5 iulie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

IONUT MATEI, DA-I CASA LUI NASTASE! – Sotii Dana si Adrian Nastase au depus actiune la TMB sa li se dea casa din str. Christian Tell, pentru care au fost condamnati in dosarul Zambaccian, sub motivul aberant ca acel imobil le-ar apartine. Isprava a fost comisa de „Completul negru” ICCJ condus de vestitul Ionut Matei. Cititi actiunea civila care releva condamnarea politica a sotilor Nastase pentru un bun care nu le apartinea. Este caz clar de revizuire

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

22 iunie 2022 18:35
Vizualizari: 5567

Condamnarea sotilor Adrian si Dana Nastase (foto 1) din dosarul Zambaccian – pronuntata de catre „Completul negru” de la Inalta Curte condus de judecatorul Ionut Matei (foto 2) – ar putea sari in aer. Totul depinde de o sentinta a Tribunalului Bucuresti.



La 14 aprilie 2022, Dana Nastase a depus la TMB actiune in declararea simulatiei unui contract de vanzare-cumparare a casei din strada Christian Tell, numarul 15, Bucuresti – un imobil care a facut obiectul condamnarii fostului premier si a sotiei sale in dosarul Zambaccian. Amintim ca la 6 ianuarie 2014, judecatorii Ionut Matei, Ioana Bogdan, Cristina Rotaru, Luminita Zglimbea si Angela Dragne de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-au condamnat pe Adrian Nastase pentru o presupusa luare de mita constand in lucrari de renovare la casa din Christian Tell. In aceeasi cauza, Daniela Nastase a fost condamnata pentru complicitate la luare de mita. Mai exact, „Completul negru” a sustinut ca sotii Nastase ar fi fost proprietarii reali ai imobilului.

Acum, Dana Nastase i-a dat in judecata pe Andra Lavinia Opris si Vladimir Codrut Opris, copiii omului de afaceri Paul Opris (co-fondator al televiziunii Tele 7 ABC si al radioului City FM). Mai exact, sotia fostului prim-ministru solicita la Tribunalul Bucuresti:

- declararea drept simulat (nereal) a contractului prin care Tamara Cernasov (matusa Danielei Nastase) i-a vandut casa din Christian Tell omului de afaceri Paul Opris;

- obligarea fratilor Andra si Vladimir Opris sa-i lase Danei Nastase imobilul in deplina proprietate.


Sotia ex-premierului rezuma problema in felul urmator:


- fie „Completul negru” de la ICCJ s-a inselat, in sensul in care contractul de mai sus nu este simulat, si deci Dana Nastase nu este proprietara casei din Christian Tell. Pe cale de consecinta, nici Adrian Nastase nu are vreo legatura cu imobilul, iar atunci completul lui Ionut Matei i-a condamnat pe nedrept;

- fie „Completul negru” a avut dreptate, iar atunci sotii Nastase trebuie sa intre in posesia casei.


Condamnarea din „Zambaccian” ar putea sari in aer


Inainte de a va lasa sa cititi actiunea Danei Nastase, subliniem ca in ipoteza in care Tribunalul Bucuresti ii va da dreptate in sensul de a declara simulat contractul de vanzare-cumparare, atunci sentinta, odata ramasa definitiva, ar putea fi invocata de catre familia fostului sef de Guvern pentru revizuirea condamnarii primite de Adrian si Daniela Nastase in cauza Zambaccian.

De asemenea, mentionam ca Tribunalul Bucuresti a inregistrat dosarul sub numarul 9819/3/2022, dar inca nu i-a fixat primul termen.


Redam principalul pasaj din actiunea depusa de catre Dana Nastase la TMB (vezi facsimil):


I.SITUATIA DE FAPT

1. La 06.01.2014 Inalta Curte de Casatie si Justitie („ICCJ”) – Completul de 5 Judecatori, prin Decizia nr. 1, a solutionat definitiv Dosarul nr. 1919/1/2013 si a stabilit, printre altele, urmatorul adevar judiciar in cauza:

- „... inculpatii Nastase s-au prevalat de situatia juridica aparenta a unui imobil care in realitate le apartinea (casa din strada Christian Tell), de care au inteles sa se dezica public pentru a impiedica stabilirea raspunderii penale pentru infractiunea de luare de mita (actul material a vizat contravaloarea lucrarilor de renovare a imobilului) si a zadarnici o eventuala cercetare a averii lor reale” (pag. 207);

- „In consecinta, implicarea patrimoniala a inculpatilor Nastase in lucrarile la imobilul din strada Christian Tell, dovedeste ca in fapt acesta le apartinea (in conditiile in care inculpata Nastase Daniela fusese desemnata de Tamara Cernasov prin testament legatara universala)”. (pag. 157);

- „Dincolo de aspectele deja analizate, care ridica serioase semne de intrebare asupra circumstantelor in care s-a realizat dobandirea si instrainarea imobilului, caracterul simulat al actului incheiat intre Tamara Cernasov si Paul Opris a fost dovedit implicit, prin imprejurari ulterioare si care au vizat circumstantele in care s-au realizat lucrarile de renovare la acest imobil. ” (pag. 156);

- „Simplul fapt ca exista un act autentic de vanzare-cumparare, ca si imprejurarea ca dupa moartea lui Paul Opris imobilul a intrat in masa succesorala si a fost stapanit de catre mostenitorii acestuia, nu sunt suficiente pentru a proba adevarata stare de fapt. In realitate, din perspectiva legii penale atat actul autentic, cat si imprejurarea (reala sau nu) a posedarii imobilului de catre alte persoane decat inculpatii Nastase creeaza doar o prezumtie relativa (aparenta) in legatura cu beneficiarul lucrarilor de renovare. In acest context nu este de neglijat interesul propriu al mostenitorilor defunctului Paul Opris de a sustine ca imobilul a apartinut cu adevarat acestuia, chiar daca situatia de fapt este alta, cata vreme o asemenea conduita le-a adus un avantaj patrimonial (intrucat, in conditiile decesului susnumitului si a declansarii cercetarilor penale in legatura cu acest imobil, de coniventa sau nu cu inculpatii Nastase, au inteles sa profite de situatia „de jure'' creata de existenta actului autentic si de lipsa de interes a acestora de a o contesta, data fiind situatia in care cei din urma se aflau).

2. In baza acestei Decizii penale (1/2014), NASTASE Adrian a fost condamnat la 4 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b si e Cod penal pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata (pedeapsa fiind executata), iar subsemnata NASTASE Daniela am fost condamnata la 3 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal pentru savarsirea infractiunii de complicitate la luare de mita in forma continuata (cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei).

3. Tot in baza Deciziei penale 1/2014 am achitat impreuna suma de 1.824.303,72 RON (18.243.037.290,81 ROL), fiecare cate 912.152 RON, suma reprezentand contravaloarea imbunatatirilor la Imobil (imbunatatirile efectuate la Imobil fiind considerate mita primita de „proprietarii reali” si confiscate prin Decizie).

4. In esenta, rationamentul instantei penale a fost urmatorul:

i. La 10.09.2001 CERNASOV Tamara a dobandit Imobilul prin Contractul de vanzare autentificat cu Incheierea nr. 1109, emisa de BNP Camilia Mindra Gheorghiu de la DUDAS Maria, TODAN Adriana si TODAN Ioan;

ii. La 29.01.2002 CERNASOV Tamara printr-un act simulat (nereal) si anume Contractul de vanzare autentificat cu Incheierea nr. 139, emisa de BNP Camilia Mindra Gheorghiu, ar fi instrainat Imobilul lui OPRIS Paul; in realitate imobilul ar fi ramas in patrimoniul Tamarei CERNASOV;

iii. La 15.04.2005, CERNASOV Tamara a decedat; ca atare, in lipsa actului simulat (nereal) ar fi devenit aplicabil Testamentul autentificat cu Incheierea 4043 / 01.11.1999 de BNP Marincas Eugen, conform caruia subsemnata NASTASE Daniela este instituita legatara universala;

iv. In concluzie, instanta penala a decis ca eu si sotul meu (Adrian NASTASE) am fi „proprietarii reali” ai Imobilului.

