voturi considerabile. Unul dintre voi va pierde. Cine credeti ca va fi?

Pentru valabilitatea votului este obligatoriu ca magistratii sa voteze pe doi dintre cei trei candidati. Daca vor da votul numai unuia, sau pentru toti trei, votul va fi considerat nul. Ceea ce consider ca ma recomanda este curajul de asumare publica. Si asta se observa din pozitiile publice pe care le-am avut de-a lungul anilor, dezbaterilor pe problemele magistratilor. Si mai ales implicarea directa in reprezentarea acestora la protestul de anul trecut, cand am fost delegat sa particip la negocierile cu ministrul Justitiei si parlamentari, in vederea gasirii de solutii pentru rezolvarea crizei financiare si de personal din sistem. De asemenea, cred ca stapanesc foarte bine standartele internationale in materie de independenta si integritate a Justitiei ca limite minime de la care trebuie sa porneasca orice discutie pe marginea statutului magistratilor. Totodata am avut mai multe initiative menite sa sporeasca increderea publica in Justitie si, important, o foarte buna comunicare cu presa. Cu privire la finalul intrebarii dvs. voi lasa magistratii sa aleaga.

Sa presupunem ca va aflati acum in fata urnelor si a judecatorilor-votanti. Ce mesaj le transmiteti ca sa le castigati increderea.

Cred in statul de drept, un stat in care legea e respectata de toti si in care judecatorul este stimat, iar hotararile judecatoresti sunt puse in aplicare. Invit magistratii sa vina la vot. Se intampla odata la sase ani sa ii alegem pe cei care ne vor garanta independenta sistemului si care ne vor apara impotriva imixtiunilor si influentelor de orice natura. Pot sa-mi asum aceasta sarcina impreuna cu alti magistrati care vor forma viitorul CSM, care sa militeze pentru intarirea puterii judecatoresti.

Cititi aici proiectul de candidat la CSM al judecatorului Cristi Danilet.