luju luju luju

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

DOSAR PENAL PENTRU TIMMERMANS – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a format dosarul penal 295/P/2019, in care Frans Timmermans si Augustin Lazar trebuie sa dea cu subsemnatul. Dosarul s-a constituit la plangerea Lumea Justitiei, care a sesizat falsificarea grosolana a Raportului MCV din 13.11.2018. Art. 10 Cod penal: „Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain, contra statului roman” (Document)

Miercuri, 20 februarie 2019 16:16 | Scris de L.J. | pdf | print | email

Prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans si Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar vor trebui sa se prezinte la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) ca sa dea cu subsemnatul. Nu singuri, ci impreuna cu sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania Angela Cristea, comisarul european pe Justitie Vera Jourova si semnatarii ultimului Raport MCV. Se va intampla asta in dosarul constituit in urma plangerii formulate de Lumea Justitiei, care a sesizat falsificarea grosolana a Raportului MCV din 13.11.2018.


In cursul zilei de miercuri, 20 februarie 2019, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a informat redactia Lumea Justitiei ca plangerea impotriva lui Timmermans, Jourova, Cristea si Lazar a fost inregistrata la aceasta structura, fiind constituit dosarul nr. 295/P/2019 (vezi facsimil).

Grup infractional organizat, abuz in serviciu, fals intelectual, comunicare de informatii false

Lumea Justitiei a formulat in 30 ianuarie 2019 denunt impotriva lui Frans Timmermans, Vera Jourova, Angela Cristea si Augustin Lazar pentru fapte de constituire de grup infractional organizat, abuz in serviciu, fals intelectual, comunicare de informatii false, toate in legatura cu falsificarea Raportului MCV. Demersul nostru a fost facut in temeiul art. 7 din Codul Deontologic al Jurnalistilor elaborat de Clubul Roman de Presa - “Ziaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii sociale”. Or, Lumea Justitiei ca publicatie specializata nu poate asista impasibila la denaturarea si falsificarea realitatii de anumiti functionari europeni, in coniventa cu inalti functionari romani.

Initial, denuntul a fost depus la DIICOT, insa de aici el a fost trimis catre Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.

In caz ca cineva are indoieli ca procurori romani ar putea ancheta demnitari europeni, amintim prevederile art. 10 alin. (1) din Cod penal, unde se arata ca:

Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului roman, contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane”.

Iata denuntul formulat de Lumea Justitiei:

"DENUNT

impotriva faptuitorilor:

1. FRANS TIMMERMANS, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene si Comisar european pentru o mai buna legiferare, relatii institutionale si Carta drepturilor fundamentale...;

2. VERA JOUROVA, comisar european pentru Justitie, Drepturi fundamentale si Cetatenie, pentru...;

3. ANGELA CRISTEA, sefa Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, pentru ...;

4. AUGUSTIN LAZAR, procurorul general al Romaniei, pentru... Organul de cercetare penala va clarifica in mod deosebit aspectele descrise la Cap. II. 3. pct. 6.6. din prezentul;

5. Faptuitorii din echipa de redactare a Raportului MCV, ce urmeaza a fi identificati, intrucat Raportul MCV nu este semnat, participatiile urmand a fi stabilite de organul de ancheta penala, pentru...

Faptele au fost savarsite prin adoptarea „Raportului Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare” (Raportul MCV) din 13.11.2018 cu incalcarea atributiilor de serviciu prescrise de Tratatul Uniunii Europene (TUE) si legislatia in materie, prin falsificarea realitatilor privind domeniul justitiei in Romania, prin comunicarea de informatii false privind statul roman si prin initierea, constituirea, aderarea si sprijinirea, sub orice forma, a unui grup infractional organizat. Actiunile faptuitorilor sunt asociate gravelor actiuni de politie politica realizate de institutiile de represiune ale statului cu incalcarea Constitutiei si ordinii de drept – descrise in Denunt - fiind aduse grave vatamari intereselor statului roman si fiind pusa in pericol securitatea nationala.

* * *

I. LEGISLATIA APLICABILA

1.1. Potrivit art. 1 (5) din Constitutie: ”In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”

Potrivit art. 10 Cod penal: „(1) Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului roman, contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane.”

Faptuitorii, cetateni olandez si ceh, sunt functionari ai Comisiei Europene si au calitatea de subiect activ al normelor de incriminare, subiect pasiv al infractiunilor fiind statul roman. Legea penala romana este aplicabila.

1.2. Faptuitorii au calitatea de „functionar public”, potrivit art. 175 (1) lit. b) si (2) Cod penal, „exercitand o functie de demnitate publica si o functie publica de orice natura”, precum si „un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.” In calitatile lor de Prim-vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar european pentru o mai buna legiferare, relatii institutionale, statul de drept si Carta drepturilor fundamentale; Comisar european pentru Justitie, Drepturi fundamentale si Cetatenie; sef al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania; membri ai echipei de redactare - faptuitorii indeplinesc functii de demnitate publica si functii publice, exercitand un serviciu de interes public – in sensul legii penale - in legatura cu drepturile si obligatiile statului roman, stat membru al Uniunii Europene.

1.3. Art. 297 Cod penal este o norma de ocrotire a „relatiilor sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibila fara asigurarea bunului mers al activitatii autoritatilor publice, institutiilor publice (...), a persoanelor juridice de interes public sau a oricaror alte persoane juridice, impotriva abuzurilor functionarilor publici, sau a altor persoane care exercita o insarcinare in cadrul unei persoane juridice, iar, pe de alta parte, din relatiile sociale privind ocrotirea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau al unei persoane juridice, precum si egalitatea in drepturi, fara nicio discriminare, a persoanelor fizice.” (Noul Cod Penal Comentat, Vol. II, V. Dobrinoiu, M. A. Hotca, M. Gorunescu, M. Dobrinoiu, I. Pascu, I. Chis, C. Paun, N. Neagu, M. C. Sinescu).

Prin actiunile si inactiunile lor, faptuitorii au abuzat in exercitarea atributiilor de serviciu cu incalcarea Tratatului Uniunii Europene (TUE), Constitutiei Romaniei si legislatiei de organizare si functionare a statului roman, in scopul vatamarii intereselor statului roman.

1.4. Art. 321 Cod penal ocroteste ”relatiile sociale bazate pe increderea publica acordata autenticitatii si veridicitatii inscrisurilor oficiale sau in realitatea si autenticitatea inscrisurilor oficiale.” (NCP comentat, Vol II, pg. 696), ”fapta aducand atingere relatiilor sociale referitoare la increderea publica pe care trebuie sa o inspire un inscris oficial” (NCP comentat, Vol II, pg. 702).

Raportul MCV a fost intocmit prin alterarea unor fapte sau imprejurari, prin omisiunea de a insera date si imprejurari esentiale in legatura directa cu obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), precum si folosirea de tehnici infractionale de distorsionare a realitatii si adevarului despre starea justitiei in Romania, in scopul folosirii Raportului impotriva intereselor statului roman.

1.5. Art. 404 Cod penal ocroteste „relatiile sociale referitoare la dreptul si obligatia statului roman de a avea asigurate datele si informatiile, precum si documentele in deplina corectitudine a transmiterii si comunicarii lor, pentru stabilitatea si corectitudinea relatiilor statului cu cetatenii, cu organismele internationale, in cadru de deplina securitate nationala.” (NCPC, Vol. II, antecitat).

Prin actiunile si inactiunile lor, in exercitarea atributiilor de serviciu, faptuitorii au produs si au comunicat date si informatii nereale privind statul roman, iar recomandarile – pretinse obligatorii – realizate in temeiul acestor date si informatii falsificate, au fost formulate, de asemenea, fraudulos, prin falsificarea si in contra realitatilor care guverneaza functionarea statului roman, fiind comunicate in spatiul public intern si international. Prin aceste actiuni si inactiuni consideram ca a fost afectata securitatea nationala a Romaniei.

1.6. Art. 367 cod penal ocroteste ”relatiile sociale privind convietuirea sociala, ordinea si linistea publica afectate grav prin crearea asocierilor criminale. in cazul in care grupul criminal organizat pune in aplicare programul sau infractional, apare ca obiect juridic secundar care consta in relatiile sociale care constituie obiectul juridic al infractiunilor care constituie scopul asocierii.” (NCPC, Vol, II, antecitat). Prin actiunile si inactiunile lor, in exercitarea atributiilor de serviciu, faptuitorii au constituit un grup infractional, fondat pe cooperarea si coeziunea subiectiva in scopul producerii rezultatului ilicit unic (Raportul MCV), in formele ”initierii, constituirii, aderarii si sprijinirii, sub orice forma”.

1.7. Tratatul Uniunii Europene prevede aria competentelor institutiilor Uniunii, iar Mecanismul de Cooperare si Verificare, instituit prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006, prevede domeniile in care Comisia isi poate desfasura activitatea, precum si caracterul masurilor care pot fi intreprinse. Raportul MCV din 13.11.2018 incalca flagrant cele doua acte juridice, atat in privinta competentelor, cat si a naturii masurilor solicitate statului roman.

1.8. Legile privind rolul si competentele Parlamentului Romaniei, Guvernului Romaniei, Curtii Constitutionale a Romaniei, Consiliului Superior al Magistraturii, institutia Ministrului Justitiei, institutia Presedintelui Romaniei in actul de legiferare si aplicare a legii, precum si Deciziile Curtii Constitutionale privind numirea si revocarea procurorilor de rang inalt. Alte legi, care vor fi mentionate in cuprinsul Denuntului.

* * *

II. IN FAPT,

La data de 13.11.2018, faptuitorii, in conformitate cu obligatiile de serviciu, au dat publicitatii „Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare” (Raportul MCV).

Raportul este structurat in 4 puncte: 1. Introducere; 2. Situatia Generala; 3. Evaluarea progreselor inregistrate in ceea ce priveste aplicarea recomandarilor prezentate in Raportul din ianuarie 2017 (care cuprinde 4 subpuncte, 3.1., 3.2, 3.3. si 3.4); 4. Concluzii.

Consideram ca Raportul este, in integralitatea lui, un produs infractional:

a) prin prezentarea incorecta a situatiei legislatiei si a actiunilor legislative din Romania;

b) eludarea si/sau omisiunea problemelor reale cu care s-a confruntat si se confrunta sistemul justitiei din Romania - printre altele preluarea controlului justitiei de serviciile secrete si coordonatorii politici ai acestora sau nenumarate dosare fabricate din interese politice -, in contra scopului pentru care a fost instituit MCV-ul;

c) afectarea, prin legislatia supusa modificarii, a drepturilor si libertatilor cetatenilor si scopul MCV de a justifica si a mentine starea de abuz, impotriva garantiilor constitutionale si a tratatele privind drepturile si libertatile fundamentale;

d) distorsionari grave ale premiselor si solutiilor privind modificarile legislative care au fost adoptate de statul roman in procesul constitutional de legiferare, in scopul blocarii si eliminarii lor;

e) partizanatul explicit cu grupuri nelegitime care au confiscat autoritatea judecatoreasca, politizand-o si punand-o in slujba unor interese nelegitime, contrare principiilor statului de drept;

f) transformarea Raportului intr-un instrument de presiune si de santaj la adresa Romaniei, in contra prevederilor Tratatului Uniunii, prin incalcarea si depasirea competentelor Uniunii si prin sfidarea principiilor statului de drept si a stiintei dreptului pozitiv, a Constitutiei Romaniei, Conventiei Europene a Drepturilor Omului si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Intregul Raport a fost realizat cu intentia directa de distorsionare/falsificare a realitatilor privind organizarea si functionarea statului roman, in contra adevarului juridic si a principiilor statului de drept, fiind afectata securitatea nationala prin prejudicierea intereselor majore de buna functionare a statului, precum si compromiterea statului roman in raport cu Uniunea si celelalte state membre ale Uniunii.

II.1. PREZENTAREA MASURILOR DIN CONCLUZIILE RAPORTULUI MCV DIN 13.11.2018

Prezentam mai jos masurile continute in Concluziile Raportului, pe care faptuitorul le prezinta a fi cu caracter imperativ pentru statul roman:

1. Cu privire la legile justitiei:

1.1. „Suspendarea imediata a punerii in aplicare a legilor justitiei si a ordonantelor de urgenta subsecvente.”

1.2. „Revizuirea legilor justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO.”

2. Cu privire la numiri/revocari in cadrul sistemului judiciar:

2.1. „Suspendarea imediata a tuturor procedurilor in curs de numire si revocare a procurorilor de rang inalt.”

2.2. „Relansarea unui proces de numire a unui procuror-sef DNA cu experienta dovedita in urmarirea penala si a infractiunilor de coruptie si cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in materie de coruptie.”

2.3. „Numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri ai Inspectiei Judiciare.”

2.4. „Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupa posturi de conducere, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu recomandarea 1 formulata in ianuarie 2017.”

3. Cu privire la Codul penal si Codul de procedura penala:

3.1. „Inghetarea intrarii in vigoare a modificarilor aduse Codului penal si a Codului de procedura penala.”

3.2. „Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal si a Codului de procedura penala, tinand seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE si cu instrumentele internationale de lupta impotriva coruptiei, precum si de recomandarile formulate in cadrul MCV si de avizul Comisiei de la Venetia.”

II. 2. CELE 8 MASURI DIN CONCLUZIILE RAPORTULUI SUNT ILICITE. CONSIDERENTE:

1.1.Toate cele 8 masuri vizeaza procesul de legiferare: suspendarea imediata a aplicarii unor legi sau ordonante de urgenta, revizuirea unor legi, inghetarea producerii si intrarii in vigoare a unor legi, redeschiderea procesului de revizuire a codurilor penal si de procedura penala, dar si transformarea avizului consultativ al CSM in actul de de numire sau revocare a procurorilor de rang inalt in aviz obligatoriu, masura care are semnificatia unui act de legiferare „sui generis” realizat chiar de Comisie. De asemenea, vizeaza blocarea si reluarea unor proceduri legale privind numirea si revocarea procurorilor de rang inalt sau relansarea procedurii de numire a procurorului sef DNA, activitati care nu au temei legal si instiga la incalcarea ordinii de drept; blocarea si reluarea acestor proceduri reprezinta, de asemenea, incalcarea unor Decizii ale Curtii Constitutionale.

1.2. Mecanismul de Cooperare si Verificare nu reprezinta izvor de drept nici la nivelul legislatiei comunitare, nici la nivelul dreptului intern al Romaniei sau Bulgariei. MCV, asa cum este definit prin Decizia Comisiei din 13.12.2006, potrivit pct. (7) si (8), a avut vocatia, in situatia neatingerii „obiectivelor de referinta”, de a pune in aplicare clauzele de salvgardare in temeiul art. 37 si 38 din Actul de aderare.

Aplicarea clauzelor de salvgardare (ex post) se putea realiza in maxim 3 ani de la aderare: Romania aderand la UE la 1 ianuarie 2007, aceste clauze puteau fi aplicate Romaniei pana cel mai tarziu la 1 ianuarie 2010. Prin urmare, Raportul MCV din 13.11.2018 este lovit de caducitate, fara a putea produce consecinte juridice. Din cauza faptului ca Raportul MCV nu face referire la clauze de salvgardare si nici la temeiul de drept al solicitarii masurilor, rezulta, fara dubiu, ca faptuitorul a avut reprezentarea ca documentul este caduc, respectivele masuri fiind lovite de nulitate. Infractiunea de abuz in serviciu este dovedita.

1.3. In contra celor de la punctul 1.2., faptuitorii au emis Raportul ca fiind obligatoriu pentru statul roman, structura si cerintele actului oficial avand explicit acest caracter. Raportul este redactat ca imperativ, exorbitant, fiind transformat in mijloc de retorsiunea politica, modul de redactare fiind cel al unui Dictat politic si legislativ. Data fiind functiile faptuitorilor, nivelul de decizie al acestora in cadrul Comisiei, parghiile si influenta acestora, Raportul este prin sine insusi un act de retorsiune impotriva statului roman, realizat cu mijloace si in scopuri infractionale, prin incalcarea atributiilor de serviciu si folosirea Comisiei in mod abuziv, in contra art. 4 din Tratatul Uniunii (TUE).

1.4. Potrivit art. 12 din TUE (versiune consolidata), Parlamentele nationale nu se afla sub autoritatea si sub controlul institutiilor Uniunii. Cu atat mai mult MCV nu poate avea o astfel de vocatie.

Art. 12 din TUE are urmatorul continut: ”Parlamentele nationale contribuie in mod activ la buna functionare a Uniunii: (a) prin faptul ca sunt informate de catre institutiile Uniunii si prin primirea de notificari privind proiectele de acte legislative ale Uniunii in conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor nationale in cadrul Uniuni Europene; (b) prin respectarea principiului subsidiaritatii in conformitate cu procedurile prevazute de Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii; (c) prin participarea, in cadrul spatiului de libertate, securitate si justitie, la mecanismele de evaluare a punerii in aplicare a politicilor Uniunii in acest spatiu, in conformitate cu articolul 70 din Tratatul privind functionare Uniunii Europene, si prin implicarea in controlul politic al Europol si in evaluarea activitatilor Eurojust, in conformitate cu articolele 88 si 85 din respectivul tratat; (d) prin participarea la procedurile de revizuire a tratatelor, in conformitate cu articolul 48 din prezentul tratat; (e) prin faptul ca sunt informate cu privire la cererile de aderare la Uniune, in conformitate cu articolul 49 din prezentul tratat; (f) prin participarea la cooperarea interparlamentara dintre parlamentele nationale si Parlamentul European, in conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor nationale in cadrul Uniunii Europene.”

Respectivul articol este confirmat de Hotararea nr. 216/2012 a Guvernului Romaniei privind accelerarea implementarii obiectivelor de referinta prevazute in cadrul MCV: din Comisia MCV nu fac parte Parlamentul si Curtea Constitutionala, institutii care nu se afla sub autoritatea Comisiei Europene sau a celorlalte institutii ale Uniunii. Din respectiva Comisie MCV fac parte: Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Afacerilor Europene, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Agentia Nationala de Integritate. Pe de alta parte, Decizia Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de instituire a MCV nu a fost ratificata de Parlamentul Romaniei.

Prin urmare, CE si MCV nu au autoritate asupra Parlamentului, toate masurile privind modificari legislative de tip imperativ fiind neavenite. Masurile din Raportul din 13.11.2018 vizeaza modificari legislative si au caracter imperativ, o incalcare de catre faptuitori a TUE, ceea ce reprezinta savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.

1.7. Masurile intra in conflict cu Constitutia Romaniei, numirile si revocarile procurorilor de rang inalt, precum si rolul ministrului justitiei si al presedintelui Romaniei, facand obiectul unor Decizii ale Curtii Constitutionale, o noua si flagranta incalcare a TUE: activitatea Curtilor Constitutionale si sfera de reglementare de rang constitutional nu intra in aria de competente ale tratatului Uniunii. (Constitutia Romaniei raspunde standardelor europene, fiind avizata, anterior adoptarii, de catre Comisia de la Venetia). in urma actiunilor flagrant abuzive ale faptuitorilor, printr-un act ferm, Curtea Constitutionala a rupt relatiile cu Comisia Europeana privind MCV prin Comunicatul din 18 martie 2018, in urma hotararii plenului CCR din 18 martie: ”Pornind de la rolul, locul si atributiile Curtii Curtii Constitutionale in cadrul statului de drept, care o obliga sa aiba o pozitie de neutralitate in relatiile dintre autaritatile publice si ii impun obligatia de rezerva in ceea ce priveste exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotatii politice, Plenul Curtii si-a manifestat dorinta de a nu mai fi implicat in programul delegatiilor Comisiei Europene in contextul MCV. De altfel, Curtea Constitutionala nu este vizata de problematicile/obiectivele urmarite prin instituirea MCV.” Raportul MCV, prin intregul sau continut, desfide independenta Curtii Constitutionale, contestand rolul acesteia de ”garant al suprematiei Constitutiei” (art. 142 alin. 1 din Constitutie), prin mijloacele infractionale definite de normele de incriminare mai sus aratate.

1.8. Masurile din Raport ignora ca Romania a aderat inca din 1993 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care face parte din dreptul intern. Prin urmare, intreaga legislatie in materie penala, inculsiv cu privire la drepturile si obligatiile procesuale ale statului si celorlalte parti, este realizata in concordanta cu Conventia, sub controlul Curtii Constitutionale. Pe de alta parte, Deciziile Curtii Europene sunt obligatorii. Conventia Europeana a Drepturilor Omului este, totodata, un tratat la care a aderat deopotriva Uniunea Europeana, potrivit art. 6 (2) din Tratat: ”Uniunea adera la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Competentele Uniunii, astfel cum sunt definite in tratate, nu sunt modificate de aceasta aderare. (3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si astfel cum rezulta din traditiile constitutionale comune ale statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.” Pe cale de consecinta, Codul penal si Codul de procedura penala trebuie sa respecte standardele Conventiei, iar Uniunea, de asemenea, sa se supuna acestor standarde. Codurile aflate in vigoare au fost adoptate prin asumarea raspunderii guvernului sau prin ordonanta de urgenta in trecut si au fost declarate in mare parte neconstitutionale de Curtea Constitutionala, in urma controlului de constitutionalitate ulterior, tinandu-se cont inclusiv de Conventia Europeana si Deciziile Curtii Europene. Spre deosebire de codurile in vigoare, codurile aflate in curs de legiferare au urmat procesul legislativ comun, cu dezbateri in Parlament, fiind luate in considerare multiple propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii si asociatiile magistratilor, fiind, totodata, supuse controlului anterior intrarii in vigoare a Curtii Constitutionale.