v. Introducerea sotului meu in aceasta ecuatie nu are absolut niciun fundament juridic, intrucat potrivit Codului Familiei (in vigoare la acea data), art. 31 alin. (1) lit. b): ”Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot: b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;”

5. Fata de dezlegarea obligatorie data de instanta penala, titlul meu de proprietate asupra Imobilului este constituit din:

a. Contractul de vanzare – cumparare autentificat cu Incheierea nr. 1109/10.09.2001, prin care Tamara CERNASOV a dobandit Imobilul;

b. Certificatul de mostenitor nr. 59 emis la data de 31.05.2005 de catre BNP Marincas Eugen, in baza testamentului Tamarei CERNASOV autentificat cu Incheierea 4043/01.11.1999 de BNP Marincas Eugen, prin care se atesta calitatea mea de unic legatar universal;

c. Decizia Penala nr. 1/06.01.2014 pronuntata in D. 1919/1/2013 („Decizia”), care statueaza:

i. Ca actul de vanzare incheiat la 29.01.2002 de Tamara CERNASOV cu Paul OPRIS prin care Tamara CERNASOV ar fi instrainat Imobilul este unul simulat (nereal), realitatea fiind ca Imobilul ar fi ramas in patrimoniul Tamarei CERNASOV;

ii. Ca urmare a succesiunii dupa Tamara CERNASOV, unde subsemnata sunt unica mostenitoare (conform testamentului si certificatului de legatar emis in baza acestuia), as fi (alaturi de sotul meu) adevarata proprietara a Imobilului;

II. ACTIUNEA IN DECLARAREA SIMULATIEI

6. Conform extrasului de carte funciara, actualii proprietari ai Imobilului (inclusiv ai imbunatatirilor a caror contravaloare a fost confiscata de la subsemnatii) sunt OPRIS Andra – Lavina si OPRIS Vladimir – Codrut (care sunt in posesia acestuia).

7. Acestia l-au mostenit impreuna cu numita ARDELEAN Florica – Lucia de la OPRIS Paul (certificat de mostenitor nr. 269/11.12.2006, completat cu certificatele suplimentare emise la 11.12.2006 si 21.11.2007), si au ramas unici proprietari urmare a partajului consfintit prin Sentinta nr. 9802/12.06.2007 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1.

8. Anterior Paul OPRIS l-a dobandit de la Tamara Cernasov prin Contractul de vanzare – cumparare autentificat cu Incheierea nr. 139/29.01.2002 (”Contractul”).

9. Cu privire la Contract, ICCJ a retinut in Decizia nr. 1/2014 ca tranzactia dintre Tamara Cernasov si Paul Opris – adica Contractul – a fost una simulata, nereala; in acest sens la fila 137 din Decizie se retine ca: „Spre deosebire de instanta de fond, Completul de 5 judecatori apreciaza ca probatoriul administrat in cauza demonstreaza in esenta ca: (...) – tranzactia prin care Tamara Cernasov i-a vandut imobilul din strada Christian Tell lui Paul Opris a fost una simulata, nereala; (...)”.

(Instanta de fond (ICCJ – completul format din Jud. IANCU Ana-Hermina) constatase ca interpretarea acuzarii nu este neaparat corecta si in niciun caz nu suplineste inexistenta unor probe certe care sa ateste ca inculpatul Adrian Nastase era adevaratul proprietar al imobilului din str. Christian Tell nr. 15 si beneficiarul real al lucrarilor executate la imobil, in perioada iunie 2002-martie 2004: ”Se retine astfel ca imobilul din str. Christian Tell nr. 15 nu s-a aflat niciodata in proprietatea sotilor Nastase. Respectivul imobil apartinuse numitei Tamara Cernasov - matusa inculpatei Daniela Nastase, fiind dobandit de aceasta prin act autentic de vanzare-cumparare.

Imobilul a ramas in proprietatea Tamarei Cernasov o scurta perioada de timp, dupa care, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 139/29.01.2002 de BNP Camilia Mandra Gheorghiu, a fost instrainat catre Paul Opris. Nimic din continutul celor doua contracte de vanzare-cumparare incheiate cu privire imobilul din Christian Tell nr.15 nu sugereaza ca tranzactiile sa fi fost efectuate in mod formal si ca adevaratul proprietar sa fie o alta persoana decat cea mentionata in acte. Sub acest aspect, este de observat ca actele au fost incheiate in nume propriu de cocontractanti si cu plata imediata a pretului stipulat. Dupa decesul lui Paul Opris, imobilul a intrat in proprietatea si stapanirea de fapt a mostenitorilor sai legali. Acuzarea sustine insa ca imobilul din Christian Tell nu a apartinut cu adevarat defunctului Paul Opris si ca incheierea tranzactiei cu Tamara Cernasov nu ar fi urmarit decat ascunderea adevaratilor proprietari ai imobilului care erau sotii Nastase si disimularea foioaselor necuvenite primite de la inculpata Irina Paula Jianu, sub forma lucrarilor de constructie si renovare executate la imobil de catre SC CONIMPULS SA Bacau. In esenta, caracterul simulat al tranzactiei este sustinut cu argumente vizand imprejurarile si modalitatea concreta in care s-au realizat lucrarile de constructie la imobil, invocandu-se faptul ca nu a fost incheiat un contract de lucrari intre constructor si detinatorul titlului de proprietate, ca nu au existat situatii de lucrari confirmate din partea beneficiarului, un deviz estimativ privind valoarea totala a lucrarii si nu a fost facturata contravaloarea acestora.

In aprecierea primei instante, niciuna dintre imprejurarile invocate de acuzare nu este suficienta sa probeze ca tranzactia dintre Tamara Cernasov fi Paul Opris a fost simulata, iar in lipsa unei asemenea dovezi, lucrarile de constructie executate la Imobil nu pot fi considerate ca reprezentand un folos necuvenit oferit si acceptat de inculpatul Adrian Nastase.

Pentru a se putea retine ca tranzactia dintre Tamara Cernasov fi Paul Opris a fost una fictiva si ca imobilul instrainat constituia proprietatea sotilor Nastase, in opinia primei instantei acuzarea trebuia sa stabileasca ca Tamara Cernasov nu detinuse sumele de bani necesare achizitionarii imobilului de la antecesorii sai (ceea ce ar fi dat nastere prezumtiei ca pretul vanzarii fusese achitat de sotii Nastase si, ca atare, erau proprietarii nedeclarati ai imobilului) si ca Paul Opris nu achitase pretul prevazut in contractul incheiat cu Tamara Cernasov (ceea ce ar fi dat nastere prezumtiei ca imobilul nu a iesit din proprietatea sotilor Nastase).

Prima instanta a mai retinut faptul ca: ”In dovedirea pretinsului caracter fictiv al tranzactie privind imobilul din Christian Tell, acuzarea a incercat sa acrediteze ideea ca urmasii lui Paul Opris nu au avut cunostinta despre existenta proprietatii din Christian Tell, asa explicandu-se de ce aceste persoane nu s-au implicat ei insisi in supravegherea lucrarilor de constructie. In cursul cercetarii judecatoresti a fost insa audiata fosta sotie a lui Paul Opris, martora Ardelean Florica, care continuase sa locuiasca in acelasi imobil cu Paul Opris si dupa data desfacerii casatoriei si sa pastreze legaturi personale, justificate in principal de interesul comun in diverse relatii de afaceri. Contrar sustinerilor acuzarii, martora a declarat ca a avut cunostinta de cumpararea imobilului din Christian Tell, afland acest lucru de la Paul Opris, precum si de intentia declarata a acestuia, de a lasa respectiva proprietate fiului sau, Opris Vladimir Codrut”.)

10. Astfel, in Decizia 1/2014 ICCJ analizeaza cine este proprietarul Imobilului, stabilit caracterul fictiv al contractului prin care Tamara Cernasov i l-a instrainat lui Paul Opris:

fila 111 „... In consecinta, analiza solutiei de achitare in privinta acestui act material va trebui sa poarte in principal asupra calitatii de proprietar al imobilului si beneficiar al lucrarilor, cu referire la persoana inculpatilor Nastase, in conditiile in care este de asemenea de necontestat faptul ca lucrarile prestate la acest imobil nu au fost achitate decat intr-o mica masura”.

fila 140 – „Ceea ce intereseaza este daca elementele de fapt rezultate din probatoriul administrat in cauza conduc la concluzia ca adevaratii beneficiari ai lucrarilor de renovare la imobilul din str. Christian Tell au fost inculpatii Nastase, si prin aceasta, daca numitul Paul Opris era sau nu proprietarul real al acestui imobil. In acest context, instanta de recurs constata ca in cauza au fost audiate in calitate de martor, mai multe persoane care au lucrat efectiv sau au fost implicate sub o alta forma la imobilul din str. Christian Tell, fiind vorba in esenta despre angajati ai firmei care a executat lucrarile; apropiati ai familiei Nastase; mostenitorii numitului Paul Opris”.

11. Desi nu au fost parti in Dosarul penal nr. 1919/1/2013, mostenitorii lui Paul Opris (ARDELEAN Florica – Lucia, OPRIS Andra – Lavina si OPRIS Vladimir – Codrut) au fost participanti procesuali (martori), fiind audiati in cauza si avand deplina cunostinta de solutia pronuntata.

12. Decizia 1/2014 face referire expresa la declaratiile acestora (date in cursul urmarii penale si a cercetarii judecatoresti), si retine ca „mostenitorii lui Opris au tins sa-si valorifice un interes material propriu prin pozitia din dosarul penal” si ca au „facut declaratii nereale”.

13. Instanta penala retine ca „De altfel, in mod inexplicabil imobilul din strada Christian Tell nu a fost mentionat in certificatul de mostenitor emis la scurt timp dupa deces (8 iunie 2006) ci abia intr-un supliment incheiat dupa 7 luni de la deces (11 decembrie 2006)”.

14. Totodata mai retine la fila 153: „In realitate, declaratiile celor 6 martori mentionati anterior nu reflecta adevarul in privinta presupusei achizitionari a imobilului din strada Christian Tell de catre Paul Opris si tind la stabilirea unei situatii de fapt nereale, favorabile inculpatilor Nastase si Jianu, fiind fara relevanta ratiunile pe care le-au avut martorii pentru depozitiile mincinoase facute (servilismul fata de inculpatii Nastase – cum este cazul martorilor Corbeanu, Grigore sau Urducea – ori speranta ca pot valorifica in propriul lor interes o situatie care s-a precipitat prin decesul lui Paul Opris – cum este cazul martorilor Ardelean Florica, Opris Andra si Opris Vladimir)”.

15. La fila 156 se arata ca: „Dincolo de aspectele deja analizate, care ridica serioase semne de intrebare asupra circumstantelor in care s-a realizat dobandirea si instrainarea imobilului, caracterul simulat al actului incheiat intre Tamara Cernasov si Paul Opris a fost dovedit implicit, prin imprejurari ulterioare si care au vizat circumstantele in care s-au realizat lucrarile de renovare la acest imobil”.

16. La fila 161 se arata ca „Simplul fapt ca exista un act autentic de vanzare-cumparare, ca si imprejurarea ca dupa moartea lui Paul Opris imobilul a intrat in masa succesorala si a fost stapanit de catre mostenitorii acestuia, nu sunt suficiente pentru a proba adevarata stare de fapt.

In realitate, din perspectiva legii penale atat actul autentic, cat si imprejurarea (reala sau nu) a posedarii imobilului de catre alte persoane decat inculpatii Nastase creeaza doar o prezumtie relativa (aparenta) in legatura cu beneficiarul lucrarilor de renovare.

In acest context nu este de neglijat interesul propriu al mostenitorilor defunctului Paul Opris de a sustine ca imobilul a apartinut cu adevarat acestuia, chiar daca situatia de fapt este alta, cata vreme o asemenea conduita le-a adus un avantaj patrimonial (intrucat, in conditiile decesului susnumitului si a declansarii cercetarilor penale in legatura cu acest imobil, de coniventa sau nu cu inculpatii Nastase, au inteles sa profite de situatia „de jure'' creata de existenta actului autentic si de lipsa de interes a acestora de a o contesta, data fiind situatia in care cei din urma se aflau).

17. Intrucat Paratii au fost audiati ca martori in dosarul penal fara a avea calitatea de parte, consider ca inexistenta operatiunii de instrainare de catre Tamara Cernasov (caracterul simulat al Contractului, element retinut de catre instanta penala), trebuie constatata si declarata ca atare si intr-un litigiu purtat in contradictoriu cu mostenitorii lui Paul Opris.

18. Astfel, in esenta rationamentul instantei penale a fost urmatorul:

- Actul public (contractul de vanzare-cumparare autentificat cu Incheierea nr. 139 / 29.01.2002 emisa de BNP Camilia Mindra Gheorghiu), prin care Paul Opris ar fi dobandit Imobilul, are caracter simulat, nereal – ceea ce constituie o cauza de inexistenta a operatiei de instrainare;

- In lipsa actului public (nereal), Imobilul ar reveni prin transmisiune universala catre Daniela Nastase, unic mostenitor (testamentar) al matusii sale Tamara Cernasov;

- actul ”secret” – fara a fi constatat de vreun inscris – il reprezinta conventia reala a partilor de lipsire totala de efecte a actului public, cu consecinta transmiterii pe cale succesorala a Imobilului in patrimoniul subsemnatei Daniela Nastase;

19. Aceasta dezlegare a fost data de instanta penala, prin administrarea probelor din procesul penal – probe pe care le anexez in integralitate si in prezentul dosar.

20. Intrucat nu pot exista doua realitati paralele – una guvernata de legea penala si una guvernata de legea civila –, am interesul legitim ca instanta de judecata sa se pronunte asupra calitatii de proprietar al Imobilului printr-o hotarare care sa poata fi inregistrata in registrul de publicitate imobiliara si sa fie opozabila Paratilor:

Fie instanta penala s-a inselat, Contractul nu este simulat, iar subsemnata Reclamanta nu sunt proprietara Imobilului (si, evident, nici sotul meu, Adrian Nastase, nu are nicio legatura cu acest Imobil) – situatie in care, mod evident, am fost amandoi condamnati pe nedrept pentru ”mita” constand in imbunatatirile la Imobil;

Fie instanta penala a dat o dezlegare obligatorie situatiei de fapt, iar atunci statul trebuie sa se asigure ca hotararile sale judecatoresti sunt respectate si duse la indeplinire sub toate aspectele.

21. Mai exista o intrebare fundamentala: care a fost temeiul in care sotul meu, Adrian Nastase, a fost condamnat la 4 ani de inchisoare pentru dare de mita, constand in lucrarile de reparatii la un imobil la care, oricum nu era proprietar, in orice ipoteza?

22. Se pare ca raspunsul la aceasta intrebare se afla intr-o decizie anterioara, referitoare la finantarea campaniei electorale din anul 2004, pronuntata de catre completul condus de acelasi judecator (Ionut Matei), in care se declarase ca ”Adrian Nastase reprezinta simbolul coruptiei in Romania”.

23. Era nevoie, in recurs, in dosarul Zambaccian – Tell, sa fie adaugata o infractiune de coruptie fata de decizia de la fond, printr-o acuzatie aberanta: mita, constand in lucrarile de renovare la un imobil la care, nu era oricum proprietar. Completul de recurs care a facut adaugarea infractiunii a fost condus, intamplator, de judecatorul Ionut Matei.

III. ACTIUNEA IN REVENDICARE; COMPARAREA TITLURILOR

24. Instanta penala a declarat ca fiind ”nereal” si ”simulat”, contractul de vanzare – cumparare autentificat cu Incheierea nr. 139 / 29.01.2002 emisa de BNP Camilia Mindra Gheorghiu – act care constituie titlul Paratilor, consecinta fiind faptul ca Imobilul nu a iesti niciodata din proprietatea Tamarei CERNASOV.

25. Efectele ineficacitatii actului public (Contractului) s-ar manifesta inclusiv fata de succesorii partilor, si ar fi:

a. Potrivit principiilor de drept civil – transmisiunea dreptului de proprietate de la Tamara CERNASOV catre Daniela Nastase (unic succesor), conform certificatului de legatar emis in baza testamentului autentificat cu Incheierea 4043/01.11.1999 de BNP Marincas Eugen, certificat care atesta ca reclamanta subsemnata Daniela NASTASE sunt legatara universala;

b. Potrivit hotararii penale definitive – transmisiunea dreptului de proprietate de la Tamara Cernasov catre mine si sotul meu (instanta penala nu justifica efectiv cum ar fi putut intra Imobilul in coproprietatea lui Adrian Nastase in ipoteza caracterului simulat al Contractului, intrucat sotul meu nu avea niciun fel de vocatie succesorala – legala sau testamentara; singura mea explicatie a incalcarii flagrante a normelor de drept civil o reprezinta ”necesitatea” condamnarii sale);

26. In aceasta situatie, conform simulatiei retinute si de instanta penala:

titlul detinut de mine ca Reclamanta – Contractul de vanzare cumparare autentificat cu Incheierea nr. 1109 / 10.09.2001 emisa de BNP Camilia Mindra Gheorghiu (prin care Cernasov Tamara a dobandit Imobilul), completat cu Certificatul de legatar emis in baza testamentul autentificat cu Incheierea nr. 4043 / 01.11.1999 a BNP Marincas Eugen,

este preferabil titlului ineficace – Contractul de vanzare – cumparare autentificat cu Incheierea nr. 139 / 29.01.2002 emisa de BNP Camilia Mindra Gheorghiu (prin care Cernasov Tamara a instrainat ulterior Imobilul catre Paul Opris), completat cu actele de succesiune dupa Paul Opris (Certificat Mostenitor nr. 269, din 11/12/2006 emis de BNP RADULESCU, si partaj realizat prin Sentinta Civila nr. 9802 din 21/06/2007 pronuntata de catre Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti)”.


Comentarii

# nae girimea date 22 iunie 2022 20:33 +3

O dilema din clasa "magarul lui Buridan " . Mai tare ca Dilema lui Plesu sau Dilema veche a poetului -bucatar

# tocata date 22 iunie 2022 21:00 -2

Cine poate da o explicatie rationala,cum 'functioneaza'mentalitatea emiterii de pretentii dupa ani sau decenii?Mi-am amintit de cazuri din sua,unde brusc(dupa 40,50 de ani)si-au amintit unele persoane ca au fost abuzate sexual.Binenteles,de catre bogati.

# santinela date 23 iunie 2022 07:39 +205

Un nemernic plus 4 TUTE au judecat la comanda politica zeci de dosare de acest tip.Berbecul din imagine incaseaza,pentru mizeriile facute in activitate,un purcoi de bani drept pensie.Culmea este ca "victimele" sale il lasa pe asta in pace si omul isi traieste viata linistit,ceea ce nu merita !

# elena date 26 iunie 2022 19:44 +1

Sper ca instantele vor stabili adevarul si in final sa constate ca fapta penala, pentru care au fost condamnati cei doi soti Nastase, nu exista. Asa cum rezulta din probele invocate sentintele de condamnare au fost pronuntate cu rea credinta si la ordin. Sper deasemeni ca fostul judecator Ionut Matei sa raspunda material pentru pagubele create celor doi "inculpati". De altfel, are de unde, din imensa pensie speciala ce o incaseaza nemeritat. Este o uriasa pata pe obrazul justitiei.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.07.2022 – Codrut Olaru s-a decis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva