Conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie condus de Procurorul General Augustin Lazar poate fi trasa la raspundere pentru ca a incalcat Constitutia Romaniei atunci cand a decis sa isi trimita reprezentatul in Parlament pentru a participa dezbaterile privitoare la adoptarea Ordonantei 14/2017 pentru abrogarea Ordonantei 13/2017. Aceasta intrucat, PICCJ nu a tinut cont in totalitate de art.131 privitor la rolul constitutional al Ministerului Public, care stabileste ca atributiile sale vizeaza strict activitatea judiciara, nu si procesul de legiferare. Or, prin decizia conducerii PICCJ, procuroarea Irina Kuglay a participat ca reprezentat al Ministerului Public la un proces de legiferare ce a avut loc la Comisia juridica a Senatului cu prilejul adoptarii OUG 14/2017 pentru abrogarea OUG 13/2017. Ce este mai grav, este ca prezenta procuroarei PICCJ in Senat este justificata intr-un comunicat de presa al Parchetului General prin invocarea in mod trunchiat a prevederilor art. 131 din Constitutia Romaniei privind rolul Ministerului Public.

Aspectele de mai sus au fost semnalate de avocatul Corneliu-Liviu Popescu intr-o petitie transmisa Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar si in cuprinsul careia reputatul profesor isi exprima indignarea fata de “ignorarea, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a textului complet al art. 131 alin. (1) din Constitutie” de catre PICCJ in comunicatul de presa din data de 14 februarie 2017.

Avocatul Corneliu-Liviu Popescu atrage atentia asupra faptului ca in respectivul comunicat de presa amintit mai sus PICCJ a trecut “sub tacere” cuvintele “in activitatea judiciara”, cu scopul de a pretinde ca rolul constitutional al Ministerului Public ar putea fi exercitat si in activitatea de legiferare. In aceasta situatie, imixtionarea PICCJ in procesul de legiferare ar avea loc “cu uzurparea rolului constitutional al altei autoritati constitutionale si cu violarea principiului separatiei puterilor in stat".

In petitia sa, avocatul Corneliu-Liviu Popescu ii transmite Procurorului General Augustin Lazar sa tina cont de separatia puterilor in stat si de reprezentativitatea Parlamentului, amintindu-i ca desi si-a inceput cariera de procuror in perioada comunista, profesand timp de peste 7 ani sub acest regim, in prezent “sistemul de valori constitutionale este complet diferit” de perioada “Prokuraturii comuniste ceausiste”.

Iata petitia transmisa de avocatul Corneliu-Liviu Popescu la PICCJ in atentia Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar:

„Domnule Procuror General,

Subsemnatul, Corneliu-Liviu POPESCU,

In temeiul art. 10 din Conventia europeana a drepturilor omului, consacrand libertatea de exprimare, precum si al art. 51 din Constitutia Romaniei, privitor la dreptul de petitionare,

Depun prezenta

P E T I T I E

Prin care imi exprim profundul dezacord juridic fata de urmatoarea afirmatie continuta in comunicatul de presa din 14.02.2017, intitulat "Precizari PICCJ - Acordare sprijin tehnic in modificarea legislatiei penale" si postat pe site-ul oficial www.mpublic.ro: "Prezenta reprezentantilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la lucrarile in comisiile parlamentare, precum si in grupurile de lucru constituite la nivelul Ministerului Justitiei sau Consiliului Superior al Magistraturii, este necesara pentru indeplinirea rolului constitutional de a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor".

In opinia mea, aceasta afirmatie este o monstruozitate juridica, fiind rezultatul ignorarii, cu rea-credinta sau din grava neglijenta (iar culpa grava se asimileaza intentiei), a textului complet al art. 131 ("Rolul Ministerului Public") alin. (1) din Constitutie. Ca o paranteza, precizez ca nu folosesc exprimarea "penibil", pentru a nu fi acuzat ca as plagia nici macar sub 4% (cat am inteles ca ii este permis doamnei procuroare sefe a DNA) din domnul procuror general al PICCJ.

Astfel, este perfect adevarat ca acest articol constituie sediul materiei pentru rolul constitutional al Ministerului Public. De asemenea, este perfect adevarat ca Ministerul Public, conform acestei norme constitutionale, reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Ceea ce omite insa intr-un mod - in opinia mea - aberant juridic respectivul comunicat este partea de inceput a textului: "In activitatea judiciara". Norma constitutionala este, sub acest aspect, extrem de clara: "in activitatea judiciara [subl.ns.], Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor".

Altfel spus, acest rol constitutional al Ministerului Public este clar limitat de Legiuitorul Constituant la activitatea judiciara, a contrario el neavand o aplicabilitate generala. Banala metoda a interpretarii sistematice si lectura integrala a unui text normativ (iar nu selectarea discretionara a unor cuvinte si eliminarea discretionara a altora) nu pot duce decat la aceasta concluzie.

Or, textul comunicatului PICCJ, atunci cand invoca rolul constitutional al Ministerului Public, vizeaza activitatea comisiilor parlamentare (situatia de fapt care a generat comunicatul de presa), precum si a Ministerului Justitiei si a Consiliului Superior al Magistraturii, niciuna dintre acestea nedesfasurand vreo "activitate judiciara". Art. 1 alin. (4) din Constitutie consacra principiul separatiei puterilor in stat (legiferarea fiind distincta de activitatea judiciara), art. 61 alin. (1) califica Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a tarii, iar art. 79 alin. (1) face din Consiliul Legislativ (iar nu din Ministerul Public) organul consultativ de specialitate in legiferare (care, repet, este distincta de activitatea judiciara).

Nu este suficient ca PICCJ sa treaca sub tacere cuvintele "In activitatea judiciara", scrise clar si expres in Constitutie (pe modelul secretului lui Polichinelle), pentru a pretinde ca rolul constitutional al Ministerului Public de a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor, s-ar putea in vreun fel exercita si in activitatea de legiferare, cu uzurparea rolului constitutional al altei autoritati constitutionale si cu violarea principiului separatiei puterilor in stat. Intr-un stat de drept si democratic (art. 1 alin. (3) din Constitutie), bazat pe suprematia Constitutiei si pe respectarea legii (art. 1 alin. (5) din Constitutie), nimeni nu este mai presus de lege (art. 16 alin. (2) din Constitutie), nici macar procurorii.

In sprijinul tezei sustinute de mine vin si metoda de interpretare istorica, precum si principiul de interpretare conform caruia acolo unde legiuitorul face distinctii, atunci si interpretul trebuie sa le faca. Astfel, art. 112 din Constitutia Republicii Socialiste Romania din anul 1965, republicata in 1986, stabilea ca Prokuratura Republicii Socialiste Romania "vegheaza, in conditiile legii, la respectarea legalitatii, apararea oranduirii socialiste, a drepturilor si intereselor legitime ale organizatiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum si ale cetatenilor", fara vreo limitare de tipul "in activitatea judiciara". Totusi, chiar daca domnul actual procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a inceput si si-a desfasurat multi ani (peste 7) cariera de procuror in Prokuratura comunista ceausista, aparand legalitatea si oranduirea comuniste ceausiste, in prezent sistemul de valori constitutionale este complet diferit: democratie, stat de drept, drepturile omului, separatia puterilor in stat, reprezentativitatea Parlamentului.

In concluzie: rolul constitutional al Ministerului Public, invocat in comunicatul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, este expres limitat la activitatea judiciara, in timp ce activitatea comisiilor parlamentare vizeaza procesul de legiferare, ceea ce este complet altceva, potrivit principiului separatiei puterilor in stat, doar constitutia comunista ceausista dand o putere nemarginita Prokuraturii (unealta juridica a Securitatii, aceasta din urma bratul inarmat al Partidului Comunist), ceea ce nu este cazul intr-un stat de drept si democratic.

In calitate de cetatean, alegator si contribuabil, precum si de om liber, care gandeste si caruia nu ii este frica sa vorbeasca (mi-ar fi rusine fata de studentii, masteranzii, doctoranzii si post-doctoranzii mei sa tac in fata unei asemenea enormitati juridice), prin prezenta petitie imi exprim profunda nemultumire fata de violarea grava a Constitutiei, comisa prin comunicatul de presa din 14.02.2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

PETITIONAR,

Corneliu-Liviu POPESCU"

*Cititi aici petitia avocatului Corneliu-Liviu Popescu