Intr-un mod vadit abuziv, Raportul MCV sustine vechile coduri, dorind blocarea celor in curs de legiferare, ultimele avand drept scop si modificarea textelor declarate neconstitutionale nemodificate. in mod sistematic, MCV se situeaza de partea abuzurilor si vechilor coduri in mare parte neconstitutionale, care nu respecta drepturile si libertatile cetatenilor, apara nenumaratele abuzuri facute de procurorii pe care ii sustine neconditionat, dosarele fabricate, probele obtinute prin santaj si amenintare, ignora miile de dosare deschise judecatorilor de procurori ca mijloace de santaj, sustine dosarele comandate politic. Actiunea faptuitorilor impotriva actului de legiferare in materie penala, care este atributul exclusiv al statelor membre, iar nu al Comisiei, in temeiul principiului subsidiaritatii, este, deopotriva, impotriva Conventiei Europene a Drepturilor Omului si Curtii de la Strasbourg.

Faptuitorii, in exercitarea atributiilor de serviciu, au folosit MCV, pe de o parte, pentru a institui in Romania statul politienesc, impotriva statului de drept, pe de alta parte, pentru a mentine statul politienesc reprezentat de persoane al caror comportament abuziv a fost constatat de Curtea Constitutionala.

1.9. Masurile solicita imperativ Romaniei acte legislative concrete privind suspendarea, modificarea, anularea sau adoptarea unor legi care reglementeaza „functii esentiale ale statului” (art. 4 (2) din TUE), fiind negat chiar rolul si dreptul statului roman de a legifera si, prin aceasta, fiind contestat insusi atributul statalitatii. Pe cale de consecinta, Raportul MCV incalca si depaseste competentele atribuite Uniunii, fiind un demers infractional.

1.10. Este incalcat direct art. 69 din Constitutie, potrivit caruia: „(1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.” Prin solicitarile imperative de modificare a legilor si Constitutiei, Raportul incalca respectivul text, transformand mandatul deputatilor si senatorilor intr-unul imperativ. Aceste solicitari incalca si depasesc cadrul TUE, competentele atribuite de tratat Uniunii, potrivit art. 3 (6), art. 4 (1), (2), (3), art. 5 (1), (2) din tratat.

II. 3. PERICOLUL REPREZENTAT DE MASURILE DIN RAPORT LA ADRESA FUNCTIONARII STATULUI ROMAM SI LA ADRESA SECURITATII NATIONALE; CONDITII IMPOSIBILE SI ILICITE

Masurile prezentate la punctul 4 din Raport – Concluzii - sunt inacceptabile nu numai din cauza lipsei competentei MCV de a face astfel de recomandari. Masurile sunt inacceptabile si prin cerintele lor, care intra in sfera „conditiilor imposibile, ilicite si imorale”. Acest principiu general de drept se reflecta in art. 6 (1) din Legea nr. 24/2000 republicata privind tehnica legislativa: „Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa.” De asemenea, art. 1402 din Noul Cod Civil prevede: „Conditia imposibila, contrara legii sau bunelor moravuri este considerata nescrisa, iar daca este insasi cauza contractului, atrage nulitatea absoluta a acestuia”, textul fiind o consacrare a principiului general de drept.

Acelasi principiu este reflectat in art. 53 (2) din Constitutie privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, care se aplica a fortiori in cazul de fata: „Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.”

Prezentam mai jos motivele pentru care masurile sunt conditii imposibile, ilicite si imorale, dovada a actiunilor abuzive ale faptuitorului, in sensul art. 297 Cod penal.

1.1.„Suspendarea imediata a punerii in aplicare a legilor justitiei si a ordonantelor de urgenta subsecvente.”

1.1.1. Masura este irationala, imposibil de aplicat, Raportul solicitand ultimativ („suspendare imediata”) blocarea aplicarii celor trei legi ale justitiei in integralitatea lor. Este vorba despre Legea 303/2004, modificata si completata prin Legea 242/2018, privind statutul judecatorilor si procurorilor, intrata in vigoare la 18 octombrie 2018; Legea 304/2004, modificata si completata prin Legea 207/2018 intrata in vigoare la 23 iuliue 2018, privind organizarea judiciara; Legea 317/2004, modificata si completata prin Legea 234/2018, privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, intrata in vigoare la 11 octombrie 2018. Nu exista nicio institutie constitutionala sau legala care sa desfiinteze o lege aflata in vigoare in integralitatea ei „imediat”, printr-o actiune exorbitanta, fara a adopta in prealabil o alta legislatie in domeniul respectiv, care sa o abroge pe prima, in baza procedurilor de legiferare consacrate constitutional si legal. Nu este vorba despre o eroare, pentru ca masura vorbeste despre ”suspendarea imediata a punerii in aplicare”, inducand ideea ca s-ar putea reveni la vechile legi, ceea ce este, din nou, imposibil, respectivele legi fiind abrogate la momentul intrarii in vigoare a celor noi, fara a exista posibilitatea legala de revenire la cele vechi: Legea 24/2000 reglementeaza expres aceasta situatie. incalcarea Legii 24/2000 si a Constitutiei de catre faptuitori este flagranta.

1.1.2. Aplicarea masurii este absurda, consecintele imediate si directe ale ”suspendarii” – punerea intr-o situatie de ineficienta juridica – reprezentand, logic juridic, disparitia intregului sistem judiciar si, implicit, a statalitatii in Romania. Potrivit argumentului reducerii la absurd, respectiva masura ar avea urmatoarele consecinte: instantele de judecata, inclusiv Inalta Curte, toate parchetele si intregul Minister Public, Consiliul Superior al Magistraturii ar disparea ca institutii. Controlul de legalitate ar fi, de asemenea, suspendat, fiind puse in situatie de blocaj (suspendare) toate celelalte institutii: Guvernul, Ministerele, administratia publica locala, Curtea Constitutionala etc., acestea functionand corelat cu sistemul judiciar, intrinsec functionarii celorlalte puteri in stat, legislativa si executiva. O asemenea masura incalca si depaseste flagrant competentele Uniunii, care nu are atributul de a suspenda statalitatea membrilor sai. Aparitia unei astfel de cerinte intr-un act oficial al Uniunii Europene reprezinta compromiterea institutiilor sale. Aceasta cerinta dovedeste caracterul de Dictat politic al Raportului.

2. „Revizuirea legilor justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO.”

2.1. Masura apare ca un accesoriu al primei masuri privind „suspendarea imediata” a legilor justitiei. Prima masura fiind nula absolut, a doua, accesorie, este lovita, de asemenea, de nulitate absoluta.

2.2. Raportul induce grav in eroare, deoarece in procesul legislativ privind legile justitiei s-a tinut seama de recomandarile Comisiei de la Venetia si GRECO, precum si de recomandarile la zi ale MCV, in masura in care institutiile legiuitoare au considerat necesar. Sustinerea ca aceste organisme ar trebui sa substituie integral Parlamentul Romaniei, sa-l transforme intr-o institutie de decor, reprezinta un act infractional al MCV, acesta fiind act oficial al Comisiei. Instrumentul recomandarilor, astfel cum este si definit, poate fi folosit numai in raporturi de cooperare, cu atat mai mult cu cat in domeniul functionarii statului si al politicii penale nu exista aquis comunitar.

2.3. Legile respective au trecut de filtrul Curtii Constitutionale, institutie care nu se afla sub autoritatea Comisiei si MCV, si fiind adoptate de Parlament, care, de asemenea, nu se afla sub autoritatea Comisiei si MCV.

3. „Suspendarea imediata a tuturor procedurilor in curs de numire si revocare a procurorilor de rang inalt.”

3.1. In urma dezvaluirilor care au socat intreaga opinie publica nationala cu privire la abuzurile uriase comise de Directia Nationala Anticoruptie, au fost probate actiuni sistematice de falsificari de probe, santajarea martorilor, fabricarea de dosare prin denunturi false comandate de procurori, folosirea martorilor sub acoperire in mod ilegal, in scopul ascunderii adevarului, de asemenea, practici prin care denuntatorii au fost folositi in aceeasi cauza ca martori si, deopotriva, martori sub acoperire etc., un adevarat modus operandi de punere sub acuzare prin probe falsificate a unor inalti demnitari si oameni politici in scopul eliminarii lor din viata publica, distrugerea unor institutii ale statului (precum serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne) prin punerea sub acuzare fara probe a intregii conduceri a acestuia – pentru ca ulterior, dupa eliminarea d

in functii a persoanelor incomode, acestia sa fie scosi de sub urmarire penala etc. Acest sistem de coruptie institutionala generalizata s-a dovedit, de asemenea, ca a fost constituit prin adoptarea de Protocoale secrete incheiate de toate institutiile din autoritatea judecatoreasca cu Serviciul Roman de Informatii: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public, Directia Nationala Anticoruptie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara, Protocoale prin care SRI a controlat intreaga instructie penala si activitatea tuturor acestor institutii in ansamblul lor.

3.2. Au cazut victime acestui sistem prim-ministri ai Romaniei, ministri, deputati, senatori, judecatori si procurori, un judecator al Curtii Constitutionale, un procuror general al Romaniei, sefii serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne, sute de membri ai unor partide politice in calitatile lor de primari, consilieri, consilieri judeteni, dar si oameni de afaceri, patroni de trusturi media. Dupa judecarea acestora de catre instantele de judecata sau chiar in cursul urmaririi penale, au fost declarati nevinovati, dar dupa ce scopul indepartarii lor in functii a fost atins. Acest sistem de politie politica a fost organizat si a functionat sub autoritatea cea mai inalta a statului roman si a vizat eliminarea persoanelor incomode si neobediente, in scopul instituirii unui regim de mana forte in Romania.

3.3. Acelasi sistem de politie politica, al carui instrument exorbitant au fost dosarele penale instrumentate abuziv de procurori, a incercat blocarea activitatii si destructurarea Guvernului si Parlamentului Romaniei, cu intentia directa de a aduce sub controlul procurorilor si serviciilor secrete intregul proces legislativ: in mai multe situatii procurorii DNA au facut demersuri concrete in sensul punerii sub acuzatie a unor demnitari in legatura cu procesul legislativ, cu acelasi modus operandi de fabricare de dosare penale politice.

Aceste demersuri de politie politica au fost denuntate prin Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curtii Constitutionale: ”Ministerul Public, ca parte a autoritatii judecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative si, implicit, legalitatea adoptarii ordonantei de urgenta a Guvernului. O astfel de conduita echivaleaza cu a incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art. 1 alin. (4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca iti depaseste atributiile prevazute de Constitutie si lege, dar isi aroga atributii care apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale. (...) Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si-a arogat competenta de a efectua o ancheta penala intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat. (...) actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii care pot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor. imprejurarea creata goleste de continut garantia constitutionala referitoare la imunitatea inerenta actului decizional de legiferare, de care beneficiaza membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai protejarea mandatului fata de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite impotriva persoanei care ocupa functia de ministru, imunitatea asigurandu-i acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei si legilor. Prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat o competenta pe care nu o poseda – controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii sale, ceea ce a afectat buna functionare a unei autoritati.” (par. 120-121)

3.4. A fost nevoie de o noua decizie a Curtii Constitutionale, Decizia 611 din 3 octombrie 2017, pentru a constata un nou conflict constitutional, de data aceasta intre Parlamentul Romaniei si Ministerul Public - prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie -, prin care Curtea constata ”crearea unui blocaj in activitatea comisiei speciale de ancheta (aspect mentionat si in raportul partial intocmit in cauza), blocaj care a determinat Parlamentul Romaniei sa adopte o hotarare prin care prelungeste termenul de activitate al comisiei cu 60 de zile, in vederea continuarii demersurilor legale pentru realizarea obiectivelor in scopul carora a fost declansat controlul parlamentar.” Blocajul a fost creat prin refuzul repetat si explicit al Procurorului-sef DNA de atunci, Laura Codruta Kovesi, de a se prezenta in fata comisiei de ancheta parlamentara, cu incalcarea atributiilor legale ale comisiei. Curtea a constatat, in acest context, ”ca in conditiile in care persoana invitata sa participe la sedintele comisiei de ancheta este o persoana care reprezinta, in virtutea functiei sale de conducere, o autoritate publica care nu se afla sub control parlamentar – Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie , in aplicarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, aceasta are obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare (...). Prin conduita sa, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu numai ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatea care exercita suveranitatea poporului – Parlamentul Romaniei, ci refuza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea in seara zilei de 6 decembrie 2009, data la care s-a desfasurat scrutinul national pentru alegerea Presedintelui Romaniei, alaturi de alte persoane care detineau functii publice – directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul adjunct al Serviciului Roman de Informatii si senatori, in locuinta domnului senatori Gabriel Oprea) care, daca s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ in plan social, politic si juridic, prezervand, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate. Or, prin activitatea si atitudinea sa, persoana care ocupa o functie de conducere intr-o autoritate publica a statului trebuie sa asigure prestigiul functiei exercitate, care impune o conduita legala, sociala si morala in acord cu rangul demnitatii publice, cu gradul de reprezentare si cu increderea oferita de cetateni in autoritatea statului. Exercitarea functiilor publice de conducere, ca de altfel a oricarei functii publice in stat, nu poate fi rezumata doar la indeplinirea drepturilor, obligatiilor si indatoririlor pe care le impune mandatul detinut, ci presupune a priori loialitatea fata de toate valorile si principiile consacrate prin Constitutie si respect fata de celelalte autoritati publice cu care intra in raporturi de colaborare. Din aceste context rezulta obligatia principiala a oricarui reprezentant al autoritatilor publice de a se prezenta si de a oferi documentele/inscrisurile sau informatiile utile si concludente in fata comisiilor parlamentare de ancheta in scopul clarificarii unor imprejurari de fapt care sa conduca la aflarea adevarului intr-o chestiune de interes public.”

Chiar si dupa aceasta Decizie a CCR, procurorul sef Laura Codruta Kovesi a refuzat sa se prezinte in fata Parlamentului, cu sprijinul implicit al Procurorului General, Augustin Lazar, sfidand prin aceasta Parlamentul, institutia care reprezinta poporul roman si exercita suveranitatea nationala. Sprijinul autorilor MCV pentru Laura Codruta Kovesi a fost implicit si explicit.

3.5. A treia decizie a Curtii Constitutionale, Decizia 757 din 23 noiembrie 2017, a limitat expres sfera de activitate a DNA, condusa de Laura Codruta Kovesi, dispunand expres: ”In privinta oportunitatii emiterii actului administrativ individual, unitatea de parchet nu are competenta de a incepe urmarirea penala” si ”nu exista niciun mecanism de control al oportunitatii emiterii actului administrativ. Prin urmare, daca legea permite realizarea unei anumite operatiuni administrative, in sensul in care o lasa in marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusa in discutie cenzurarea oportunitatii aprecierii acestuia din urma.” Aceasta a fost a treia decizie a Curtii Constitutionale, prin care s-au constatat incalcari ale legii supreme de catre DNA sub conducerea si autorizarea sefului institutiei, cu privire la doua hotarari de Guvern, procurorii apreciind asupra oportunitatii acestora.

3.6. In contextul celor mentionate la ptc. 3.1, 3.2, 3.3. si 3.4 de mai sus, in temeiul art. 132 (1) din Constitutie, care confera autoritate ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor care trebuie sa se desfasoare ”potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic”, ministrul justitiei a declansat procedura de revocare din functie a procurorului sef DNA, Laura Codruta Kovesi. Respectivul document contine mai multe constatari ale activitatii procurorului sef. Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar, s-a opus agresiv revocarii, asumandu-si si devenind complice cu Procurorul Sef DNA, facand eforturi pentru paralizarea procedurii, in contra abuzurilor evidente si deosebit de grave, de natura sa puna in pericol intreaga ordine de drept, dar si drepturile si libertatile cetatenilor.

3.7. Prin Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 a Curtii Constitutionale a fost clarificata procedura de numire/revocare a procurorilor de rang inalt. Masura 3 din Concluziile MCV din 13.11.2018 a ignorat total aceasta Decizie, cu toate ca, fiind vorba despre o hotarare a Curtii Constitutionale, aceasta Decizie este opozabila Comisiei Europene, care nu are vocatia de contesta Constitutia Romaniei – expresie a suveranitatii poporului -, a carei suprematie este un principiu fundamental al democratiei. In acest context, masura 3 din Concluziile Raportului MCV este nula si neavenita de la bun inceput. In conditiile in care Decizia nr. 358/2008 a Curtii ar fi fost luata in considerare, masura 3 nu ar mai fi fost posibila, ceea ce indica intentia directa infractionala a faptuitorilor, de a nu respecta si a contesta Decizia CCR, ”general obligatorie”.

3.8. Decizia 358/2018 a Curtii statueaza ca Ministrul Justitiei ”are un rol central” (paragraf. 103 din Decizie) in procesul de numire/revocare a procurorilor de rang inalt, prin ”autoritatea” conferita acestuia de art. 132 (1) din Constitutie. in procedura de numire ”ministrul detine o larga marja de apreciere, din moment ce limitarile impuse de lege, sub forma conditiilor necesare a fi intrunite, in mod obiectiv, de catre procuror pentru a fi numit in functia de conducere, sunt minime...” (paragraf 101 Dec.), iar in procedura de revocare ”ministrul justitiei are o marja de apreciere minima, din moment ce limitarile impuse de lege sunt extrem de stricte, si, in aceste conditii, Presedintele Romaniei ii poate opune numai dreptul sau de a verifica legalitatea propunerii, putand-o refuza doar in cazul in care propunerea nu respecta conditiile legii, caz in care procedura inceteaza.” (paragraf 102 Dec.). Decizia analizeaza pe larg intregul cadrul legal si constitutional, ridicand respectivele norme procedurale la rang constitutional, ceea ce excede de plano competentelor MCV de a solicita instituirea unor alte proceduri de numire/revocare a procurorilor de rang inalt.

3.9. La data de 24 octombrie 2018, Ministrul Justitiei a declansat procedura de revocare din functie a Procurorului General, Augustin Lazar, printr-un amplu Raport de evaluare. Ministrul a identificat 20 de motive grave, fiecare dintre acestea fiind suficiente pentru revocare, revocarea fiind solicitata, insa, pentru cumulul acestora:

a) contestarea repetata a autoritatii puterii legiuitoare (Parlament si Guvern);

b) contestarea repetata a autoritatii Curtii Constitutionale;

c) nelegalitatea numirii sale in functia de procuror general;

d) semnarea unui Protocol cu Serviciul Roman de Informatii in afara cadrul legal (procurorul general mintind opinia publica si contestand chiar el, inainte ca Protocolul sa devina public, existenta unor astfel de protocoale);

e) sustinerea procurorul sef DNA in actele sale – pentru care acesta a si fost revocat -;

f) exces de putere cu privire la modificarea unui raport al Inspectiei Judiciare – modificarile facute de procurorul general fiind ulterior desfiintate de instanta de judecata -;

g) discursul eminamente politic, cu acuzatii fara precedent la adresa institutiilor statului;

h) practicarea si incurajarea unor comportamente contrare obligatiilor constitutionale si legale, mesaje publice cu incalcarea obligatiilor de rezerva impuse magistratilor;

i) abdicarea de la garantii constitutionale precum respectarea prezumtiei de nevinovatie si a demnitatii umane;

j) contestarea deciziilor Curtii Constitutionale, in sensul incurajarii nerespectarii lor de catre procurori;

k) probleme grave de management, utilizarea pe scara larga a delegarilor pe functii de conducere; scaderea operativitatii in activitatea Ministerului Public;

l) critica publica a judecatorilor, nemultumit de solutiile pe care acestia le pronunta;

m) dubla masura si tergiversarea procedurilor legale;

n) incalcarea unui ordin al procurorului general in ancheta privind evenimentele din 10 august 2018;

o) incalcarea legii prin semnarea unor Protocoale prin care se interfereaza atat in activitatea Parlamentului, cat si instantei de judecata si crearea unei justitii ”secrete” incompatibile cu dreptul la un proces echitabil si principiile statului de drept;

p) ascunderea adevarului legat de Protocoalele secrete si deturnarea opiniei publice;

r) comportament in contra codului deontologic al magistratilor.

3.10. Situatia descrisa mai sus a fost adusa la cunostinta faptuitorilor de autoritatile romane, oficial, aceste demersuri fiind de notorietate publica. Fapturitorii, sfidand realitatile grave, incompatibile cu statul de drept, drepturile si libertatile cetatenilor, au ignorat in tot aceste realitati, actiunile institutiilor – Parlament, Guvern, Ministerul Justitiei, Consiliul Legislativ, Curtea Constitutionala, societatea civila reprezentata de asociatii ale magistratilor care au participat la actul de legiferare, in scopul de a redacta si adopta un Raport MCV care a avut rolul de a mistifica realitatile din Romania, a compromite statul roman prin informatii falsificate si a justifica un Dictat politic, sub amenintarea institutiei pe care faptuitorii o reprezinta.

3.11. In fapt, masura ”suspendarii imediate a tuturor procedurilor aflate in curs de numire si revocare a procurorilor cu rang inalt” are ca scop direct pastrarea in functie a Procurorului General Augustin Lazar, unul dintre reprezentantii sistemului de politie politica instaurat in Romania – semnatar al unui protocol secret ilegal intre PICCJ si SRI, perfectat in decembrie 2016 (declarat in afara legii de catre Curtea Constitutionala prin Hotararea din 16 ianuarie 2019).

Acest comportament al faptuitorului s-a manifestat si prin sustinerea Laurei Codruta Kovesi si DNA, inainte, in timpul, dar si dupa revocarea acesteia, in pofida abuzurilor grave, repetate, a incalcarilor flagrante a ordinii constitutionale si ordinii de drept, a patronarii unui sistem care a calcat in picioare drepturile si libertatile cetatenilor, a bulversat institutiile statului prin dosare fabricate, de natura sa bulverseze functionarea Guvernului, a Parlamentului, Curtii Constitutionale cu vadite scopuri de politie politica.

3.12. Aceasta masura dovedeste fara dubiu ca faptuitorii Frans Timmermans, Vera Jourova, Angela Cristea si altii si-au incalcat atributiile de serviciu, care ii obligau la respectarea Constitutiei Romaniei, si ca acestia sunt intr-o relatie de complicitate cu sistemul de politie politica instaurat in Romania, folosindu-se in mod fraudulos de Comisia Europeana, ale carei functii le-a deturnat si uzurpat, in slujba unor interese de grup.

4. ”Relansarea unui proces de numire a unui procuror-sef al DNA cu experienta dovedita in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie si cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in materie de coruptie.”

4.1. Masura este neavenita, deoarece nu se refera la chestiuni de drept, ci la o anumita persoana, situatie care excede reglementarilor TUE: ”numire a unui procuror sed al DNA cu experienta dovedita in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie”.

4.2. Din textul masurii rezulta ca Raportul solicita expres ca persoana care va conduce DNA:

1) sa fi facut parte exclusiv dintre procurorii care au facut parte din DNA, adica din echipa Laurei Codruta Kovesi, situatie care contravine legislatiei in vigoare, care prevede criterii obiective de eligililtate (o anumita vechime in functia de procuror, lipsa unor sanctiuni disciplinare, calificativul dat de CSM persoanei respective). Aceasta limitare pe care MCV si faptuitorul o doresc este legata de intentia de a se pastra modul de lucru abuziv si inchis promovat de Laura Codruta Kovesi, care a fost revocata din functie chiar pentru abuzurile sale;

2) masura evoca, de asemenea, ”continuitatea” modului de functionare a DNA, in conditiile in care fostul procuror sef DNA a fost revocat tocmai pentru abuzuri grave, incalcari repetate ale Constitutiei, dosare contrafacute, actiuni impotriva puterii legislative, asa cum am aratat la pct. II. 3 din prezentul. Textul indica in mod direct complicitatea faptuitorilor cu vechea conducere abuziva si sustinerea acestuia pentru toate actiunile nelegale si neconstitutionale ale acestuia, impotriva Parlamentului, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectiei Judiciare si Curtii Constitutionale.

4.3. Masura este un act de presiune la adresa Ministrului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii si Presedintelui Romaniei, institutiile implicate in procedura legala de numire a procurorului sef DNA, chiar a legalitatii acestei proceduri.

4.4. In fapt, si din aceasta masura, coroborata cu celelalte masuri, rezulta interesul faptuitorului de a se pastra status quo-ul DNA de politie politica, iar, pe de alta parte, sa nu se creeze conditiile dezvaluirii unor complicitati in interiorul vechii echipe conduse de fostul procuror sef, care a incalcat repetat si brutal Constitutia. Acest interes din partea faptuitorilor este suspect si nu poate avea legatura cu obiectivele Comisiei, ci numai cu interese de grup pe care acesta le urmareste, folosindu-se de functiile lor in mod abuziv.

5. ”Numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare.”

5.1. Prin Comunicatul oficial al CSM din 14.11.2018, adoptat de plenul CSM, aceasta institutie definita de art. 133 alin. 1 din Constitutie ca ”garantul independentei justitiei”, a protestat vehement impotriva Raportului MCV din 13.11.2018, devoaland abuzurile acestuia, pe care nu si le insuseste si transmite ca nu va pune in opera masurile care il privesc. Comunicatul reprezinta una dintre probele care vor fi luate in considerare pentru punerea sub acuzare penala a faptuitorilor, pentru infractiunile care fac obiectul prezentului Denunt.

5.2.1. Prima acuzatie adusa de CSM la adresa Raportului MCV si, implicit, a faptuitorului, se refera la o presupusa ”presiune” pentru de care este acuzat Consiliul asupra inaltei Curti de Casatie si Justitie (pct. 3.3 din Raport, pg. 15): ”In continutul raportului se imputa Consiliului Superior al Magistraturii ca a exercitat presiune asupra inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin faptul ca nu a reinnoit mandatul presedintelui Sectiei penale a acestei instante. O astfel de constatare este inacceptabila, deoarece numirea in functiile de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie , este prerogativa exclusiva a Sectiei pentru judecatori si intra in marja sa de apreciere. in plus, raportul ignora constatarile obiective ale Sectiei pentru judecatori, care au fundamentat hotararea de respingere a candidaturii si care au fost prezentate amplu in cuprinsul acesteia. Pe de alta parte, faptul ca nu a fost reinnoit mandatul presedintelui Sectiei penale nu poate influenta in niciun fel judecata in cauzele penale cu care este investita Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai mult, judecatorul in discutie a fost delegat ulterior in functia de presedinte de sectie, calitate pe care, prin delegare, o exercita si in prezent, continuand sa solutioneze cauzele penale cu care a fost investit. in plus, premisele eronate pe care se fundamenteaza concluzia raportului ar insemna ca nu ar fi posibila in nicio situatie numirea in aceasta functie a altui judecator, fapt care, evident, nu poate fi acceptat.” Concluziile CSM constata acelasi tip de abuzuri continute in Raport, precum cele constatate in prezentul Denunt.

5.2.2. A doua acuzatie adusa de CSM priveste chestiunea Inspectiei Judiciare (pct. 3.1 din Raport, pg. 5, 6): ”Referitor la concluzia raportului vizand necesitatea numirii imediate de catre Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si a numirii, in termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare, precizam ca la nivelul Consiliului este in curs de derulare procedura de transparenta decizionala prealabila adoptarii noului Regulament pentru numirea in functie a inspectorului sef al Inspectiei Judiciare, ceea ce impieteaza asupra celeritatii procedurii.” CSM respinge, prin aceasta, Raportul, constatand fara echivoc ca masura este neavenita si nu poate substitui legislatia interna, rolul si functia constitutionala ale CSM. Opozitia ferma a CSM indica, din nou, abuzul Raportului, reaua-credinta si interesul faptuitorilor de a fi incalcate regulile de drept care reglementeaza activitatea CSM, exercitarea abuziva a atributiilor de serviciu ale faptuitorilor.

5.2.3. A treia acuza adusa de CSM priveste constatarea falsa a Raportului, potrivit careia prin Ordonanta nr. 92/2018 s-ar fi ”consolidat competenta ministrului justitiei de a declansa proceduri disciplinare in mod specific impotriva procurorilor.”

CSM retine, in mod justificat: ”In realitate, modificarile legislative operate succesiv in cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al actiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Aceasta calitate a fost inlocuita cu o simpla posibilitate a ministrului justitiei de a sesiza Inspectia Judiciara, ca orice persoana interesata, in vederea efectuarii de verificari in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori.”

CSM constata, inca o data, ca Raportul MCV a fost realizat prin mistificarea realitatilor sistemului judiciar romanesc. In fapt, sustinerea Raportului are ca obiectiv direct atacarea rolului ministrului justitiei in sistemul judiciar, rol reglementat de Constitutie, lege si multitudinea de Decizii ale Curtii Constitutionale, subminarea autoritatii ministrului, ceea ce CSM respinge in mod clar, ca fals.

5.2.4. O alta acuzatie de fals constatata de CSM in acelasi Comunicat se refera la multiplele acuze aduse de Raport, potrivit carora, pe de o parte CSM nu si-ar indeplini obligatia constitutionala de aparare a independentei justitiei raportat la actul legislativ, iar, pe de alta parte, Parlamentul si Guvernul ar ignora din motive politice (in sensul blocarii luptei anticoruptie), propunerile CSM. CSM desfide, din nou, Raportul MCV si pe faptuitor, devoaland in subsidiar lipsa de impartialitate si interesele de grup din spatele acestora de a submina procesul legislativ din Romania: ”In cadrul procedurilor privind adoptarea legilor justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitiva, formuland numeroase propuneri menite sa imbunatateasca reglementarile legale in domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, insusite in procesul legislativ. Consecvent aceleiasi abordari, chiar in conditiile in care legea nu prevede cerinta avizarii, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizand codurile in materie penala si civila care i-au fost transmise de catre legiuitor si, pe baza observatiilor comunicate de instante si parchete, a formulat un numar insemnat de propuneri de adaptare a legislatiei, o parte dintre acestea fiind insusite in procedura parlamentarp derulata pana in prezent.” Comunicatul CSM transmite faptuitorilor ca refuza politica de Dictat, care nu au legatura cu realitatea.

5.2.5. CSM contesta intregul Raport, modul partinitor si inadecvat in care a fost redactat acesta, cu referire implicita si la celelalte institutii luate drept tinte de faptuitori, intentia acestora de a ”crea o perceptie gresita” asupra functionarii justitiei in Romania: ”in legatura cu unele aspecte retinute in Raport, pentru a asigura o corecta informare a opiniei publice, se impune a fi semnalate si unele erori factuale sau de apreciere, in legatura cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, de natura sa creeze o perceptie gresita cu privire la aceasta autoritate publica.”

5.3. Cele prezentate la acest punct indica, fara dubiu, pe de o parte, ca Raportul nu reflecta situatia reala a starii justitiei din Romania, fiind realizat prin abuz de putere si incalcarea atributiilor de serviciu.

6. ”Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupa posturi de conducere, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu recomandarea 1 formulata in 1 ianuarie 2017.”

6.1. Masura echivaleaza cu transformarea Raportului MCV in act legislativ sui-generis, de abrogare si modificare a legislatiei in vigoare, care prevede ca avizele CSM sunt consultative. In mod concret, institutiile statului sa nu tina cont de cadrul legal si constitutional, ci direct de masura dictata de MCV. Mecanismul nu poate avea functie legislativa, motiv pentru care, inca de la inceput, aceasta masura este ilegala si inacceptabila, fiind un nou abuz, o incalcare a atributiilor de serviciu ale faptuitorilor.

6.2. Masura are caracterul de act extraordinar, de suspendare a legislatiei in vigoare, pana la momentul unei noi reglementari, cea dictata de MCV. Prin aceasta masura, dar si prin celelalte masuri cu caracter imperativ care au ca efect inlaturarea legislatiei in vigoare ”imediata” si obligatorie, este incalcat art. 126 (5) din Constitutie, Comisia consituindu-se in ”instanta extraordinara”, astfel de institutii fiind interzise de Constitutie.

6.3. Este incalcat art. 61 (1) din Constitutie, care prevede ca Parlamentul este ”unica autoritate legiuitoare a tarii”, precum si art. 108 si art. 115 din Constitutie, privind delegarea legislativa a Guvernului. Este incalcata, de asemenea, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, care reglementeaza intregul proces legislativ la care participa multiple institutii ale statului, la care se adauga controlul Curtii Constitutionale. Acestui proces legal faptuitorii opun un act fara valoare normativa, de Dictat politic, care submineaza statalitatea in Romania.

6.4. In fapt, o astfel de masura anuleaza rolul Ministrului Justitiei prevazut de art. 132 (1) din Constitutie, dar si rolul Presedintelui, actul numirii si revocarii procurorilor in functii de conducere fiind translatat Consiliului Superior al Magistraturii, care nu are ”autoritate” constitutionala asupra activitatii procurorilor, care fac parte din puterea executiva.

6.5. Masura dovedeste partizanatul politic al faptuitorilor, ca reprezinta un grup de interese nelegitime: in 2009, desi a primit aviz negativ din partea CSM, Laura Codruta Kovesi a fost numita de Presedinte in functia de procuror general, cu toate ca avizul CSM a fost negativ. Modificarea pozitiei Comisiei dovedeste ca masura este ”cu dedicatie”, in sustinerea unor persoane pe care faptuitorii si le doresc la conducerea parchetelor din Romania, probabil pentru a sluji interesele unor grupuri nelegitime, iar nu o pozitie de principiu. Faptuitorii si-au folosit functiile cu incalcarea atributiilor de serviciu, ceea ce reprezinta savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.

6.6. Faptul ca faptuitorii pretind ca avizul CSM sa fie obligatoriu, in contra legii, cu privire la Augustin Lazar, induce si o puternica suspiciune de natura infractionala, si anume ca acestia au cunoscut dinainte sau chiar au ordonat ca avizul Sectiei de procurori sa fie negativ la propunerea de revocare a Ministrului Justitiei. Astfel, Sectia de procurori a CSM fixase termen pentru prezentarea propunerii de revocare a ministrului la 05.11.2018. in mod neobisnuit, procurorul general Augustin Lazar a pretextat ca nu se poate prezenta din motive personale, astfel ca Sectia de procurori a amanat prezentarea pentru 19.11.2018. Intre timp, la 13.11.2018 a fost dat publicitatii Raportul MCV, care solicita imperativ ca avizul negativ al CSM sa fie obligatoriu. Astfel, la 19.11.2018, data prezentarii propunerii de revocare, Raportul MCV era public si putea sa fie invocat de Augustin Lazar in contra Ministrului Justitiei, ceea ce n-ar fi fost cu putinta, daca prezentarea propunerii de revocare ar fi fost facuta la 05.11.2018. Ca un indiciu ca este posibil sa existe o intelegere de natura infractionala intre Augustin Lazar si autorii Raportului, in scopul blocarii ilegale al demiterii lui, este declaratia publica a Ministrului Justitiei, Tudorel Toader, chiar in cursul prezentarii propunerii de revocare in fata CSM, ca are are informatii ca avizul negativ fusese deja redactat, inaintea prezentarii propunerii, in interiorul CSM.

Se ridica urmatoarele intrebari:

1) Din ce motiv CSM a fixat termen de prezentare a revocarii la 05.11.2018, cand propunerea ministrului fusese transmisa la CSM la 24.10.2018, termenul fiind neobisnuit de lung?

2) La solicitarea de amanare din 05.2018 a procurorului general, din ce motiv CSM a acordat, din nou, un termen atat de lung, pentru 19.11.2018?

3) Publicarea Raportului MCV la 13.11.2018 a fost o coincidenta si tot o coincidenta faptul ca acesta a solicitat imperativ, impotriva reglementarii legale, ca avizul negativ sa fie obligatoriu?

4) Ce informatii a detinut Ministrul Justitiei la 19.11.2018, termenul de prezentare a propunerii de revocare, ca in interiorul CSM se redactase deja avizul negativ, ceea ce indica faptul ca membrii CSM luasera deja decizia, inainte de prezentarea propunerii, intr-un cadru ilegal?

5) Din ce motiv, in toate declaratiile publice, procurorul general invoca Raportul MCV in apararea sa, ignorand motivele din propunerea Ministrului?

6) Numeroasele referiri la Raportul MCV ale lui Augustin Lazar, in spatiul public, ca argument impotriva initiativei de revocare a Ministrului Justitiei, reflecta complicitatea sa la redactarea Raportului?

Aceste intrebari creeaza o puternica suspiciune ca Raportul MCV a reprezentat un aranjament infractional intre procurorul general, faptuitorii responsabili de MCV si Sectia de procurori a CSM, impotriva ministrului justitiei si cu incalcarea procedurii legale, in scopul acordarii protectiei procurorului general. Banuiala existentei unei astfel de intelegeri este legitima, nu doar ca raspuns la intrebarile de mai sus, ci si raportat la acel modus operandi care reprezinta practici curente in sistemul de justitie din Romania, de stat politienesc, pe care faptuitorii, autori ai MCV il sprijina si il apara in cuprinsul intregului Raport. Avertismente ca, in spatele MCV ar exista intelegeri oculte, au fost transmise de nenumarate ori Comisiei de catre Guvernul Romaniei, avertismente care au fost ignorate total. Situatia generala de ilegalitate a MCV confirma indirect o astfel de realitate, care ar expune Comisia Europeana unor suspiciuni de practici de tip mafiot.

6.7. Masura execede competentelor prevazute de tratatul de aderare si reprezinta incalcarea flagranta a atributiilor de serviciu ale faptuitorilor, prin incalcarea legii, si savarsirea infractiunilor prev. si ped. de art. 297, art. 321, art. 404 si art 367 Cod penal.

7. ”Inghetarea intrarii in vigoare a modificarilor aduse Codului penal si Codului de procedura penala”

7.1. Nu exista institutia ”inghetarii” procesului legislativ intr-un stat democratic, aceasta echivaland cu suspendarea statalitatii respectivului stat membru si, deopotriva, a suveranitatii poporului, care se exercita ca stare de drept statala neincetat. Masura, ca act de aplicare imediata in viziunea faptuitorilor, reprezinta negarea statalitatii in Romania.

7.2. Politica penala a statelor membre nu intra in sfera de responsabilitate a Uniunii, nefiind atribuita de tratatul de aderare. in acest domeniu nu exista acquis comunitar. Inghetarea procesului legislativ in domeniul penal - in integralitatea lui, fiind vorba despre cele doua coduri care reglementeaza procesul penal in intregul lui, reprezinta o abolire directa a TUE, negarea statalitatii in Romania. Savarsirea infractiunilor consideram ca este dovedita.

7.3. Actualele Coduri au fost adoptate sau prin asumarea raspunderii guvernamentale, sau prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului, fara nicio dezbatere publica si fara controlul prealabil al Curtii Constitutionale. Sustinerea faptuitorilor a respectivelor coduri, impotriva unor coduri adoptate in procedura ordinara cu control constitutional, este nerationala si dovedeste lipsa de impartialitate, partizanatul politic si complicitatea la actele de politie politica. Acest act nu este singurul care conduce la o astfel de concluzie, faptuitorii folosind Comisia in interesul unor grupuri nelegitime.

7.5. Existenta unui grup de control al procesului legislativ in Romania subteran, atat la nivel intern, cat si international, este o chestiune care pune in pericol securitatea nationala.

8. ”Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal si a Codului de procedura penala, tinand seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE si cu instrumentele internationale de lupta impotriva coruptiei, precum si de recomandarile formulate in cadrul MCV si de avizul Comisiei de la Venetia.”

8.1. Masura incalca TUE, deoarece politica penala a statelor membre nu intra in sfera de reglementare a Uniunii, ci este dreptul exlusiv al statelor membre. Astfel, masura este neavenita si reprezinta incalcarea atributiilor de serviciu ale faptuitorilor.

8.2. Nu exista, cum fals sustine faptuitorul, un ”drept al UE” in materie penala si nici un acquis comunitar, situatie unanim cunoscuta si recunoscuta international. Prin urmare, masura reprezinta un act de inducere in eroare, de presiune politica inacceptabila, de santaj asupra statului roman.

8.3. Prin aceasta masura Raportul MCV incalca in mod direct art. 4 din tratatul de aderare: ”(1) In conformitate cu articolul 5, orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre. (2) Uniunea respecta egalitatea statelor membre in raport cu tratatele, precum si identitatea lor nationala, inerenta structurilor lor fundamentale politice si constitutionale, inclusiv in ceea ce priveste autonomia locala si regionala. Aceasta respecta functiile esentiale ale statului si, in special, pe cele care au ca obiect asigurarea integritatii sale teritoriale, mentinerea ordinii publice si apararea securitatii nationale. in special, securitatea nationala ramane responsabilitatea exclusiva a fiecarui stat membru.”

8.4. Art. 4 antecitat a fost incalcat prin toate cele 8 masuri, Comisia incalcand direct principiul egalitatii intre statele membre, in primul rand prin mentinerea MCV dupa 2010 – trei ani de la aderarea Romaniei din 2007 -, data limita in care se puteau aplica clauze de salvgardare ex post. Chiar si in situatia in care MCV nu a fost calificat ca un instrument in legatura cu clauzele de salvgardare, prin aplicarea extensiva a principiului accesorium sequitur principalem termenul de aplicare al acestuia nu putea depasi trei ani de la aderare. Citam din Tratatul care reglementeaza competentele Comisiei: ”Daca exista intarzieri sau riscuri iminente cu privire la transpunerea sau implementarea deciziilor cadru si a angajamentelor relevante, a instrumentelor de cooperare si a deciziilor privind recunoasterea mutuala in materie civila intr-un nou stat membru, conform Titlului IV al Tratatului (TEC), Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, poate, in primii trei ani de la intrarea in vigoare a Tratatului de Aderare, sa ia masurile necesare si sa specifice conditiile de aplicare a acestora.” Prin prelungirea fara temei legal al MCV dupa 2010, Comisia incalca in mod grav propriul tratatul, abolind principiul egalitatii statelor membre, prezentul Raport fiind ilegal si neavenit, fara a fi opozabil statului roman. Faptuitorul a incalcat atributiile de serviciu, circumscrise competentelor Uniunii atribuite prin TUE.

* * *

III. PROTOCOALELE SECRETE, PRIN CARE A FOST DISTRUSA JUSTITIA SI INCREDEREA IN JUSTITIE, AU FOST CONSIMTITE DE RAPORT: DOVADA COMPLICITATII FAPTUITORILOR CU ACTIUNILE DE POLITIE POLITICA DIN ROMANIA

1. Descoperirea de catre Parlament a Protocoalelor secrete dintre Serviciul Roman de Informatii si institutiile Autoritatii Judecatoresti; semnificatia Protocoalelor

1.1. In urma exercitarii controlului parlamentar asupra activitatii serviciilor secrete, Comisia de control privind activitatea Serviciului Roman de Informatii (SRI) a descoperit ca, in urma unor Decizii secrete ale Consiliului Suprem de Aparare a tarii (CSAT) din 2005, au fost semnate Protocoale secrete intre SRI si institutiile Autoritatii Judecatoresti, dupa cum urmeaza: Ministerul Public prin Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

1.2. Activitatile realizate sub mecanismul Protocoalelor au vizat:

1) realizarea probatiunii in dosarele penale cu implicarea ofiterilor de informatii, 2) informari despre persoane cercetate care erau aduse de SRI la cunostinta judecatorilor sau procurorilor, fiind interzis avocatului sa ia cunostinta;

3) raportarea de catre magistrati a evolutiilor si stadiilor dosarelor penale catre ofiterii de informatii;

4) crearea de echipe comune intre magistrati si ofiterii de informatii in legatura cu instrumentarea dosarelor penale;

5) contactul direct si nelimitat intre ofiterii de informatii si judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusiv in scopul discutarii a modului de interpretare a probelor si solutiile care urmau a fi pronuntate;

6) colaborarea cu serviciile secrete, in scopul realizarii prerogativelor constitutionale si legale, a Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei Judiciare. Aceste activitati concrete, asa cum s-a dovedit, au avut loc cel putin in perioada 2009 – 2018, momentul dezvaluirii acestor Protocoale si au caracterul indubitabil de politie politica;

7) ascultari ale telefoanelor, precum si acte de urmarire a populatiei in masa, inclusiv in spatiul privat, in afara cadrului legal: aceste practici au fost, dupa dezvaluirea lor, constatate ca ilegale de catre instante si Curtea Constitutionala;

1.3. Imediat dupa dezvaluiri, toate institutiile semnatare au denunte imediat Protocoalele, aceasta fiind dovada indubitabila ca respectivele institutii au cunoscut inca de la momentul semnarii ca Protocoalele sunt nelegale si neconstitutionale si si-au asumat starea de nelegalitate, cu determinarea specifica a politiei politice. O mare parte dintre generalii din structura de comanda a SRI au fost indepartati, la presiunea opiniei publice. Dosarele penale aflate in curs, despre care s-a dovedit ca au fost realizate cu aplicarea Protocoalelor au fost respinse de instantele de judecata, iar instante de judecata au declarat respectivele Protocoale nelegale, desfiintand actele realizate in baza Protocoalelor. Asociatiile judecatorilor au criticat vehement Protocoalele, precum si Consiliul Superior al Magistraturii, iar Presedintele inaltei Curti a incercat sa circumstantieze, pentru a salva in extremis credibilitatea institutiei, grav afectata in fata opiniei publice. Ministrul Justitiei a denuntat, de asemenea, Protocoalele, in mod oficial.

1.4. Au fost, de asemenea, facute publice situatii fara precedent in statele democratice, precum ascultari telefonice in masa ale populatiei, membri Comisiei parlamentare avansand numarul colosal de 6 milioane de persoane, mare parte fiind obtinute fraudulos prin invocarea securitatii nationale, cu toate ca fenomenul terorist este practic inexistent in Romania, comparativ cu alte state europene, acolo unde mandatele de ascultare sunt cu mult mai putine. Costurile acestor ascultari din bani publici au fost uriase, bani cheltuiti ilegal, de ordinul sutelor de milioane de euro.

1.5. Protocoalele secrete au incalcat in mod flagrant principiul legalitatii procesului penal, consacrat de art. 23 (1) din Constitutie: ”Nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.” Au fost, de asemenea, incalcate flagrant art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 11 din Codul de procedura penala, practic toate principiile care guverneaza procesul penal (legalitatea procesului penal, prezumtia de nevinovatie, aflarea adevarului, caracterul echitabil al procesului penal, dreptul la libertate si siguranta, dreptul la aparare, respectarea demnitatii umane si a vietii private).

1.6. Situatia descrisa mai sus dovedeste o adevarata abolire a statului de drept in Romania, atat mijloacele folosite, prin abolirea cadrului legal si constitutional, dar si folosirea lor sistemica, de control para-institutional, secret si exorbitant, al intregului sistem al justitiei, in afara oricarui control democratic si cu inlaturarea tuturor posibilitatilor de exercitare a drepturilor cetatenilor, si reprezinta o adevarata confiscare a statalitatii in Romania de catre grupuri nelegitime, care au scos institutiile de forta din cadrul constitutional si legal si le-au folosit in interes propriu. Protocoalele secrete reprezentand adaugiri si modificari ale legii penale si procesual penale, reprezinta, deopotriva, un atac la adresa Parlamentului, ”singura autoritate legiuitoare a tarii” (art. 61 din Constitutie), institutiile semnatare ale acestora uzurpand functia de legiferare fara drept.

2. Raportul MCV din 13.11.2018 a refuzat sa ia act de situatia Protocoalelor secrete care au abolit statul de drept, in contra solicitarilor exprese ale Guvernului si majoritatii europarlamentarilor romani, dar si a multor europarlamentari din alte state. Prin tacere, Comisia si faptuitorii s-au dovedit complicii actiunilor subterane impotriva statului de drept in Romania

2.1. Informatiile de mai sus au fost publice si au facut obiectul unei ample dezbateri care a antrenat intreaga societate romaneasca si toate institutiile din sfera justitiei, dar si Parlamentul, Guvernul Romaniei si SRI. Informatiile au fost accesibile faptuitorilor si Comisiei din surse deschise. Mai mult, in cadrul procesului de elaborare a Raportului MCV din 13.11.2018, Guvernul si alte institutii cu rol oficial in mecanism, au solicitat insistent ca realitatile din sfera justitiei si situatia Protocoalelor secrete sa faca obiectul Raportului, avand legatura directa cu statul de drept. Faptuitorii au refuzat, in scopul evident de a acoperi aceasta sinistra realitate, care a luat nastere si a supus terorii intreaga societate chiar in perioada exercitarii MCV.

Comportamentul faptuitorilor indica faptul ca abuzurile si Protocoalele au fost puse in aplicare cu consimtamantul reprezentantilor Comisiei Europene, acestia folosind Comisia in scopuri de politie politica si de tip mafiot.

La acest capitol, subscrisa, prin Razvan Savaliuc, urmare a unor ani de studii asupra coruperii sistemului de justitie din Romania, am trimis vicepresedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans amplul Raport privind activitatea subversiva din Justitie si serviciile de informatii din perioada 2005-2017realizat de redactia Lumea Justitiei in luna noiembrie 2017 si transmis cu posta speciala de la Bruxelles pe numele lui Frans Timmermans (in limba germana) si a Verei Joukova (in limba engleza) comisarul european pe justitie. Faptuitorul Frans Timmermans ne-a raspuns la 29.01.2018 ca a luat la cunostiinta despre continutul sesizarilor noastre cu privire la actele normative secrete (protocoalele) dintre serviciile de informatii, parchete si instante, care au transformat Romania intr-un „camp tactic”, dar ca nu il intereseaza, deoarece: “criteriile din cadrul MCV nu se extind la activitatile de informatii si controlul democratic asupra acestor activitati si din acest motiv nu fac obiectul rapoartelor MCV.”

Reproducem in continuare raspunsul primit:

<<<<<<<<

Comisia Europeana

Secretariatul General

Directoratul E – Coordonarea politicilor II

SG.E.1. – Cetateni si securitate

Bruxelles, SG/E1/LDL/cj/ - 29.01.2018

Domnului Razvan Savaliuc

Email: rsziua@yahoo.com

Stimate domnule Savaliuc,

Va multumim pentru Raportul din data de 9 noiembrie adresat vicepresedintelui Frans Timmermans, in care v-ati exprimat ingrijorarea cu privire la situatia din Romania. Va scriu in numele lui si va cer scuze pentru raspunsul tarziu pe care vi-l trimit.

Comisia Europeana supravegheaza foarte atent progresele din Romania legate de reforma justitiei si combaterea coruptiei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). In acest context la data de 15 noiembrie, a publicat un ultim raport (2) referitor la progresele Romaniei. Raportul respectiv precum si celelalte rapoarte anterioare pot fi consultate la pagina web: https://ec.europa.eu/info/strategy/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/reports-progress-bulgaria-and-romania

In contextul MCV, Comisia urmareste cu atentie diversele dezbateri referitoare la justitia romana. Independenta justitiei, separarea puterilor si colaborarea dintre institutiile statului sunt teme importante in contextul MCV, abordate detaliat de catre Comisie in cadrul rapoartelor prezentate. Dorim totusi sa subliniem faptul ca criteriile din cadrul MCV nu se extind la activitatile de informatii (n.n. - inteligence) si controlul democratic asupra acestor activitati si din acest motiv nu fac obiectul rapoartelor MCV.

In baza raspunderii pe care o are fata de cetatenii romani dar si fata de Uniunea Europeana, Comisia trebuie sa colaboreze strans in continuare cu Romania, pentru a atinge scopurile MCV. Cu ocazia discursului din septembrie 2017 referitor la Starea Uniunii, presedintele Juncker a subliniat importanta statului de drept si a independentei justitiei in toate statele membre ale Uniunii Europene (2).

Cu prietenie,

Julien Mousnier

sef de unitate

(1) https://ec.europa.eu/info/files/comm-2017-751_de.pdf

(2) https://ec.europa.eu/commission/state-union-2017_de

>>>>>>>

Este evident pentru orice observator de bun simt ca nu poti ca oficial al Comisiei Europene sa iti arogi dreptul de a monitoriza sistemul de Justitie a unui stat, dar cand ti se aduce la cunostinta ca serviciile de informatii au corupt justitia, sa pretinzi ca asta excede atributiilor MCV.

2.2. Aceeasi strategie, de a actiona prin omisiune si escamotare, au folosit-o faptuitorii in numele Comisiei si cu privire la celelalte chestiuni extrem de grave:

1) dosare fabricate de procurori prin falsificari de probe;

2) santajarea denuntatorilor si martorilor;

3) falsificarea inregistrarilor telefonice in fata instantelor;

4) hartuirea liderilor politici prin dosare deschise si inchise apoi, dupa eliminarea acestora din functiile publice;

5) fortarea, prin dosare fabricate, a unor ministri si prim-ministri sa demisioneze; 6) existenta a sute de hotarari judecatoresti de achitare a unor politicieni sau demnitari, dupa ce acestia au fost arestati preventiv si au fost distrusi public, fiindu-le distrusa si cariera politica si familia;

7) actiunile sistematice impotriva familiilor celor care au fost transfomati in tinte de DNA;

8) calcarea in picioare a prezumtiei de nevinovatie, existand un sistem de linsaj mediatic, DNA fiind in coniventa cu jurnalisti care sunt ofiteri sub acoperire;

9) intentia directa, declarata public de catre fostul sef DNA, de a ataca deputati, senatori, prim-ministri ai Romaniei, in scopul instigarii opiniei publice impotriva Parlamentului si Guvernului;

10) focusarea actiunilor DNA asupra unei zone precise din politca romaneasca in beneficiul celeilalte grupari, dosarele celor aflati sub protectie fiind tinute in nelucrare si folosite ca arme de santaj;

11) faptul ca la DNA au fost constituite mii de dosare penale la adresa judecatorilor, membri CSM, membri ai Inspectiei Judiciare, sensul logic fiind ca acestea au fost folosite ca arme de santaj, pentru obtinerea unor solutii nedrepte etc.

2.3. In mod concret, Raportul MCV a refuzat sa ia act si sa analizeze situatii extrem de grave, care, prin ele insele au reprezentat atacuri tulburatoare la adresa statului de drept, precum:

1) arestarea preventiva si eliminarea din functie a unui judecator al Curtii Constitutionale, care ar fi refuzat sa se conformeze unor ordine venite din zona serviciilor secrete la solutionarea unor Decizii ale Curtii: respectivul judecator a fost achitat ulterior de instanta suprema ca nevinovat;

2) arestarea fostului Presedinte ASF, care a fost eliminat din functie si, ulterior, a fost declarat nevinovat de instanta suprema;

3) incercarea de santajare a unui alt judecator al Curtii Constitutionale de catre Presedintele Romaniei in functie, pentru a fi determinat sa dea o solutie in favoarea acestuia, situtie in care consilierul prezidential prin care a fost facuta interventia a fost fortat sa demisioneze;

4) punerea sub acuzatie a intregii structuri de comanda a serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne, in acelasi timp cu actiunea de destructurare a acestui serviciu, care nu se afla sub controlul SRI, ulterior toti ofiterii demisi din functie din cauza punerii sub acuzatie fiind scosi de sub urmarire penala chiar de catre procurorul ierarhic superior;

5) fabricarea unui dosar penal la adresa unui procuror general al Romaniei in functie, obligat sa demisioneze pentru lipsa de obedienta, acesta fiind inlocuit cu actualul procuror general printr-o procedura ilegala, acesta din urma fiind si semnatar al unui Protocol secret;

6) punerea sub acuzatie si trimiterea in judecata a Presedintelui Senatului Romaniei, declarat ulterior nevinovat de catre instanta suprema, acesta fiind pus sub ascultari telefonice si urmariri chiar si in spatiul privat 7 ani de zile de catre procurori si structurile de forta, persoana care este un puternic adversar al incalcarii statului de drept;

7) dosarele deschise de DNA pentru punerea sub acuzare a unor demnitari si functionari in legatura cu actul legislativ, situatie in care a intervenit Curtea Constitutionala si a declarat demersul procurorilor neconstitutional, asa cum am aratat mai sus;

8) arestarea preventiva a unui judecator al inaltei Curti de Casatie chiar din sala de judecata, pentru ca un alt judecator intrat in complet sa pronunte o solutie despre care exista indicii ca a fost comandata politic. Ulterior, judecatorul respectiv a decedat in conditii suspecte in inchisoare, cu putin timp inainte de liberare, in urma unor abuzuri grave ale lucratorilor din penitenciar, existand suspiciunea ca ca acesta trebuia impiedicat sa faca dezvaluiri la iesirea din inchisoare cu privire la practicile DNA si SRI;

9) decesul in penitenciar, tot in conditiile unor practici abuzive unui important om de afaceri aflat in cu zona politica;

10) deschiderea de dosare penale unor ministri si prim-ministri, pentru a fi obligati sa demisioneze, ceea ce s-a si intamplat, ulterior acestia fiind declarati nevinovati;

11) eliminarea chiar din structura DNA a procurorilor incomozi, care au refuzat sa se alinieze practicilor abuzive si care au denuntat aceste practici, prin fabricarea de dosare penale inclusiv la adresa acestora etc.

2.4. Eliminarea din Raportul MCV a tuturor situatiilor de mai sus reprezinta, o falsificare grosolana a realitatilor privind sistemul justitiei si statul de drept in Romania. Aceasta omisiune naste suspiciunea ca Comisia, prin intermediul faptuitorilor, a consimtit inca de la inceput crearea acestui sistem secret de confiscare a statului si politie politica, transformandu-se dintr-un instrument de implementare a statului de drept, intr-un instrument de distrugere a acestuia.

2.5. Raporturile MCV realizate sub autoritatea faptuitorilor nu numai ca au escamotat, inducand in eroare forurile europene si opinia publica interna si internationala si ascunzand realitatile cumplite cu privire la distrugerea statului de drept in Romania, dar au acordat sprijin si legitimitate politiei politice, comparabila cu gulagul comunist al anilor 50 ai secolului trecut si Europa anilor 20 – 30 ai secolului trecut. Raporturile MCV au felicitat si i-au sustinut neconditionat pe fostul procuror sef DNA si actualul procuror general al Romaniei, responsabili de aceasta situatie sinistra, de incalcari sistematice ale drepturilor si libertatilor cetatenilor.

2.6. De asemenea, Rapoartele MCV au fost instrumente de compromitere a tuturor eforturilor realizate de cea mai mare parte a societatii romanesti si institutiile politice fundamentale, Parlamentul, Guvernul, Curtea Constitutionala, inclusiv vocile din Consiliul Superior al Magistraturii, prin acuzatii publice directe sau indirecte la adresa celor ca au evocat si probat abuzurile, pentru a-i descuraja. in acelasi timp, Rapoartele MCV realizate sub coordonarea faptuitorilor au avut rolul de a incuraja si legitima o adevarata miscare de esenta insurgenta, care a dinamitat societatea romaneasca prin discursul urii si al violentei extreme, care a actionat sistematic impotriva ordinii de drept. In acest context, Rapoartele MCV au fost concepute ca un atac deschis la adresa democratiei in Romania, situatie care a pus in pericol securitatea nationala a Romaniei.

2.7. Citam mai jos referirea cuprinsa in Raportul MCV cu privire la Protocoalelor secrete, in scopul acoperirii gravitatii acestora, caracatitei care a fost constituita in baza lor. Referirea este facuta la Capitolul 2 al Raportului – Situatia generala -, situatie care indica, chiar prin modul de redactare, ca problema nu va fi urmata de masuri si recomandari: ”Un astfel de factor mai general in constituie alegatiile dezbatute in spatiul public conform carora protocoalele de cooperare dintre institutiile juridiciare, in principal organele de urmarire penala si Serviciul Roman de Informatii al Romaniei, au fost o sursa de abuzuri sistematice, mai ales in cazurile de coruptie. Aceste protocoale secrete au fost invocate drept motiv pentru adoptarea unor modificari legislative intempestive si pentru criticile severe la adresa magistraturii. Modul de functionare a serviciilor secrete nu tine de competenta UE si nu intra in sfera obiectivelor de referinta ale MCV. Instantele sunt cele care au rolul de a stabili daca alegatiile in cauza privind abuzurile sunt intemeiate sau nu si daca ar fi necesara o ancheta deschisa si impartiala pentru a stabili daca au existat sau nu deficiente sistemice, ca de exemplu strangerea ilegala de probe sau exercitarea unei influente ilegale asupra magistratilor, si daca garantiile juridice existente trebuie sa fie consolidate. Este, fara indoiala, important sa se asigure un cadru in baza caruia serviciile de informatii sa se afle sub o supraveghere adecvata, infractiunile sa poata fi investigate si sanctionate in mod eficient, respectandu-se pe deplin drepturile fundamentale, si publicul sa poata avea incredere ca independenta sistemului judiciar este garantata. Expertiza altor state membre ar putea fi utila pentru crearea unui sistem mai consolidat de masuri de supraveghere la care recurg organele de urmarire penala, precum si colaborarea dintre serviciile de informatii si organele de urmarire penala, care este este esentiala pentru investigarea infractiunilor grave, cum ar fi terorismul si criminalitatea informatica.”

Din acest text al Raportului (pag. 2, 3) tragem urmatoarele concluzii concrete:

2.7.1. Ca ar fi vorba despre ”alegatii dezbatute in spatiul public”, iar nu dovezi concrete, care au constat in cuprinsul Protocoalelor, care au adaugat la legea penala si procesual-penala. Faptuitorii, de la bun inceput, desfid semnificatia Protocoalelor, pentru a justifica ignorarea acestora. Actiunea este o forma infractionala privind abuzul in serviciu, falsul intelectual si comunicarea de informatii false, constituirea de grup infractional organizat.

2.7.2. Faptuitorii completeaza ca protocoalele secrete ar fi fost numai un pretext pentru ”modificari legislative intempestive si pentru critici severe la adresa magistraturii”, in sensul exagerarii si cautarii unor justificari incorecte pentru modificarea legislatiei. ”Criticile severe” au fost formulate, in opinia faptuitorului, la adresa ”magistraturii”, iar nu a actelor abuzive, sustinere, din nou, tendentioasa si falsa, in acelasi stil al pervertirii adevarului. Afirmatia dovedeste complicitatea si escamoteaza grava realitate.

2.7.3. Prin aceeasi retorica, prin care faptuitorul desfide realitatile juridice din Romania definite ca stat politienesc pe modelul gulagului comunist, luandu-si rolul de avocat al statului nelegitim, este invocata lipsa de competenta a MCV-ului in aceasta chestiune. Astfel, se afirma ca activitatea serviciilor secrete nu intra in aria de competente a Comisiei. Din nou, o afirmatie mincinoasa, deoarece aceste Protocoale nu privesc activitatea serviciilor secrete, care este reglementata legal, ci activitatea institutiilor judiciare: aceste institutii judiciare au semnat Protocoalele cu serviciile secrete si au dat instructia penala pe mana acestora, in frunte cu Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar, persoanele ridicate de MCV la rang de eroi ai justitiei. Nu este vorba despre ”functionarea serviciilor secrete”, cum pretinde MCV-ul, ci despre functionarea justitiei confiscata de serviciile secrete in afara cadrului legal. Abordarea deturneaza in mod clar scopul pentru care a fost instituit MCV-ul, de implementare a statului de drept, transformat in instrument de sprijinire si aparare a statului dictatorial. Sunt incalcate atributiile de serviciu ale faptuitorilor, in sensul legii penale.

2.7.4. De asemenea, faptuitorul gaseste si solutia de a se spala pe maini, ca instantele sunt cele care trebuie sa stabileasca despre ”alegatiile privind abuzurile”, cu toate ca, in mod evident, Protocoalele sunt acte normative – astfel cum le-a calificat si Ministrul Justitei -, care adauga la legea penala, fara ca sursa lor sa fie puterea legislativa, fiind vorba de fapt despre o chestiune de drept, de sistem, iar nu chestiuni din sfera probatiunilor, care sunt la aprecierea instantelor de judecata. Este vorba despre o chestiune de existenta sau non-existenta a statului de drept, insasi existenta Protocoalelor reprezentand o stare de pericol la ordinea constitutionala. Interpretarea faptuitorilor, in scopul omisiunii din Raport a situatiei reale a Protocoalelor, reprezinta justificarea statului politienesc si incurajarea acestuia, situatie incompatibila cu atributiile de serviciu si scopul oficial al MCV.

2.7.5. Raportul nu spune niciun cuvant despre Protocoalele incheiate cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspectia Judiciara, situatii pe care nici macar retorica ”alegatiilor”, a lui ”daca ar fi necesar”, a lui ”a se stabili daca au existat sau nu deficiente sistemice”, ”expertiza care ar putea fi utila” n-ar fi putut sa justifice.

2.7.6. Fara a continua analiza, este evident ca, in esenta, faptuitorii au folosind MCV-ul in scopul deturnarii de la adevaratele probleme din Romania, in scopul pastrarii statului politienesc. Discursul dubitativ din Situatia generala, a fost inlocuit in Concluzii cu stilul imperativ si ultimativ, propriu Dictatului politic, prin care se solicita dizolvarea statalitatii in Romania: aceasta tehnica de inducere in eroare, falsificare a realitatii si creare artificiala a premiselor unei acuzatii impotriva Romaniei, a fost folosita in Romania in procesele politice ale anilor 50 ai secolului trecut prin retorica bolsevica. Prin tehnici de aparent ”rationament juridic” au fost trimise in lagarele de exterminare intreaga elita interbelica a Romaniei, in numele ”poporului roman”.

2.8. Actiunea omisiva intr-un act juridic, pretins opozabil statului roman, reprezinta un atac la adresa principiilor dreptului pozitiv, la adresa competentelor si atributiilor Comisiei Europene, precum si la adresa statului roman, a Constitutiei Romaniei, Tratatului Uniunii, a poporului roman si a statelor Uniunii. Actiunea omisiva sistematica reprezinta incalcarea atributiilor de serviciu ale faptuitorilor prin savarsirea infractiunilor mentionte mai sus.

3. Enumerarea altor actiuni ale faptuitorului de negare si demonizare a statalitatii Romaniei, prin incalcarea Tratatului Uniunii si a Obiectivelor MCV hotarate prin Decizia Comisiei

Intregul corp al Raportului este un sir de neadevaruri, distorsionarea realitatilor juridice si institutionale fiind consecinta unui modus operandi, pe care l-am descris mai sus. Scopul direct a fost pervertirea obiectivelor MCV privind ”obiectivele de referinta”, si anume ”responsabilizarea si eficienta sistemului judiciar si ale organelor de aplicare a legii (...) in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei”, in opusul lor, in obiective pentru instaurarea politiei politice, subminarea Constitutiei si democratiei, Raportul fiind transformat in Dictat politic, prin savarsirea de infractiuni.

Enumeram mai jos alte actiuni ale faptuitorilor care dovedesc ca Raportul MCV este in opinia noastra integral un produs infractional:

3.1. Contestarea directa si vehementa a revocarii fostului procuror sef DNA, Laura Codruta Kovesi, in contra dispozitiilor exprese ale Constitutiei, Decizilor Curtii Constitutionale si legislatiei in materie. Comisia nu are competente si atributii privind dispozitiile Constitutiei, situatie statornicita prin mai multe decizii exprese ale Curtilor Constitutionale din Europa. Curtea Constitutionala, de asemenea, nu intra in sfera de activitate a Comisiei, potrivit Tratatului Uniunii. Astfel, la pagina 5 din Raport se afirma: ”Odata cu modificarile de ordin juridic, deciziile specifice au evidentiat consecintele concentrarii puterii in mainile ministrului justitiei. Un prim exemplu il reprezinta revocarea procurorului sef DNA, la cererea ministrului justitiei. intr-o prima etapa, presedintele Romaniei a respins propunerea de revocare, convorm avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Cu toate acestea, o decizie a Curtii Constitutionale din luna mai (Dec. 358/2018) cu privire la procedura de revocare a consolidat tendinta acordarii de competente sporite ministrului: in urma hotararii, presedinele a trebuit sa semneze decretul de revocare in luna iulie.” Aprecierile sunt ofensatoare la adresa statului roman, facute cu incalcarea si depasirea competentelor Comisiei. in fapt, Curtea Constitutionala nu ”a consolidat tendinta acordarii de competente sporite ministrului justitiei”, ci a interpretat art. 132 (1) din Constitutie, constatand rolul pe care ministrul il avea atribuit de Constitutie. Prin aceasta interpretare abuziva, faptuitorii contesta de fapt autoritatea CCR si Decizia acesteia, pentru ca, ulterior, sa dispuna masuri de Dictat la adresa statului roman: fapta reprezinta infractiune. inca o data faptuitorul a dovedit complicitatea cu actiunile anti-constitutionale ale fostului procuror sef DNA, actiuni constatate chiar de Curtea Constitutionala. Faptuitorul, in demersul sau de pervertire a realitatii juridice, nu face nicio referire la motivele invocate pe larg de ministrul justitiei in Actul de revocare, motive de o gravitate extrema: este folosita aceeasi tehnica de manipulare (modus operandi).

3.2. Aceeasi atitudine o are faptuitorii si cu privire la cererea de revocare a actualului procuror general, caruia i se aplica aceeasi Decizie a Curtii Constitutionale. in acelasi stil omisiv infractional, faptuitorul nu face nicio referire la motivele extrem de grave din propunerea de revocare a ministrului: incalcari repetate ale legii si constitutiei, partizanat politic, ilegalitatea numirii, patronarea Minister Public transformat in politie politica. Faptuitorii desfid inclusiv ca procurorul general este semnatarul unui Protocol secret cu SRI prin care s-a adaugat la legea penala. in acelasi context, faptuitorii ataca Parlamentul pentru optiunea de a sesiza Curtea Constitutionala, un drept constitutional al legislativului, in scopul sprijinirii procurorului general, unul dintre capii regimului politienesc, potrivit motivatiei ministrului justitiei, pe care faptuitorii se feresc a o mentiona. (vezi pag. 5 din Raport)

3.3. in acelasi context faptuitorul ataca Guvernul pentru optiunea de a sesiza Curtea Constitutionala cu privire la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Temerea faptuitorilor fata de Curtea Constitutionala este permanenta, mesajul fiind ca sistemul judiciar sa fie lasat sa functioneze in afara cadrului constitutional, ca o casta, rupt de regulile democratiei constitutionale si impotriva drepturilor si libertatilor cetatenilor, infeudat unor grupuri de interese. (vezi pag. 5).

3.5. O pozitie, de asemenea, inacceptabila si anti-juridica, o are faptuitorul cu privire la Inspectia Judiciara, evocand ”motive de ingrijorare”, printre altele pentru ca ”Inspectia Judiciara a organizat o serie de controale la biroul procurorului general si la Directia Nationala Anticoruptie.” ”ingrijorarile” faptuitorilor sunt legate de temerea ca Inspectia Judiciara sa nu constate abuzuri ale procurorului general si ale DNA, folosind Raportul pentru a intimida Inspectia, pentru a nu fi descoperite ilegalitatile. Faptuitorul isi reconfirma rolul de aparator al abuzurilor si de protector al celor care au incalcat legea, atacul la adresa Inspectiei Judiciare fiind incontestabila. Reaua-credinta a faptuitorului este dovedita si prin observatia: ”Faptul ca, in cel putin doua cazuri, informatiile au ajuns la presa inainte de incheierea controlului, a dat nastere unor mari controverse”: nu aceeasi a fost abordarea in cazul sutelor de dosare DNA din care au fost livrate presei probe, chiar si contrafacute, inainte ca suspectii sa fi fost audiati, fiind formulate si acuzatii de catre procurori, cu incalcarea flagranta a prezumtiei de nevinovatie timp de cel putin 10 ani, practic zi de zi, DNA fiind transformat intr-o institutie de tip bolsevic, pentru distrugerea unor destine, dar si masacrarea intregii clase politice, intr-o actiune fara precedent in lumea democratica. Acele actiuni au fost sustinute si aplaudate de faptuitori, complice la o actiune ampla de intoxicare a opiniei publice si control al statului prin inducerii fricii si urii in intreaga societate. in schimb, asa cum se vede si din acest Raport, faptuitorul nu accepta dezbaterea publica impotriva abuzurilor DNA, dorind inhibarea activitatii Inspectiei Judiciare. (Vezi pagina 6 din Raport).

3.6. Raportul supune CSM intimidarii si presiunilor, prin aceleasi tehnici manipulatorii, incompatibile cu statul de drept, in beneficiul magistratilor abuzivi, carora faptuitorul doreste sa le asigure impunitatea: ”Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost in masura sa actioneze ca un factor efectiv de control si echilibru pentru a apara independenta institutiilor judiciare supuse presiunilor (...)”; ”Desi in 2018 institutiile judiciare si unii judecatori si procurori au facut obiectul unor critici publice deosebit de dure din partea reprezentantilor guvernului si ai parlamentului, Consiliul si-a manifestat retincenta privind adoptarea de decizii ex officio ca raspuns la atacurile la adresa independentei sistemului judiciar.” (vezi pag. 6 din Raport).

Faptuitorul foloseste aceeasi tehnica manipulatorie, de distorsionare a realitatii, in atacul la adresa CSM:

1) in cuprinsul Raportului nu se face trimitere la situatii concrete in care CSM nu si-ar fi indeplinit atributiile de aparare a independentei justitiei, pentru ca acuzatia sa nu poata fi contrazisa;

2) Faptuitorul vorbeste despre ”institutii supuse presiunilor”, cu toate ca criticile au vizat persoane – judecatori si procurori - in legatura cu cauze concrete, abuzuri si probe dincolo de orice dubiu -, iar nu ”institutii”. Tehnica, de esenta infractionala, folosita numai in dictaturi, este inacceptabila intr-un act oficial: persoanele sunt asimilate institutiilor, iar cine le critica, critica institutiile insele, statul de drept etc. Orice critica este, prin sine insasi, un act periculos impotriva statului. Prin aceasta tehnica faptuitorul a aparat abuzurile grave, inclusiv incalcarile Constitutiei de Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar, acestia, in acceptia faptuitorilor, fiind institutiile si statul intrupate;

3) Aceeasi tehnica diversionista, care nu are nicio legatura cu rationamentul juridic, o foloseste faptuitorul vorbind despre ”critici deosebit de dure din partea reprezentantilor guvernului si ai parlamentului”: a) exista un singur reprezentant al guvernului, primul-ministru, folosirea pluralului fiind de la inceput un exces, dorinta de a da amploare unor fapte inexistente: daca au existat critici din partea unor ministri in nume propriu, asta nu inseamna ca ei au reprezentat guvernul ca institutie, ceea ce faptuitorul afirma, cu intentia directa de a ataca institutia guvernului; b) parlamentul este reprezentat numai de catre cei doi presedinti ai Camerelor si numai in situatia in care acestia exercita rolul de reprezentare. Faptuitorii nu se refera la astfel de situatii, ci ataca Parlamentul in ansamblul sau, referindu-se la declaratiile politice ale parlamentarilor, care sunt libere. Aceasta tehnica este incompatibila cu obligatiile de serviciu ale faptuitorilor, care, in actiunea infractionala de a apara abuzurile, compromit institutiile institutiile in ansamblul lor;

4) Faptuitorii solicita CSM-ului sa condamne ex ofiicio pe oricine ar avea indrazneala sa dezvaluie abuzurile unor persoane, prezentate ca intrupare a statului si justitiei, persoane care trebuie sa se bucure de o protectie totala. Intentia este de a se asigura impunitatea persoanelor responsabile de fapte grave de coruptie si de abuzuri pe care le putem califica de tip mafiot, care au facut obiectul dezvaluirilor in dosarele fostului deputat Sebastian Ghita, familiei Cozma de la Ploiesti, Mariana Rarinca, judecatorului constitutional Toni Grebla etc., unde au fost vehiculate numele procurorilor Negulescu, Onea, Kovesi, judecatoarei Livia Stanciu, alti inalti magistrasi. Demersul faptuitorilor, de intimidare a CSM, reprezinta o grava incalcare a atributiilor de serviciu.

3.7. Prezentam mai jos cateva texte din Raportul MCV, prin care faptuitorii isi insusesc abuziv prerogativa controlului intregului proces legislativ, in scopul protejarii statului politienesc:

3.7.1. La pagina 7 din Raport se afirma: ”De la ultimul raport MCV, criticile aduse sistemului judiciar si magistratilor in mass-media si din partea reprezentantilor guvernului si ai parlamentului au continuat. in cursul anului 2018 au fost constante criticile care au vizat sistemul judiciar in ansamblul sau, in special institutiile care au ca obiect de activitate cazurile de coruptie la nivel inalt, precum si magistrati individuali. Aceasta implica un risc clar la adresa increderii opiniei publice in sistemul judiciar. Acest lucru confirma nevoia unor actiuni destinate sa descurajeze provocarile care se manifesta in mod deschis la adresa independentei sistemului judiciar si a autoritatii hotararilor judecatoresti.”

Asa cum am afirmat deja, sintagma ”reprezentanti ai guvernului si ai parlamentului” este eronata, de natura sa acuze cele doua institutii, criticile fiind facute de ministri sau parlamentari, iar nu in numele institutiilor. De la bun inceput, afirmatia este de natura sa inhibe libertatea de expresie si dreptul de a face declaratii politice neingradit, sub protectia imunitatii. Pe de alta parte, din cuprinsul textului nu rezulta ca aceste ”critici” ar fi nefondate, ci temerea ca aceste critici ar slabi ”increderea opiniei publice in sistemul judiciar”. in acelasi stil diversionist, faptuitorii doresc trecerea sub tacere a uriaselor abuzuri ale justitiei, in numele luptei anti-coruptiei, o parte dintre ele fiind mentionate mai sus, care au facut obiectul real al puternicilor critici ale modului de infaptuire a justitiei:

a) oameni politici si demnitari arestati pe nedrept;

b) folosirea sistematica de probe false, denuntatori santajati, practicile de santajare si amenintare a subiectilor de drept penal si a familiilor lor, incalcarea prezumtiei de nevinovatie;

c) preluarea intregului control al instructiei penale si a institutiilor din justitiei de catre Serviciul Roman de Informatii;

d) controlul formarii guvernului sau a majoritatii parlamentare prin dosare penale fabricate etc. Toate aceste uriase abuzuri, care au distrus mii de oameni nevinovati, nu trebuie discutate in spatiul public in opinia faptuitorilor Timmermans si Jourova, pe motiv ca ar slabi ”increderea opiniei publice in sistemul judiciar”. Aceasta atitudine este contrara statului de drept si democratiei, Curtea Europeana dispunand mai multe decizii dreptul la libera dezbatere si critica, inclusiv cu privire la hotarari definitive ale instantelor. Faptuitorii, de fapt, apologia statului in care persoanele sa fie condamnate de catre opinia publica, iar nu de justitie, pierderea ”increderii” fiind, in mod explicit, o temere ca nu cumva, opinia publica afland de abuzuri, sa nu mai sustina statul politienesc. Or, pentru aceasta, ”criticile” trebuie oprite si chiar reprezentantii cetatenilor, parlamentarii, sa fie adusi la tacere. in conditiile in care faptuitorii au omis sa faca referire la realitatile din justitie mentionate mai sus, demersul lor, de a deveni protectorii statului politienesc, este inacceptabil. ”increderea opiniei publice” nu se poate castiga, intr-un stat de drept, prin blocarea, interzicerea criticilor, ci prin eliminarea abuzurilor: atacul la adresa cuvantului liber al parlamentarilor in acest context este inacceptabil, fiind incalcata Constitutia Romaniei. in mod vadit, faptuitorii doresc escamotarea abuzurilor, prin omisiunea totala din Raport, si impunerea unui Dictat al tacerii, de protejare a abuzurilor. Cei doi Comisari europeni si-au incalcat grav atributiile de serviciu.

3.7.2. La pagina 9 din Raport se contesta dreptul de legiferare al Parlamentului, fiind contestat intregul ansamblu de institutii cu rol in procesul de legiferare: ”Modificarile in cauza constituie o revizuire profunda a codurilor din 2014, inclusiv cu privire la procedurile anchetelor penale si ale procesului, precum si in ceea ce priveste echilibrul dintre interesul public pentru sanctionarea infractiunilor, drepturile victimelor si drepturile suspectilor. De asemenea, modificarile restrang domeniul de aplicare al coruptiei ca infractiune, care, daca ar fi confirmate atunci cand legile se intorc in parlament dupa decizia Curtii Constitutionale, ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor inregistrate pana in prezent in cadrul MCV.” 1) Politica penala ale statelor membre nu intra in domeniul Tratatului de aderare. Prin aceasta, faptuitorii ataca procesul legislativ privind politica penala si savarseste infractiuni, opiniile sale fiind neopozabile. 2) Cu ce autoritate hotarasc faptuitorii cu privire la ”echilibrul dintre interesul public pentru sanctionarea infractiunilor si drepturile victimelor si drepturile suspectilor”? Care sunt studiile, cercetarile, pe care acesta le poate invoca in acest sens? Care institutii au facut astfel de cercetari pentru a fi invocate de faptuitor? Evident, nu exista nicio autoritate si, in spatele afirmatiei este acelasi Dictat politic si juridic. Nu exista aquis comunitar in sfera dreptului penal. Faptuitorul, in mod ridicol, se substituie pe sine cu ”interesul public” in Romania, in conditiile in care in sistemelele de drept europene, spre pilda, nu exista abuz in serviciu, iar pedepsele sunt mult mai mici decat in sistemul romanesc de drept. Abuzul in serviciu este vadit. 3) Care sunt criteriile pe care le-au luat in considerare, studiile, cercetarile, etc., pentru a aprecia ca ”modificarile restrang domeniul de aplicare al coruptiei ca infractiune”? Nici nu exista o infractiune cu aceasta denumire. Textul este un atac ridicol, dar extrem de grav, care contesta dreptul parlamentului de a legifera, in dispretul situatiei reale a justitiei din Romania. Raportul nu are niciun fundament juridic si stiintific, fiind o rusine pentru un functionar inalt al Comisiei. Prin atacul lor la adresa dreptului Parlamentului de a legifera si aprecierile stupide, care se pretind reguli de drept, de fapt aprecieri ale unor politruci cu viziune totalitara, care sprijina exclusiv statul represiv si abuziv, faptuitorii si-au incalcat atributiile de serviciu. Acestia considera ca, printr-un asemenea document inept, pot substitui intregul ansamblu institutional al procesului de legiferare: Ministere, Guvern, Parlament, Consiliul Legislativ, Curtea Constitutionala, Presedintele Romaniei etc.

3.7.3. La pagina 10 din Raport se contesta dreptul constitutional al Guvernului de a emite ordonante de urgenta, in aceeasi nota a imposturii in materie de legiferare: ”Cu toate acestea, optiunea recurgerii la procedurile de urgenta a limitat foarte mult eficacitatea si credibilitatea acestor abordari deschise. in continuare este greu de inteles care sunt motivele obiective pentru adoptarea procedurilor de urgenta, precum si faptul ca urgenta nu a fost reevaluata ulterior, avand in vedere indoielile fundamentale exprimate cu privire la proiecte.” Textul este inept, fara a aduce in discutie niciun argument, criteriu, cercetare, fundamnetare sau principii de drept. Cu atat mai mult cu cat s-a interferat intr-un domeniu – cel legislativ – care nu intra in aria de competenta a Comisiei. Aceeasi retorica abuziva si amenintatoare, care nu are alt fundament decat intentia faptuitorilor de a ataca institutiile statului roman si procesul de legiferare in sustinerea si apararea statului politienesc.

Faptul ca in inchisorile din Romania stau mii de persoane condamnate prin probe false si cu aplicare Protocoalelor secrete nelegale, ca Curtea Europeana a Drepturilor Omului condamna Romania in mod curent pentru abuzuri ale judecatorilor, ca societate romaneasca este revoltata de sistemul de politie politica, implantat in perioada de aplicare a MCV, nu sunt chiar deloc ”motive de ingrijorare” pentru inaltii functionari ai Comisiei, care actioneaza, din contra, impotriva statului de drept in Romania, folosindu-se chiar de pozitiile lor si abuzand de puterea conferita prin votul cetatenilor europeni. Singura motivatie pentru acest comportament este ca faptuitorii, Comisari europeni, au actionat in afara mandatului de functionari ai Uniunii, in favoarea unor grupuri de interese nelegitime. Situatia infractionala in care se afla este dovedita.

3.8. PICCJ - DNA institutia centrala a politiei politice, semnatara a Protocoalelor secrete si autoare a tuturor abuzurilor prezentate mai sus, care au avut ca tinta inclusiv destructurarea Guvernului si Parlamentului, obiect al mai multor Decizii ale Curtii Constitutionale, este transformata in victima de catre faptuitori. Scopul: prezentarea tuturor celorlalte institutii ca institutii corupte, iar Romania un stat corupt

3.8.1. Punctul 3.3. al Raportului este dedicat exlusiv apararii abuzurilor DNA si contestarii celorlalte institutii din sfera justitiei: ”Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a constituit o tinta predilecta in ceea ce priveste exercitarea unei presiuni de natura sa aduca atingere independentei sale.” (pag. 15). Unul dintre argumente este infiintarea Sectiei pentru cercetarea infractiunilor savarsite de magistrati.

Cu toate ca Raportul constata ca respectiva Sectie a fost declarata constitutionala de Curtea Constitutionala si MCV nu mai are dreptul de a o contesta, faptuitorul afirma ca respectiva Sectie reprezinta o vulnerabilitate la adresa luptei impotriva coruptiei: ”Infiintarea, in temeiul legilor justitiei modificate, a noii sectii de anchetare a infractiunior comise de magistrati da nastere unei ingrijorari deosebite in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, intrucat o noua structura ar putea fi mai vulnerabila in ceea ce priveste independenta decat a fost cazul pana in prezent in ceea ce priveste DNA, dat fiind ca ar putea fi utilizata ca instrument suplimentar de intimidare a magistratilor si de exercitare de presiuni asupra acestora.” (pag. 16). Faptuitorii omit motivele reale care au condus la infiintarea Sectiei, opuse sustinerilor acestora disimulate. Motivatia oficiala a fost, din contra, asigurarea independentei si protectiei magistratilor care ii cerceteaza de magistrati, pentru a se evita situatii precum cele prezentate mai sus, in care procurorii DNA ii santajau pe judecatorii care judecau cazuri de coruptie cu dosare penale deschise la adresa lor, pentru a obtine solutii de condamnare, chiar daca dosarele erau falsificate. La DNA au fost gasite cateva mii de dosare deschise judecatorilor din intreaga tara si lasate in nelucrare, evident in scop de santaj. Tot la DNA au fost deschise dosare de coruptie unor membri ai CSM sau ai Inspectiei Judiciare, cei care urmau sa-i judece disciplinar pe procurorii DNA. Pe de alta parte, posibilele abuzuri ale procurorilor DNA erau inchise tot la DNA, care era parchetul competent de investigare a acestora. Practic, DNA a fost transformat intr-o institutie inchisa de politie politica, dupa modelul Gestapo-ului si SS-ului naziste. Faptuitorii omit aceste realitati, situatie care dovedeste ca a cunoscut sistemul de politie politica al DNA, l-a girat, iar acum, cand aceste realitati urmeaza a fi descoperite, continua sa sustina aceasta institutie sinistra. Politia politica a fost instituita in Romania chiar dupa crearea MCV (2006), ceea ce creaza suspiciunea ca a aceste mecanism a fost folosit in scopul implementarii politiei politice in Romania, situatie care va face obiectul cercetarilor.

3.8.2. O alta preocupare a faptuitorilor priveste controlul explicit al Parlamentului si Guvernului, a dreptului poporului roman de a vota liber. Acestia, prin intermediul Raportului, interfereaza in activitatea Parlamentului, ceea ce reprezinta de la bun inceput o incalcare a atributiilor de serviciu, parlamentele neputand a fi controlate de catre Comisie. Citam din Raport: ”Recomandarea 10 vizeaza raspunderea parlamentului pentru deciziile sale cu privire la cererile formulate de organele de urmarire penala de autorizare a masurilor preventive, cum ar fi perchezitiile sau arestarile, precum si cu privire la cererile de autorizare a anchetarii unui membru al parlamentului atunci cand acesta/aceasta detine sau a detinut si functia de ministru.(...). Rapoartele MCV anterioare au subliniat importanta unor criterii transparente pentru a ajuta parlamentul sa demonstreze ca isi exercita aceasta competenta in mod obiectiv.” (pagina 17). Fara drept, faptuitorii induc ideea ca institutia Parlamentului ar fi corupta, ar proteja prin institutia imunitatii parlamentarii de actiunile DNA. Aprecierea este inacceptabila, Comisia neavand dreptul sa cenzureze in niciun fel votul liber al deputatilor si senatorilor, situatie generala in toate Constitutiile democratice. Astfel, faptul ca faptuitori vorbeste de o ”raspundere a parlamentului” cu privire la exercitiul mandatului parlamentarilor in cazul institutiei imunitatii, in scopul instituirii unei cenzuri asupra liberei exercitari a mandatelor parlamentarilor, reprezinta un atac direct asupra suprematiei Constitutiei si Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului roman. Este vorba, din nou, de un atac la adresa democratiei constitutionale. De altfel, faptuitorii sunt deplin constienti de faptul ca se afla in afara cadrului legal si abuzeaza de functii, interferand in activitatea parlamentara, Raportul consemnand la pagina 2: ”Raportul din ianuarie 2017 a constatat ca au existat factori societali, juridici si politici care, desi nu intra in domeniul de aplicare al MCV si nu fac obiectul recomandarilor sale, ”au un impact direct asupra capacitatii de a realiza reformele si, in special, au ingreunat sarcina Romaniei de a demonstra ca reforma a prins radacini perene”. Printre aceste elemente se numara: o practica legislativa care trebuie sa elaboreze principiile unei mai bune legiferari, confruntarea dintre actorii statali si un context mediatic dificil”; de asemenea, la pagina 3 din Raport se mentioneaza: ”in raportul din noiembrie 2017 se sublinia deja necesitatea ca guvernul si parlamentul sa asigure un proces legislativ deschis, transparent si constructiv, in care independenta sistemului judiciar si avizele instantelor judecatoresti sa fie apreciate si luate in considerare in mod corespunzator.” in primul pasaj faptuitorii recunosc faptul ca procesul legislativ nu intra in competenta MCV. Totusi, intregul MCV se refera exclusiv la procesul legislativ, sub pretextul ”luptei impotriva coruptiei” si a ”independentei justitiei”, faptuitorii, intr-un mod inacceptabil, solicitand subordoarea Parlamentului si Guvernului in procesul legislativ autoritatii judecatoresti, de fapt, subordonarea fata de DNA condus de Laura Codruta Kovesi si Ministerului Public condus de Augustin Lazar. Toate aceste cerinte sunt inacceptabile si neavenite, negandu-se, pe de o parte, principiul separatiei puterilor in stat, pe de alta parte a rolului legislativ al Parlamentului, suprematiei Constitutiei si suveranitatii poporului roman. Aceste asertiuni sunt aberatii juridice, care compromit institutia Comisiei Europene, iar, in contextul prezentului Denunt, o dovada irefutabila a complicitatii faptuitorilor cu statul politienesc comparabil cu Gestapo-ul nazist si KGB-ul bolsevic.

Preocuparea principala a MCV-ul este, in esenta, controlul organelor alese ale poporului: Parlamentul si Guvernul, cu mana politiei politice reprezentata de magistrati abuzivi si corupti. incalcarea obligatiilor de serviciu ale faptuitorilor, de respectare a TUE, a statului de drept, a democratiei si a drepturilor si libertatilor cetatenilor – in primul rand dreptul de a alege, reprezinta savarsirea de infractiuni.

3.8.3. Referirile de la pct. 3.8.1. si 3.8.2. indica preocuparea faptuitorului de a elimina orice factori de control ai activitatii procurorilor DNA, cu riscul ingerintei ilegale in activitatea Parlamentului si negarea libertatii votului, dovedind faptul ca, in opinia faptuitorului, DNA a reprezentat si trebuie sa reprezinte si pe viitor un instrument de politie politica, prin care sa fie controlat Parlamentul si Guvernul, iar activitatile infractionale ale DNA sa nu poata fi verificate de o Sectie independenta de procurori.

* * *

IV. COMISIA DE LA VENETIA SI GRECO – ORGANISME CARE NU FAC PARTE DIN ORGANISMELE UE – FOLOSITE ABUZIV IN RAPORT, CU INCALCAREA TRATATULUI UNIUNII SI INCaLCAREA ATRIBUTIILOR DE SERVICIU

1.1. Comisia de la Venetia si GRECO sunt doua organisme care functioneaza sub autoritatea Consiliului Europei, fara a face parte dintre organismele Uniunii Europene si fara a se afla, prin urmare, sub autoritatea Comisiei Europene, ai carei functionari sunt faptuitorii. Consiliul Europei este independent de Uniunea Europeana.

1.2. Comisia de la Venetia este un organ consultativ al Consiliului Europei, format din specialisti in drept constitutional: organismul a fost creat in 1990, dupa caderea zidului Berlinului, in special pentru a oferi asistenta juridica in domeniul constitutional statelor foste comuniste. Acest organ nu are in domeniu de activitate lupta impotriva coruptiei, nu dispune de aparat de lucru si nici de expertiza de specialitate domeniu. Comisia emite opinii cu privire la chestiuni de drept constitutional legate de constitutiile statelor membre la Consiliului Europei, precum si in chestiuni privind legislatia para-constitutionala (legi care decurg din constitutii dar reglementeaza domenii apropiate de constitutii). Statul Comisiei fiind consultativ, avizele pe care le adopta nu au caracter obligatoriu, nu sunt impuse statelor, abordarea acesteia fiind non-directiva, bazata pe dialog.

1.3. GRECO – Grupul statelor impotriva coruptiei – a luat fiinta in 1999, in cadrul Consiliului Europei, avand ca obiectiv: ”sa imbunatateasca capacitatea membrilor Consiliului de a lupta impotriva coruptie asigurandu-se, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare si de presiune mutuala intre parti, ca acestea respecta normele Consiliului Europei in materie de lupta impotriva coruptiei. El contribuie la identificarea lacunelor in politicile nationale de lupta impotriv coruptiei si indeamna astfel Statele sa procedeze la reforme legislative, institutionale si practici necesare. GRECO este de asemenea un forum pentru a fi impartasite cele mai bune practici in materie de prevenire si de detectare a coruptiei.” (prezentare oficiala Website). Activitatea GRECO este reglementata de un Regulament, care prevede doua etape de actiune: 1) etapa de evaluare, care se realizeaza prin analiza situatiei statului membru de catre o echipa de evaluatori, cu participarea reprezentantilor statului respectiv si ai societatii civile. Dupa analiza, este redactat un proiect de raport care este transmis statului pentru comentarii, inainte ca acesta sa fie supus unui examen de adoptare de catre GRECO. in conditiile in care evaluarea constata ca legislatia si practica nu sunt satisfacatoare, se formuleaza concluzii, la care statele sunt invitate sa reactioneze intr-o perioada de 18 luni, fara a fi tinute de nicio obligatie; 2) a doua etapa este ”procedura de conformitate”, in cazul in care statele nu respecta recomandarile, GRECO ”reexamineaza recomandarile respective” intr-o perioada suplimentara de 18 luni. in conditiile in care statele refuza sa se conformeze, Regulamentul interior al GRECO prevede ”deschiderea unei proceduri speciale, bazata pe o abordare progresiva, cu privire la membri pentru care s-a considerat ca punerea in practica a recomandarilor a fost total nesatisfacatoare.” Prin urmare, GRECO, in situtia unui refuz al statelor de a se conforma, nu are la indemana instrumentele de sanctionare in scop disuasiv ale Uniunii Europeane, care nu are legatura cu Consiliul Europei, fiind institutii complet diferite, cu scopuri si modalitati de functionare separate. Faptul ca sunt state membre ale Consiliului Europei Rusia sau Turcia, a presupune ca acestora le-ar fi aplicabile normele Tratatului Uniunii Europene, este o absurditate, un argument suficient pentru a se intelege diferenta majora dintre cele doua organizatii.

1.4. In calitatea lor de functionari al Uniunii Europene, supusi exclusiv normelor TUE si regulamentelor de organizare si functionare ale acesteia, faptuitorii au savarsit infractiunea de abuz in serviciu, preluand competente si atributii ale organismelor altei institutii – Consiliul Europei -, carora le-a conferit un alt scop si semnificatie, ca si cum ar fi organisme ale Uniunii si ar raspunde reglementarilor TUE. Actiunea este extrem de grava, deoarece faptuitorii, prin abuz de putere, modifica forta si semnificatia juridica reala a actelor Comisiei de la Venetia si GRECO, atribuind acestora componenta sanctionatorie politica si juridica din TUE, in afara cadrului legal. MCV este un mecanism care apartine exclusiv Comisiei Europene, in cadrul unei proceduri concrete stabilita cu statul roman, care nu poate uzurpa competente si atributii ale altor organisme, care sunt reglementate de alt tratat (Consiliul Europei) si functioneaza dupa alte reglementari. Faptuitorul a incalcat deopotriva TUE, dar si tratatul Consiliului Europei, creand un precedent extrem de periculos la nivelul dreptului international.

1.5. Principala directie pe care faptuitorul o confera in raport cu Comisia de la Venetia si GRECO este de a folosi MCV pentru a transforma recomandarile acestora in Dictat politic si juridic, cu instrumentele Uniunii, cu toate ca respectivele recomandari nu sunt obligatorii in cazul Comisiei de la Venetia, iar, in cazul GRECO obligatiile sunt de o cu totul alta natura decat cele care pot surveni din TUE.

Faptuitorii Frans Timmermans si Vera Jourova au distorsionat competentele Uniunii si ale Consiliului Europei in scopul pedepsirii pe nedrept a Romaniei.

1.6. Folosirea frauduloasa a Comisiei de la Venetia si GRECO a fost cauzata de lipsa de argumentatie a Raportului sub aspect stiintific, continutul politic si partizan al acestuia. Aparitia in cadrul MCV a celor doua organisme a avut rolul de a crea inca o aparenta juridica si de fapt. Dar, asa cum se observa, recomandarile concrete ale Comisiei de la Venetia sau GRECO nici n-au fost evidentiate de Raport. Faptuitorii au folosit o tehnica manipulatorie grava a face partase cele doua organisme obiectivelor lor subterane de sprijinire a statului politienesc, recomandarile fiind scoase din contextul abordarilor si constatarilor proprii si asociate unui demers diferit, manipulator si disimulat.

1.7. Fata de cele expuse mai sus, raportarile faptuitorului la Comisia de la Venetia si GRECO din MCV sunt lovite de nulitate si nu au niciun efect.

1.8. Raporturile statului roman cu cele doua organisme ale Consiliului Europei tin exclusiv de procedurile Consiliului Europei si urmeaza calea acelor proceduri. O parte dintre recomandari au fost adoptate de Parlament, celelate, care au un caracter facultativ, urmeaza a face obiectul demersurilor comune intre statul roman, pe de o parte, si Comisia de la Venetia sau GRECO pe de alta parte, fara interventia Uniunii prin intermediul CE, care nu are aceste competente reglementate in cadrul TUE.

* * *

V. DISIMULAREA: SPRIJINIREA SI APARAREA ABUZURILOR SI STATULUI POLITIENESC, DISIMULATE SUB APARENTA SUSTINERII ”INDEPENDENTEI SISTEMULUI JUDICIAR” SI ”LUPTEI IMPOTRIVA CORUPTIEI”

1.1. Sub aspectul laturii subiective, faptuitorii au actionat cu intentie directa. Intregul Raport a fost conceput si realizat in scopul sprijinirii si apararii statului politienesc, cu obiectivul subminarii statului de drept, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

1.2. Un asemenea demers grav nu se putea realiza decat prin actiuni si un comportament disimulate. Tehnica disimularii consta in argumentul ca MCV sustine si apara ”lupta impotriva coruptiei”. Intregul Raport din 13.11.2018 este construit in acest scop aparent. Pornind de la aceasta teza, orice critica, dezvaluire sau indoiala cu privire la corectitudinea actului de infaptuire a justitiei in numele ”luptei impotriva coruptiei”, reprezinta un pericol care trebuie inlaturat. Realitatile din sistemul de justitie abuziv - confiscat de un grup de persoane care au transformat institutiile statului in instrumente de santaj politic, de eliminare a adversarilor politici si de control nedemocratic al Parlamentului si Guvernului in scopul instituirii unui regim de mana forte, dictatorial -, nu numai ca au fost trecute sub tacere de catre faptuitori: acestia au transformat MCV in instrument de pedepsire a oricui a indraznit sa denunte si sa schimbe acest sistem de politie politica, in scopul asezarii in cadrul constitutional.

1.3. Actiunea faptuitorilor a fost sistematica si continua, de a sprijini si apara grupul de persoane care au confiscat justitia folosind-o ca arma politica, pe parcursul intregului lor mandat de Comisar si Prim-vicepresedinte al CE si Comisar pentru Justitie. Cu incalcarea flagranta a atributiilor de serviciu, acestia au dispus si consimtit sa fie omise orice referiri in MCV cu privire la principiile generale ale statului de drept si functionarea unei justitii impartiale si echitabile:

a) principiul legalitatii procesului penal;

b) principiul aflarii adevarului;

c) principiul respectarii prezumtiei de nevinovatie;

d) principiul dreptului la aparare;

e) principiul procesului echitabil si impartial;

f) principiul respectarii demnitatii umane. Toate dezvaluirile mentionate mai sus, privind procese penale instrumentate de DNA, au fost special si sistematic ignorate de Raport, in logica infractionala ca, daca sunt ignorate, acestea ar fi, de fapt, justificate.

Componenta disimularii contine componenta justificarii, acoperirii si acordarii impunitatii responsabililor pentru politia politica din Romania. Reiteram faptele pe care Raportul are intentia de a le justifica si a le conferi legitimitate si legalitate, printr-o tehnica manipulatorie consfintita de statele dictatoriale:

- a) arestarea preventiva a unui judecator al Curtii Constitutionale in exercitarea mandatului (Toni Grebla), dupa ce acesta s-a pozitionat impotriva exceselor SRI. Dupa detinerea acestuia in arest si pierderea functiei, urmata de un proces instrumentat fara probe, instanta suprema a dispus achitarea acestuia pentru inexistenta faptei. Un asemenea caz este de o gravitate extrema, punand in pericol securitatea nationala;

- b) fabricarea unui dosar penal procurorului general in functie (Tiberiu Nitu), in urma caruia acesta a fost indepartat, pentru ca in locul lui sa fie numit in mod ilegal un procuror general care a sustinut fatis abuzurile, situatie constatata chiar de Curtea Constitutionala, semnatar al unu Protocol secret. Ulterior, dupa pierderea functiei, fostul procuror general Tiberiu Nitu a fost declarat nevinovat:

- c) deschiderea unui proces penal presedintelui Senatului Romaniei in functie (Calin Popescu Tariceanu), trimiterea acestuia in judecata si compromiterea imaginii acestuia. Ulterior, acesta a fost achitat de instanta suprema. A fost dezvaluit faptul ca acesta a fost pus sub urmarire totala, de la ascultari telefonice la inregistrari in spatiile oficiale si cele private, timp de 7 ani, in afara cadrului legal, fara a se descoperi vreo ilegalitate, chiar in timpul exercitarii mandatului de senator.

- d) punerea sub acuzare a intregii structuri de comanda a serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne, in paralel cu destructurarea acestei institutii printr-o ordonanta de urgenta a unui guvern care s-a asezat de partea abuzurilor in justitie in mod declarat. Destructurarea unui serviciu secret extrem de important al statului in mod intepestiv, prin ordonanta de urgenta, si cu punerea sub acuzatie penala a intregii structuri de comanda in acelasi timp, este o chestiune care pus in pericol securitatea nationala. Ulterior acuzatiile aduse ofiteri superiori ai serviciului au fost infirmate de procurorul ierarhic superior, care a constatat ca nu a existat nicio proba pentru formularea acuzatiilor;

- e) constituirea unui dosar penal si cercetarea in forta a unor demnitari pentru activitatea de legiferare, prin luarea cu asalt a institutiilor statului constitutionale de DNA, in scopul blocarii si compromiterii actului de legiferare (OUG 13/2017). Ulterior, Curtea Constitutionala a declarat intreaga operatiune de politie politica neconstitutionala, printr-o Decizie referitoare chiar la aceasta actiune a DNA;

- f) arestarea preventiva chiar din instanta de judecata a unui judecator al Curtii de Apel Bucuresti (Stan Mustata) de catre DNA, pentru ca un alt judecator sa fie numit in respectivul complet (Camelia Bogdan) la termenul in care s-a pronuntat solutia de condamnare a unui adversar politic notoriu al DNA. Ulterior, judecatorul Stan Mustata a fost condamnat si, cu putin timp inainte de liberare, a decedat in conditii suspecte, existand indicii ca decesul a fost provocat, in conditiile in care judecatorul acuzase din detentie ca se urmareste suprimare vietii sale, pentru a nu face dezvaluiri la iesirea din detentie. A fost facuta publica o inregistrare realizata in ascuns cu Presedintele Romaniei in functie la data faptelor, Traian Basescu, care a relatat explicit cum arestarea judecatorului Stan Mustata, inainte de procesul adversarului sau politic, chiar la sediul instantei, a fost planuita de seful operativ al Serviciului Roman de Informatii (generalul Florian Coldea), ca si inlocuirea acestuia cu judecatoarea Camelia Bogdan, in scopul condamnarii la pedeapsa maxima a lui Dan Voiculescu, fost senator si sef de partid politic, precum si patron al trustului de presa care a facut dezvaluiri constante ale abuzurilor procurorilor si judecatorilor. Respectiva judecatoarea a fost exclusa din magistratura in cele din urma de Consiliul Superior la Magistraturii.

- g) deschiderea de dosare penale multiple unor oameni politici pentru a fi impiedicati sa fie numiti in functii de ministri sau prim-ministri in mod intempestiv de DNA, chiar la momentul propunerii lor, intentia de a bloca nominalizarea acestora prin dosarul penal. Aceasta practica a functionat mai mult de un deceniu, fiind un modus operandi al DNA. Prin aceasta practica a fost controlat procesul politic de formare a guvernelor Romaniei, dar si a Parlamentului. Ulterior, persoanele respective au fost declarate nevinovate.

- h) dovezi certe privind falsificarea de probe, obtinerea de denunturi mincinoase sub santaj, amenintari sistematice la adresa martorilor sau/si familiilor celor cercetati, falsificarea transcrierii convorbirilor telefonice de catre procurori si lucratori ai serviciilor secrete in scopul obtinerii unor solutii de condamnare din partea judecatorilor, in dosare nenumarate ale DNA. Cu privire la astfel de cazuri procurori ai DNA au fost, deja, pusi sub acuzare de catre procurori, sub presiunea uriasa a opiniei publice, dupa ce ani de zile au fost ignorate acuzatiile, desi probele prezentate in spatiul public au fost coplesitoare. Prin urmare, este vorba despre constatari ale abuzurilor facute chiar de catre organe de urmarire penala, iar nu de ”alegatii” ale unor martori, denuntatori sau alte persoane.

- i) semnarea de Protocoale secrete cu serviciile de informatii (SRI etc) si ICCJ chiar de catre fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi si actualul procuror general Augustin Lazar, aflat in procedura de revocare, persoane sustinute si laudate ani de zile de MCV sub patronajul faptuitorilor, in conditiile in care la adresa acestora existau probe directe de savarsire de abuzuri grave, printre care si cele enumerate mai sus. Aceste Protocoale sunt acte concrete, iar nu ”alegatii”, cum le califica faptuitorii, in scopul de a refuza constatarea ca acestea reprezinta actiuni extreme impotriva statului de drept.

De asemenea, impotriva celor doi magistrati, pe care faptuitorii ii sprijina si apara in Raportul oficial MCV, Laura Codruta Kovesi si Augustin Lazar, au fost dispuse Decizii ale Curtii Constitutionale, situatie fara precedent in lumea democratica, din nou, probe clare si indiscutabile ale abuzurilor acestora. In ultimul timp, Inspectia Judiciara si CSM au declansat numeroase verificari disciplinare.

- j) constituirea unei Comisii de ancheta parlamentara cu privire la o intalnire conspirativa in ziua alegerilor prezidentiale din 2009, la care au participat sefii SRI, politicieni de rang inalt, dar si procurorul general al Romaniei in functie, ulterior procuror sef DNA, Laura Codruta Kovesi. Laura Codruta Kovesi a refuzat sa se prezinte la audierile din Comisie, cu toate ca Curtea Constitutionala a dispus o Decizie care a dispus obligatia legala a acesteia de a se prezenta. Chiar si dupa acest abuz impotriva Constitutiei, faptuitorii si MCV au continuat sa o sustina pe d-na Kovesi si sa considere revocarea ei un abuz, cu acuze grave la adresa ministrului Justitiei, de politizare a revocarii, situatie inacceptabila din parea unei institutii a Uniunii, de acoperire a unor acte de o gravitate extrema, incompatibile cu functia de procuror sef sau procuror in orice stat democratic.

- k) constituirea la DNA a mii de dosare penale pe numele judecatorilor si procurorilor, ai unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei Judiciare, in scopul implicit de santaj la adresa acestora, pentru ca acestia sa pronunte hotarari la comanda DNA. in acelasi timp, refuzul de a cerceta cauze privind abuzurile unor procurori DNA, inclusiv a procurorului sef DNA, in urma unor plangeri sau denunturi.

- l) dispunerea de ascultari telefonice declarate ilegale de instantele de judecata si Curtea Constitutionala in masa, care au vizat milioane de cetateni, cu incalcarea drepturilor si libertatilor acestora pe o perioada de mai mult de un deceniu de catre DNA in colaborare cu SRI.

- m) situatia Liviei Stanciu care, din fost procuror comunist, a fost numita in functia de Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie printr-o decizie exclusiv politica, scandalizand intregul corp al judecatorilor. Aceasta a declarat oficial ca ICCJ este ”partenerul DNA” in actul de infaptuire a justitiei. Ulterior, a fost dezvaluit ca ICCJ semnase un Protocol de colaboare cu SRI, iar ofiteri SRI ”colaborau” cu judecatorii ICCJ in activitate de administrare a probelor in dosare penale si formulau consultatii pentru judecatori la pronuntarea solutiilor. Activitatea ofiterilor SRI in dosare penale a fost confirmata oficial ca fiind prezenta si in cadrul urmaririi penale, existand indicii ca acestia redactau inclusiv rechizitorii, sub protectia Protocoalelor secrete ilegale. Marturii din interiorul sistemului au devoalat existenta de informatii care erau rezervate numai judecatorilor, fiind interzis avocatilor sa ia la cunostinta de acestea. Pozitia in sistem a d-nei Livia Stanciu, de Presedinte ICCJ, dovedeste existenta unui sistem de politie politica institutionalizata, la nivelul cel mai inalt, al conducerii inaltei Curti.

- n) cazul in care Livia Stanciu, in calitate de presedinte al ICCJ, a formulat un denunt impotriva Marianei Rarinca la DNA, pentru motivul ca Rarinca ii solicita Liviei Stanciu o datorie in bani de pe urma prestatiilor facute in sluba defunctului ei sot. Mariana Rarinca a fost arestata preventiv pentru 6 luni, pentru ca, ulterior, sa fie declarata nevinovata printr-o hotarare definitiva a instantei. In urma scandalului de proportii, DNA, in mod fatis ca instrument de politie politica, a deschis o cale extraordinara de atac, pentru ca Rarinca sa fie condamnata pentru o perioada egala cu cea executata deja in arestul preventiv, in scopul evident de a salva imaginea presedintelui in functie al ICCJ Livia Stanciu. Atacarea de catre DNA a unei hotarari definitive este fara precedent, fiind folosita, evident, pentru acoperirea abuzului sefei instantei supreme in functie la acea data.

- o) Livia Stanciu a fost implicata, de asemenea, in dosarul controversat al actualului Presedinte al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, fiind cea care a condus completul care l-a condamnat pe acesta in prima instanta intr-un dosar calificat de coruptie. Aceasta nu a motivat sentinta de condamnare dupa pronuntare, nici nu a semnat-o pana cand a parasit functia de presedinte/judecator al ICCJ, situatie care a fost constatata ca incalcand art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

- p) Livia Stanciu a pronuntat, de asemenea, o solutie de condamnare definitiva, in mandatul de judecator ICCJ, impotriva lui Mircia Gutau, primar in functie al mun. Ramnicu Valcea, cu toate ca toate instantele inferioare pronuntasera solutii de achitare. Dupa executarea pedepsei de 4 ani cu executare, Mircia Gutau a castigat procesul contra statului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului iar, la rejudecare, a fost achitat de instanta suprema;

- r) pentru ”meritele” sale, Livia Stanciu a fost nominalizata judecator al Curtii Constitutionale de catre Presedintele Klaus Iohannis, dupa ce, in prealabil, ICCJ sub conducerea Liviei Stanciu ii daduse o solutie favorabila lui Klaus Iohannis, chiar in timpul campaniei electorale pentru presedintia Romaniei din 2014, acesta fiind acuzat de o institutie a statului integrata in sistemul anti-coruptie, Agentia Nationala de Integritate (ANI). In alte cauze similare, alti primari (acuzele ANI au fost formulate pentru mandatul de primar al d-lui Klaus Iohannis la Sibiu) au primit solutii contrare.

- s) situatia in care procurorul general Augustin Lazar, aflat in prezent in procedura de revocare pentru fapte extrem de grave, s-a sesizat la solicitarea publica a Presedintelui Romaniei impotriva comandantilor Jandarmeriei Romane, care au aparat ordinea de drept la 10 august 2018 impotriva unor actiuni violente care au avut drept scop explicit ocuparea sediului Guvernului Romaniei. Au fost pusi sub acuzare, intempestiv, comandantii Jandarmeriei, in conditiile in care Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a refuzat anchetarea celor care au initiat si realizat violentele. Cercetarea a fost realizata prin detasarea unui procuror al Parchetului Militar cu incalcarea unui Ordin al procurorului general: dupa incalcarea Ordinului, procurorul general a revocat respectivul Ordin. Prin declansarea anchetei, ca si in cazul eliminarii intregii structuri de comanda a serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne, a fost inlaturata din functie intreaga structura de comanda a Jandarmeriei. Dupa patru luni de la punerea sub acuzare a acestora, intempestiv, fara cercetari prealabile (in rem), ancheta a fost, practic, blocata, scopul deschiderii dosarului fiind atins, dupa acelasi modus operandi descris mai sus.

- s) situatiile nenumarate in care CSM a blocat cercetarea disciplinara a fostei procuror sef DNA Laura Codruta Kovesi, una dintre acestea realizandu-se prin cenzurarea actului de Sesizare al Inspectiei Judiciare de catre CSM. Inspectia Judiciara a contestat decizia CSM in instanta, instanta dispunand ulterior, prin hotarare definitiva, obligarea la refacerea Actului de Sesizare, cu introducerea pasajelor eliminate de CSM in scopul de a pronunta o solutie favorabila procurorului sef DNA.

- t) deschiderea de procese penale intempestive si fabricate, la adresa unor procurori DNA care au refuzat comenzile politice si au devoalat actiunile de politie politica ale DNA din interior, in scopul eliminarii acestora din DNA si din magistratura. Ulterior, acestia au castigat in instanta, fiind repusi in functii, actiunile abuzive al fostei sefe DNA si a procurorilor obedienti fiind dovedite prin hotarari judecatoresti definitive: spre exemplu cazul procurorului DNA Mihaela Iorga. In acelasi context, dupa publicarea unei inregistrari prin care sefa DNA solicita punerea sub acuzare a unor ministri si a unui fost prim-ministru procurorilor din subordine, aceasta a trecut la represiuni interne pentru a identifica pe procurorii care au facut si dat presei inregistrarile, solicitand supunerea tuturor procurorilor DNA la testul poligraf. Metoda, comparabila cu cele ale Gestapo-ului si SS-ului nazist sau KGB-ului sovietic, a fost declarata de CSM abuziva, fara a fi antrenata raspunderea sefei DNA in functie. Procurorii care au refuzat testul poligraf au fost eliminati din DNA, cu complicitatea CSM (Mihaela Iorga a fost pusa si sub acuzatie penala, cum am aratat mai sus).

- t) situatia fostului deputat Sebastian Ghita, care a denuntat-o pe fosta sefa DNA, la acea data procuror general al Romaniei, pentru luare de mita in legatura cu aducerea in tara a unei persoane in procedura de extradare in 2009 (Nicolae Popa). Acesta a denuntat ca ar fi fost solicitat sa plateasca din bani privati avionul de aducere in tara a persoanei extradate, procurorul sef avand interesul personal de a fi numita in functia de procuror sef DNA, daca extradarea se facea de indata, in conditiile in care transportul cu avion de linia ar fi periclitat extradarea care, se pare, punea probleme de legalitate. intr-o prima faza dosarul a fost inchis, cu sprijinul unor lucratori ai Ministerului Afacerilor Interne, care au emis o adresa ca avionul ar fi fost platit de institutie. Recent, dosarul a fost redeschis, dupa denuntul aceluiasi fost deputat, conform caruia chitanta care proba efectuarea platii de catre o firma privata, fusese sustras de un procuror DNA din contabilitatea firmei private, pentru a sterge urmele. Ancheta este in curs la Sectia de investigare a infractiunilor savarsite de magistrati. Fostul deputat Ghita a facut dezvaluiri fulminante cu privire la sistemul de politie politica din Romania, fiind parte acest sistem o perioada de timp. Pentru a fi eliminat, i s-au fabricat, de asemenea, dosare penale. Fugit din tara pentru a scapa de razbunare, acesta a facut obiectul unui dosar de extradare din Serbia, instanta din Serbia refuzand extradarea prin constatare abuzurilor institutiilor din Romania. Fostul deputat se afla si in prezent in Serbia, sub protectia autoritatilor sarbe.

- u) situatia Protocoalelor secrete. Asa cum am aratat mai sus, acestea au fost denuntate imediat dupa momentul dezvaluirii de institutiile semnatare: SRI, Ministerul Public, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, dovada institutionala a ilegalitatii acestora. Aceasta situatie, confirmata de publicarea Protocoalelor si pozitiile oficiale ale institutiilor implicate din sistemul judiciar, a fost calificata de faptuitor in cuprinsul MCV din 13.11. 2018 drept ”alegatii”, cum am aratat mai sus, refuzand in aceasta maniera sa ia act de o realitate care reflecta statul politienesc la nivel de sistem, de politica de stat. Actiunea de omisiune, faptuitorii au dovedit complicitatea cu sistemul de politie politica, prin deturnarea scopului legal al MCV de sprijinire a implementarii statului de drept. Prin acest act, faptuitorul a incalcat Decizia de infiintare a MCV in mod direct, obiectivele oficiale ale MCV, incalcand atributiile de serviciu prin savarsirea de infractiuni.

- v) dupa dezvaluirile din mass-media si probele coplesitoare cu privire la existenta unui sistem de politie politica si a unui modus operandi a DNA in mod special, dar si la nivelul instantelor de judecata si al SRI, precum si prin dezbaterile privind modificari legale la textele care reglementeaza raspunderea magistratilor sau plecarea din sistem a fostei conduceri SRI, au urmat sute de achitari in dosarele DNA dispuse de instantele de judecata. Achitarile a sute de persoane anchetate, condamnate nedefinitiv sau/si arestate preventiv sunt publice si au creat o stare de soc in intreaga societate romaneasca. Aceste hotarari de achitare, din nou, n-au fost relevante in MCV pentru starea sistemului de justitie din Romania, desi probele sunt indubitabile.

- w) la data de 7 noiembrie 2018, CCR a dispus o Decizie prin care s-a constatat existenta unui conflict constitutional intre Parlament si ICCJ, fiind declarata nelegalitatea compunerii Completurilor de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie inca din 2014. In respectivele completuri au fost nominalizati judecatori fara tragere la sorti, ceea ce a creat posibilitatea ca unii judecatori, suspectati de legaturi subterane cu serviciile secrete si sistemul de politie politica, sa intre sistematic in dosare cu greutate politica pentru a pronunta hotarari comandate politic. Hotararile pronuntate de aceste instante vor fi rejudecate. Practica nelegala este atribuita acelorasi grupuri de interese care au controlat justitia: completurile de 5 judecatori ale ICCJ, declarate ilegale de CCR, au fost numite de justitiabili ”completurile mortii” si au judecat asa-zisele mari dosare de coruptie ale politicienilor si demnitarilor de rang inalt. Respectiva practica a fost cu putinta in contextul aplicarii MCV in Romania, faptuitorii laudand sistematic ”lupta impotriva justitiei”, in conditiile in care in justitie au existat asemenea orori, care au fost cu putinta numai in dictaturile anilor 20 – 30 din Europa sau in Rusia bolsevica.

Faptuitorii, comisari europeni, care sunt platiti din banii cetatenilor europeni, au transformat MCV in opinia noastra intr-un ”instrument al mortii”, in slujba statului politienesc.

1.4. Situatiile enumerate mai sus nu pot fi tratate ca ”particulare” sau ”exceptii”, fiind vorba despre actiuni de politie politica instaurata statal, sistematic si generalizat. Actiunile de abuz pe care MCV le trateaza ca ”alegatii”, opinii, sunt, in fapt realitati juridice probate de institutii ale statului (hotarari judecatoresti sau alte acte oficiale) care au hotarat asupra existentei abuzurilor. Situatiile enumerate mai sus, care sunt numai cu titlu de exemplu, au legatura intre ele: aceleasi institutii implicate, la nivelul acelorsi sefi ai institutiilor represive, cu comanda unica intr-o actiune para-statala, cu scopul final de a controla guvernul si parlamentul si intreaga societate romaneasca.

1.5. Faptuitorii s-au folosit de MCV, disimuland sustinerea si apararea politiei politice prin pretextul apararii luptei impotriva coruptiei, si au generat un conflict puternic cu institutiile care s-au ridicat pentru a salvgarda democratia si statul de drept. Reactiile Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Curtii Constitutionale si Parlamentului, de respingere a MCV-ului, au luat o forma institutionala. Raportul MCV a ales sa atace toate aceste institutii cu legitimitate constitutionala si populara, sub protectia Comisarilor europeni, complici cu statul politienesc.

1.6. Nu poate fi conceputa lupta impotriva coruptiei cu negarea principiilor dreptului si Constitutiei, in afara ordinii de drept. Actele enumerate la punctul 1.3 ale prezentului Capitol, intelese in ansamblul lor, creeaza o imagine care depaseste ca pericol Mafia italiana din anii 80 - 90 ai secolului trecut in Italia.

In Italia a fost vorba despre o penetrare a institutiilor statului de organizatia criminala, or in cazul Romaniei este vorba despre o confiscare cvasi-totala a institutiilor statului intr-o forma para-statala, reglementata para-statal prin Protocoalele secrete si instituita cu sprijinul MCV. Nu se poate accepta o lupta impotriva coruptiei corupta si politizata. Faptuitorii, prin MCV, au dorit impunerea modelului statului dictatorial. Actul de disimulare, de a justifica abuzurile in numele unei lupte anti-coruptie iesita din cadrul democratic, este o aplicare a doctrinei ”ratiunii de stat”, potrivit careia interesul general este deasupra interesului indivizilor si, in numele acestuia, drepturile si libertatile indivizilor pot fi eliminate. Doctrina ”ratiunii de stat” este fundamentul statelor dictatoriale, fiind opusa doctrinei ”statului de drept”, potrivit careia fundamentul statului sunt drepturile si libertatile individuale, garantate constitutional, statul fiind instituit si limitat in puterile lui prin norma de drept, al carei subiect devine si statul, ca orice particular.

1.6. Situatiile cuprinse la prezentul Capitol reprezinta pericol la adresa securitatii nationale.

* * *

VI. MCV CALIFICA ”CRITICILE” FACUTE DE MASS-MEDIA ASUPRA ABUZURILOR DIN JUSTITIE CA ”RISC CLAR LA ADRESA INCREDERII OPINIEI PUBLICE IN SISTEMUL JUDICIAR”, CONTESTAND DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE SI DEMOCRATIA

1. Libertatea de exprimare si dezvoltarea unei mass-media independente au fost cele mai mari castiguri ale societatii romanesti dupa 1989, simbolizand iesirea din sistemul inchis si concentrationar al comunismului. Mass-media a devenit cel mai important factor in procesul de democratizare a tarii si a reformei clasei politice.

2. Mass-media a avut un rol esential cu privire la lupta impotriva coruptiei, fiind principalul actor in dezvaluirea celor mai multe cazuri de coruptie, ajunse ulterior pe masa magistratilor. Cu mult inainte de infiintarea DNA, mass-media a fost principalul ”paznic al democratiei” si al banului public in Romania, situatie de neconstestat. Aceeasi mass-media a reflectat puternic activitatea DNA in prima perioada a functionarii acesteia, chiar excesiv, cu incalcarea prezumtiei de nevinovatie. N-ar fi existat o ”lupta impotriva coruptiei” fara contributia decisiva a mass-media, cu efecte majore la nivelul opiniei publice.

3. De la momentul aparitiei in spatiul public a informatiilor cu privire la abuzurile sistemice in justitie si politizarea luptei impotriva coruptiei, mass-media independenta a fost principalul factor de dezvaluire a acestor abuzuri. Sute si mii de anchete jurnalistice au scos la iveala probe indubitabile cu privire la probe falsificate de procurori, amenintari si santajari de martori, denuntatori, familiile acestora, legaturile unor magistrati cu lumea interlopa, serviciile secrete sau oameni politici, practicile abuzive de tip mafiot din lumea justitiei. Dezvaluirile au reflectat o problema a intregului sistem de justitie, socand intreaga opinie romaneasca. Aceeasi activitate a avut-o, constant, mass-media, si cu privire la viata politica.

4. Ceea ce a creat nedumerire, urmata de o adevarata furie a opiniei publice, a fost faptul ca sistemul judiciar, prin sefii acestor institutii, cunosteau abuzurile si fusesera partasi la acestea, iar, dupa dezvaluiri, au blocat procedurile de tragere la raspundere a magistratilor vinovati, creand in jurul lor un zid de aparare. Sistemul judiciar s-a dovedit el insusi corupt, procurorii si judecatorii, care au distrus cu dosare fabricate mii de destine si au pulverizat o mare parte a clasei politice la comanda politica sau institutii, fiind acoperiti cu impunitatea de acelasi sistem de politie politica. Pentru o perioada foarte mare de timp, dezvaluirile din mass-media s-au confruntat cu refuzul DNA si al altor institutii de a da raspunsuri si a incepe anchete. in mod inevitabil s-a ajuns la un conflict deschis, mass-media independenta refuzand sa cedeze.

5. Au urmat actele de retorsiune, fiind inceputa hartuirea jurnalistilor, sub amenintarea deschiderii de dosare penale, principalele trusturi de presa de dezbateri publice fiind puse sub anchete penale in mod nejustificat, situatii de notorietate publica.

6. Dupa un adevarat si lung razboi, care a antrenat intreaga societate romaneasca, fiind dezvaluite abuzuri extreme ale unor procurori, judecatori, ofiteri superiori ai serviciilor secrete, oameni politici si oameni de afaceri, in fata reactiei opiniei publice institutiile represive au fost nevoite sa faca pasi inapoi. Parlamentul a raspuns dezvaluirilor Comisii de ancheta. in cadrul acestor Comisii au fost descoperite Protocoalele secrete si au fost facute publice probe indubitabile cu privire la actiunile de politie politica. In acelasi timp, fata de refuzul institutiilor de forta de a reactiona, Parlamentul si Guvernul au deschis proceduri in fata Curtii Constitutionale, care, in cea mai mare parte, a constatat abuzurile.

7. Practic, principalul factor de destructurare a politiei politice a fost mass-media, care a antrenat prin dezvaluirile fulminante intreaga societate romaneasca, sistemul de politie politica comparabil cu mafia italiana sau regimurile dictatoriale din Europa anilor 20 – 30 si Uniunea Sovietica controlata de KGB.

8. In prima perioada, cand mass-media a sustinut neconditionat si chiar excesiv lupta impotriva coruptiei, dupa dezvaluiri, mass-media a descoperit inclusiv faptul ca a fost manipulata. Aceasta prima prima perioada, mass-media a fost laudata de MCV. Dupa dezvaluiri, aceasta, insa, a devenit o tinta pentru MCV, alaturi de Guvern, Parlament, Curtea Constitutionala si Consiliul Superior al Magistraturii, fiind evident scopul acestuia de a sprijini si a apara statul politienesc.

9. In Raportul din 13.11.2018, faptuitorii realizeaza un atac inacceptabil la adresa mass-media independenta, intr-un domeniu care nu are legatura cu MCV, al libertatii presei, in scopul instituirii cenzurii, in contra art. 30 (2) din Constitutie: ”Cenzura de orice fel este interzisa”. Raportul contine aprecieri grave impotriva presei independente. La pagina 2 din Raport se precizeaza: ”Raportul din ianuarie 2017 a constatat ca au existat factori societali, juridici si politici care, desi nu intra in domeniul de aplicare al MCV si nu fac obiectul recomandarilor sale, au un impact direct asupra capacitatii de a realiza si, in special, AU INGREUNAT sarcina Romaniei de a demonstra ca reforma a prins radacini perene. Printre aceste elemente se numara: o practica legislativa care trebuie sa elaboreze principiile unei mai bune legiferari, confruntarea dintre actorii statali si UN CONTEXT MEDIATIC DIFICIL.” Mai jos, tot la pagina 2, se continua: ”Niciunul dintre acesti factori (inclusiv media – n.n.) NU A INREGISTRAT O IMBUNATATIRE dupa raportul din ianuarie 2017. Au fost adoptate in mare graba modificari legislative majore, prin utilizarea de proceduri de urgenta, consultarea fiind minima. Judecatorii si procurorii s-au confruntat in continuare cu ATACURI PERSONALE IN MASS-MEDIA, MECANISMELE REPARATORII FIIND INEFICIENTE.” Raportul revine la chestiunea mass-mediei la pagina 7, subcapitolul Coduri de conduita, realizand un atac de o gravitate extrema, incompatibil cu democratia si libertatea de expresie, folosind impotriva acesteia conceptul de ”risc”, termen consacrat domeniului securitatii nationale: ”De la ultimul raport MCV, criticile aduse sistemului judiciar si magistratilor iN MASS-MEDIA (...) au continuat. in cursul anului 2018 au fost constante criticile care au vizat sistemul judiciar in ansamblul sau, in special institutiile care au ca obiect de activitate cazurile de coruptie la nivel inalt, precum si magistrati individuali. Aceasta IMPLICA UN RISC CLAR LA ADRESA INCREDERII OPINIEI PUBLICE in sistemul judiciar.”

Raportul MCV condamna, de asemenea, in repetate randuri, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca nu a fost capabil ”sa protejeze reputatia, independenta si impartialitatea magistratilor”, referindu-se evident la asa-zisele ”crititici” din mass-media. Astfel, la pagina 12 din Raport se precizeaza: ”Consiliul Superior al Magistraturii NU A FOST IN MASURA SA ASIGURE O POZITIE FERMA IN ACEASTA PRIVINTA (protejarea reputatiei magistratilor – n.n.), in pofida SITUATIEI GENERALE PRIN CRITICI PUBLICE la adresa magistratilor si a institutiilor judiciare.”

9.1. Afirmatiile de mai sus din Raport au ca tinta mass-media, calificata drept ”risc” la adresa increderii opiniei publice, termenul de ”risc” fiind propriu limbajului privind securitatea nationala si terorismul, ceea ce este inacceptabil. in fapt, MCV isi dezvaluie disperarea cu privire la dezvaluirea abuzurilor, mass-media fiind asociata permanent cu initiativele parlamentarilor. MCV pune problema la modul amenintator, vorbind despre mass-media ca ”factor care a ingreunat sarcina Romaniei de a demonstra ca reforma a prins radacini perene”, accentuand ca ”mecanismele reparatorii” impotriva criticilor nu sunt ”eficiente”.

9.2. Raportul, insa, nu face nicio apreciere, daca aceste ”critici” din mass-media sunt reale sau nu. Faptul ca nu evalueaza in niciun fel, reprezinta o dovada ca nu are argumente, iar criticile sunt intemeiate. De altfel, MCV-ul nici n-ar fi putut sa afirme ca criticile sunt nereale, dezvaluirile in marea lor majoritate au fost confirmate ca fiind reale prin hotarari judecatoresti, acte ale organelor de urmarire penala, decizii ale CCR, realitati care nu pot fi contestate, precum Protocoalele secrete ilegale etc. In acest context, observatiile din Raport sunt abuzive, avand semnificatia directa a unei presiuni si intimidari a mass-media independente. Din cauza faptului ca faptuitorii nu au in atributiile de serviciu evaluarea mass-mediei, acestia au savarsit infractiunea de abuz in serviciu si cu privire la acest aspect.

9.3. In acelasi timp, Raportul contine o apreciere extrem de grava, si anume ca lipsa ”increderii opiniei publice” este ”un risc” privind sistemul de justitie. Or, intr-un stat de drept, justitia se realizeaza ”in numele legii”, acesta fiind un principiu fundamental al statului de drept. Justitia realizata pentru ”increderea opiniei publice” – in termeni dictatoriali (regimurile comuniste sau fasciste) ”in numele poporului” – nu are legatura cu infaptuirea justitiei in statul de drept. ”increderea opiniei publice” nu face parte din garantiile legale pentru independenta justitiei. intr-un stat democratic ”increderea” se obtine printr-o justitie corecta, administrata in baza unor legi democratice, o justitie acceptata de cetateni ca impartiala si echitabila, in folosul societatii. Or, faptuitorii, in aceeasi retorica a sprijinirii si apararii statului politienesc, considera ca ”increderea opiniei publice” este chiar un factor constitutiv al infaptuirii actului de justitie, in traditie dictatoriala. Aceste sustineri sunt incompatibile cu functiile de Comisari ai Uniunii Europene, faptuitorii incalcand grav atributiile de serviciu, fondate pe competentele prescrise de Tratul Uniunii, inducand practici de esenta totalitara cu privire la domeniul justitiei. Prezenta unor astfel de persoane in conducerea institutiilor UE, reprezinta un pericol major la adresa statelor membre, precum si la adresa Uniunii.

9.4. Raportul nu face nicio referire despre o realitate care reprezinta un adevarat pericol pentru statul de drept: prezenta in mass-media a ofiterilor acoperiti ai Serviciului Roman de Informatii sau agentii de influenta a acestui serviciu, care si-a largit competentele in toate domeniile societatii romanesti, dupa modelul vechii Securitati. Existenta acestor ofiteri sub acoperire ai SRI, organism puternic controversat in urma recentelor dezvaluiri, a distorsionat intreaga dezbatere publica. Cei mai importanti vectori de opinie independenti din societatea civila au calificat public trusturile de presa coordonate de serviciile secrete ca ”Unitati Militare de Presa”. Aceste trusturi, cu surse de finantare suspecte sau indatorate pentru neplata taxelor si impozitelor la stat in valoare de zeci de milioane de euro – deci santajabile - sunt cele care, in mod sistematic sprijina si apara abuzurile statului politienesc in mod deschis. O asemenea ingerinta a serviciilor secrete, care afecteaza grav libertatea de exprimare intr-o societate democratica, manipuland in masa opinia publica, este o chestiune vitala pentru existenta statului de drept, fondat pe transparenta si adevar. Despre aceste trusturi, ofiterii acoperiti si implicarea serviciilor secrete in manipularea opiniei publice – cele care sustin statul politienesc – MCV refuza sa ia act, de asemenea, in mod complice. Aceasta noua omisiune reprezinta, de asemenea, o incalcare a atributiilor de serviciu a faptuitorilor.

9.5. Atacul MCV la adresa mass-media independente reprezinta un atac la opiniei publice in general, in scopul ne-informarii corecte a acesteia sau/si a dezinformarii acesteia. Prin cele de mai sus, mass-media independenta se adauga tintelor explicite ale MCV: Parlamentul, Guvernul, Curtea Constitutionala, Consiliul Superior al Magistraturii, in demersul de a sprijini si apara statul politienesc.

* * *

VII. NOTA INFORMATIVA DIN 04.12.2018 FAPTUITOAREI ANGELA CRISTEA, SEFA REPREZENTANTEI C.E. IN ROMANIA, ADRESATA PRESEDINTELUI COMISIEI EUROPENE, JEAN-CLAUDE JUNCKER; DOVADA IMPLICARII POLITICE PARTIZANE SI DEZINFORMARII COMISIEI DE CATRE GRUPUL ORGANIZAT RESPONSABIL DE RAPORTUL MCV

La 04.12.2018 a fost transmisa o Nota informativa a faptuitoarei Angela Cristea, catre Presedintele CE, Jean-Claude Juncker, sub titlul ”Talentatul Domn Dragnea”. Nota are un continut exclusiv politic si denigrator la adresa Presedintelui Camerei Deputatilor si presedinte al PSD, Liviu Dragnea, dupa modelul Notelor informative ale Securitatii din timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceausescu.

Nota reprezinta o demonizare a Presedintelui Camerei Deputatilor si dovada ca acesta a devenit tinta grupului organizat descris in prezentul, in scopul compromiterii acestuia pe plan extern. In fapt, Nota reprezinta un atac la adresa Parlamentului, pentru modificarile legislative din domeniul justitiei, care au ca scop eliminarea politiei politice din Romania, a abuzurilor savarsite prin incalcarea ordinii constitutionale si a statului de drept.

Nota incalca flagrant atributiile Reprezentantei CE la Bucuresti, Angela Cristea incalcand si depasind competentele Comisiei in raport cu statele membre, care sunt reglementate de Tratatul Uniunii. Continutul Notei, exclusiv politic, bazat pe informatii false, in scopul compromiterii Presedintelui Camerei Deputatilor, cu incalcarea atributiilor legale de serviciu, reprezinta in opinia noastra elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu, fals intelectual si comunicarea de informatii false de catre faptuitoare.

In calitatea sa de sefa Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti este la randul ei direct responsabila de continutul Raportului MCV din 13.11.2018, urmand a fi cercetata si a raspunde pentru respectivul act oficial al Comisiei, descris in prezentul Denunt.

Va rugam sa dispuneti punerea sub acuzare a faptuitorilor si trimiterea lor in judecata pentru savarsirea infractiunilor descrise mai sus".

* Cititi aici Raportul MCV din 13.11.2018

* Cititi aici articolul din Lumea Justitiei privind raspunsul lui Frans Timmermans

* Cititi aici comunicatul CSM din 14 noiembrie 2018

Accesari:25160

Comentarii

# Liviu date 20 februarie 2019 15:34 +27

Felicitări LUJU. RO!

# DODI date 20 februarie 2019 16:19 +13

Încep să se adune castanele fierbinți în mâna nesințiților din UE, cei care, până mai ieri, au reușit să scoată aceste castane din foc cu ajutorul bețivilor hăhăilă și macovei, ajutați îndeaproape de pupinciriștii PNL deveniți peste noapte deosebit de... populari. Este un gest firesc cel inițiat de LUJU cum tot atât de firesc ar fi și rechemarea de la post a trădătoarei de țară angela cristea, rahitica prună și a altor asemenea fructe stafidite în răutate.

# remember date 20 februarie 2019 20:00 +5


Citeza pe Liviu
Felicitări LUJU. RO!
Chiar si in conditiile in care nimeni nu va fi condamnat, actiunea este benefica pentru simplul fapt ca vor constata si europenii ca nu suntem toti niste securisti vanduti si mamaligi proaste.Va multumesc din inima ca existati si ma reprezentati.

# Justitiarul date 20 februarie 2019 23:46 +1

Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei, Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

# Logic D date 21 februarie 2019 03:46 +1

Felicitari Razvan Savaliuc si toata redactiei de la LUJU !! --------- Oficiali ai UE au sprijinit si acceptat protocoale secrete ILEGALE intre justitie si servicii secrete. Sa raspunda penal. Oficiali ai UE ataca constant Romania, guvernul si parlamentul votat de noi, cetatenii Romaniei.

# Mircea date 21 februarie 2019 14:32 0

Am înțeles din presă că autoritățile române au lansat o investigație penală. Desigur, nu comentăm, dar am dori să le reamintim autorităților române că toți oficialii Comisiei Europene sunt sub jurisdciția Curții de Justiție a Uniunii Europene, autoritățile naționale nu au nicio jusdicție în acest caz. Toți oficialii europeni sunt acoperiți de protocolul privind imunitățile și privilegiile, atașat Tratatului Uniunii Europene, semnat de toate statele membre, inclusiv de România. Dați-mi voie să vă reamintesc că ieri ne-am exprimat o mare îngrijorare legată de statrea statului de drept din România, în general”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

# Plangerea trebuie trimisa si catre autoritatea competenta UE date 22 februarie 2019 01:53 +2

Cred ca orice cetatean european, persoana fizica sau juridica, are dreptul sa depuna plangere atunci cand este nevoit sa suporte consecinte nedorite in tara sa ca urmare a faptului ca, prin actiunile lor, persoane oficiale ale Uniunii Europene, urmaresc sa impuna un tratament incorect unui stat membru UE prin utilizarea de rapoarte si informatii care nu au intotdeauna o baza reala dovedita. Plangerea este cu atat ma intemeiata daca sunt evidentiate si abateri de la acordurile si prevederile tratatelor si protocoalelor incheiate intre parti. Felicitari LUJU!!!

# ioana date 22 februarie 2019 13:28 0

Ar trebui cautata o modalitate de a sesiza si CEJ pe aceasta tema. Ar avea si CEJ ocazia sa se pronunte cu privire la politizarea rapoartelor CMV.

# Romanii Romaniei date 20 februarie 2019 15:44 +3

Felicitari. Sunteti singurii care luptati ptr statul de drept, ptr respectarea ordinii de drept, ptr o informare corecta a cetatenilor.

# Gigi date 20 februarie 2019 16:16 +8

RESPECT pentru Răzvan , Adina și TOATĂ TRUPA LUJU și FORȚĂ Giani , Adina & co.DOAMNE AJUTĂ ACEST POPOR .

# SPARTAKUS date 20 februarie 2019 16:21 +4

As fi extrem de bucuros,daca dos.nr.295/P/2019 ar fi solutioanat in spiritul echitatii si dreptatii,dar va fi foarte greu,deoarece mafia a devenit una stufoasa.Putem constata ca a inceput sa apara la orizont,marea SURPRIZA,constand in aceea ca decidentii al C.E.nu sunt dispusi de a lua in consideratie starea reala de fapt din Romania,in realitate o adevarata mascarada,declansata de DNA,prin abuzurile de proportie,sub comanda lui Kovesi,preferand sa dea curs numai minciunilor gogonate,primite spre rusinea noastra a romanilor,de la asa-zisi europarlamentari din patria Mioritei.Parchetul din cadrul U.E.trebuie sa ramana o institutie prestigioasa,neputandu-se transforma,asa peste noapte,intr-un fel de Columbie al lui Pablo Escobar al anilor 1985,cel mai mare traficant de drogori din lume,care din aceasta pozitie purta negocieri indirecte,cu seful statului!Am dat doar un singur exemplu,din multe altele care exista!!!!

# Ger date 20 februarie 2019 16:25 +4

Da, asa se face! Gasiti orice si plimbatii, agasatii cu intrebari, ca doar sinteti jurmalisti, cind ii prindeti pe acolo. Gasiti si alte posibilitati.Uniti pe toti cei abuzati si haituiti de regimul facut de toti astia intr-o organizatie tip ONG si datii in judecata si reclamatii peste tot.Nu va fie frica de ei! Vesticii sint slabi de minte, deoarece invatamintul lor este doar un sistem de distrugere in masa inca din 1898, de cind au introdus psihologia educationala a lui Wundt.Dupa asta l-au bagat pe pe metode Tavistock.Nu fac fata in fata romanilor vechi, beneficiari ai unui sistem adevarat de invatamint.Vedeti asta si la romanii noi care sint ca ei, asa ca nu mai avem nici un avantaj.Renuntati la propagarea prostiilor cu democratie sau vestul civilizat!Acum vedeti ca v-ati pacalit singuri zeci de ani!U.E. este fosta URSS si le spune si Soros ca sint prosti si se dau de gol.Vedeti organizarea lor identica!Au pastrat si 3 minute pt discurs ca-n sovietul suprem.

# Av. Nicolae Trăistaru date 20 februarie 2019 16:28 +3

În teorie - art. 1 alin. 1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată - „Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile cu autoritățile publice”. În viața reală, Lumea Justiției este singura instituție care îl apără pe cetățeanul român care se vede abandonat / abuzat de autorități. Dreptul la informare al cetățeanului nu ar exista fără efortul susținut al jurnaliștilor de investigații de la Lumea Justiției, temele tratate fiind de interes major, iar derapajele semnalate pun în pericol statul de drept. Cazurile prezentate de LuJu demonstrează nerespectarea de către Ministerul Public a art. 131 alin. 1 din Constituție vizând rolul Ministerului Public (În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale socității și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor).

# mitocanu date 20 februarie 2019 16:35 +1

...propun ca timermans si jourova sa fie preluati cu catuse cum ajung la aeroportul henri coanda si purtati prin oras, ca sa vada tot poporul ce se intampla cu cei care nu respecta adevarul....

# Bravo ! Jos palaria ! date 20 februarie 2019 16:36 +5

Macar sa se trezeasca si ei cu o citatie sau ceva caci au transformat , ceea ce era un vis frumos, intr-o reallitate crunta si anume UE a devenit o mlastina in care unii e mai cu motz ca altii. Macovei aia trebuie fragezita si dezosata ! PS.Plesoianu presedinte ; nu mai am incredere in babalaci , sunt fleasca cu SRI , sunt carpe ! Cum sa le maresti bugetul ? Ca sa plateasca si mai bine propaganda anti-romaneasca ? :eek:

# Valter Cojman date 20 februarie 2019 16:43 +2

In sfarsit e cineva care are curaj si are si calitatea necesara sa ia masuri...

# TRAIAN date 20 februarie 2019 16:48 0

Guy Verhofstadt cand??

# ileana date 20 februarie 2019 17:33 +5

Felicitari pentru plangerea penala formulata impotriva faptuitorilor aratati, sesizarea argumentand pe larg faptele savarsite impotriva Romaniei si statului roman.MCVul este ilegal, din 2010 se exercita abuziv incalcand TUE.Va doresc succes constand in anularea acestui MCV si sanctionarea faptuitorilor.Felicitari pt.formularea impecabila si profesionista!

# no e.u. date 20 februarie 2019 17:59 +6

Cine este E.U.: https://www.cicero.de/aussenpolitik/eu-europa-polen-spanien-schottland-oesterreich- Cititi despre dublul moral. O sa aflati despre referendum acceptat si care n-a intrunit nici un criteriu, cu exceptia celui ca le-a convenit lor. http://theaustrianbankerspiderweb.blogspot.com/2015/05/eu-politiker-gehalter-die-grote.html Salariile la E.U. : zaci in parlament 4 ani sau de duci 108 ani la servicu in vest, la alea unde cred romanii ca te imbogatesti. http://www.focus.de/finanzen/news/neue-regelung-vor-fuenf-jahren-pensionen-fuer-eu-abgeordnete-steigen-um-423-5-prozent_id_4135556.html Functionarii E.U. si-au marit pesiile cu 423,5%. Romanii nu au habar despre ce se intimpla la iubita lor organizatie care cred ca le vor "binele" cind ei ne vor disparuti lucru pe care-l spun in gura mare, dar romanii cred ca se refera la altii nu la ei. Un control al conturilor E.U a avut loc acum 21 de ani!!! LUJU spuneti si ce este prin org asta pe le televiziunile unde va duceti!

# Pintea date 20 februarie 2019 18:08 +3

Timmermans se va inrosi la fata mai mult, o va chema de urgenta pe Monica Macovei - initiatoarea MCV pt RO, care, impreuna cu V. Jourova, vor țese un plan. Asta in cazul in care, vor primi vreo citatie de la aceasta sectie. Timmermans are si prin tara lui niste dosare, asa ca la UE se poarta dosarele.

# camelia date 20 februarie 2019 21:07 -3

Frans Timmermans este mai putin vinovat decât MACOVEI.

# marin date 20 februarie 2019 21:33 +1

Desi la prima vedere nu pare, aceasta plangere va da o lovitura serioasa sistemului, daca actiunea penala va fi pusa in miscare. Il vor cita pe Timmermans iar el va trebui sa se prezinte, nu din cauza de Bucuresti, ci din cauza ca daca nu se prezinta, nemtii se vor intreba: - bai, dar daca il chemam noi??? Poate ca nu va avea cine stie ce efecte, vor pica proasta asta de la bucuresti si unii din colectivul de redactare, dar va fi destul cat sa nu se mai repete.

# Teo date 20 februarie 2019 21:43 +6

Acest DENUNT prin grozaviile pe care le probeaza ( indiferent de rezultatul lui avand in vedere complicitatea mafiotica de la varful UE) reprezinta O PAGINA DE ISTORIE A POLITIEI POLITICE TRANSFRONTALIERE DIN JUSTITIE IMPOTRIVA ROMANIIEI, pentru generatiile viitoare.

# Floare de colt date 20 februarie 2019 22:42 -2

Noi romanii avem floarea de colt, dar nu suntem ca ea!

# proxy Edelweiss - singura și adevărata Floare de Colț date 21 februarie 2019 03:37 0

Buey ai heiv a brilliant reveleișăn: Dacă tot o ’ubesc așa de mult verhofstadt (BE) cu timmermans (NL) și cu juncker (LU) pe Hulk Lulutza, de ce nu și-o iau ei acasă, s-o puie procuror-șef la parchetul din Benelux? S-o ție aclo în puf, să-i culeagă scamele de pe revere, să-i facă masaj la degețelele picioarelor, s-o legene și să-i cânte nani-pui. Ce PLM ( = Partidul Liberal din Moldova) ne tot freacă pe noi la cap și ne-o împing pe gât cu anasâna? Să-și facă ei o uniune europeană mai mititică și s-o „valorizeze” acolo pe „suspecta” Lulutza Hulk (aka Huiduma Carpatină). Nu-i așă că-i brilliantă aideea mea?

# Geofreeland date 21 februarie 2019 08:47 0

Un adevărat rechizitoriu, cu probe. Excepțional, Luju!

# Ionel date 21 februarie 2019 10:48 +3

Interesant este ca acest articol plin de copy paste nu este decat la dumneavoastra pe pagina. In toata presa internationala nu se gaseste nici o informatie referitor la aceasta denuntie. Practic se pare ca BBC,Euronews,Bloomberg,CNN nu au publicat absolut nimic despre aceasta stire,pur si simplu pentru ca nu exista. Ca o plangere sa treaca in faza de dosar sunt niste pasi de urmat.. Ce parchet a inaintat acest dosar?se poate publica? Repet,plangere nu este egal cu dosar penal. Acest articol reprezinta clar o violare al articolului 404 Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Cred ca ar trebui sa revizuiti ceea ce ati scris. O plangere o poate face oricine cu sau fara fundament,dar din pacate se poate ajunge si la repercusiuni.

# Cristian date 21 februarie 2019 13:52 +1

Multumim LuJu!!!

# mitocanu date 21 februarie 2019 16:15 +1

....comisia spune ca nu se poate....

# florin date 23 februarie 2019 08:26 0

exceptional bravo voua...felicitari luju

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - In cazul crimelor de la Caracal avem de-a face cu:

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 23.08.2019 – Girbovan ii baga-n fibrilatii pe magistratii #rezistenti

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER