Vestita procuroare DNA Florentina Mirica (foto), care se visa sefa parchetului anticoruptie, motiv pentru care s-a inscris la concursul organizat de ministerul Justitiei, plange dupa SRI si acuza faptul ca in urma deciziei CCR 51/2016 care a spart Binomul SRI-DNA si a inlaturat institutia condusa de Eduard Hellvig din dosarele de coruptie, s-a creat o vulnerabilitate care lipseste de eficienta urmarirea penala.

Mirica a scris in Proiectul de management pe care l-a depus la MJ ca a scazut cu circa 90% capacitatea de a se pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnica, si ca in ceea ce priveste filajul, DNA nu a mai desfasurat astfel de activitati, desi a obtinut mandate, intrucat nu a avut logistica necesara. Fara sa scoata vreun cuvant despre stenogramele falsificate in baza carora DNA a obtinut arestarea in instanta, un astfel de exemplu fiind cel al Printului Paltin Sturdza, preferata Laurei Kovesi se plange ca procurorii raman fara obiectul muncii, interceptarile, stiut fiind faptul ca in ultimii ani majoritatea rechizitoriilor DNA au avut la baza denunturi si interceptari, multe dintre acestea fara vreo baza probatorie, in conditiile in care procurorii au uitat de mult sa mai faca flagrant. Este totusi de inteles de ce prefera interceptarile, daca avem in vedere profesionalismul procurorilor DNA si faptul ca flagrantul este mult mai greu de realizat decat ascultarea comunicatiilor si apoi interpretarea discutiilor in sensul dorit de anchetator.
Vestita procuroare regreta intreruperea parteneriatului cu SRI si pentru ca de la decizia CCR, parchetul anticoruptie nu a mai desfasurat activitati de filaj pentru ca nu are logistica necesara, dupa cum sustine. In plus, Florentina Mirica arata in Proiectul de management prin care a sperat sa-l convinga pe Tudorel Toader sa o nominalizeze pentru conducerea DNA, ca procurorii anticoruptie cer in continuare mandate de la instanta in ceea ce priveste interceptarea comunicatiilor, semn ca metodele de proba au ramas tot cele din vremea lui Kovesi, dar ca Serviciul Tehnic al DNA nu face fata la cate solicitari de ascultare a telefoanelor sunt. Preferata Laurei Kovesi a uitat insa sa mentioneze in proiect ca este necesar ca DNA sa efectueze investigatii financiare, sa ia urma banilor ca sa probeze infractiunea, lucru greu de facut insa pentru multi procurori.

Iata fragmente din Proectul de mangment al Florentinei Mirica, pe care il atasam integral la finalul materialului:

“Una din cele mai grave probleme ale DNA, ramasa fara reglementare administrativa, priveste efectele deciziei Curtii Constitutionale 51/2016 intrucat a scazut cu circa 90/% capacitatea de a se pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnica, emise de judecatorii de drepturi si libertati. In concret, din cele 5 unitati de punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica – DIPI, SRI, DGA, DOS, Serviciul tehnic al DNA – activitatile de ascultare/redare au ramas in sarcina procurorului de caz, cu sprijinul partial al Serviciului tehnic al DNA (care nu are capacitatea de a raspunde tuturor solicitarilor procurorilor. Efectele la nivel national ale inlaturarii serviciilor de informatii din randul structurilor specializate ce pot pune in aplicare masurile de supraveghere tehnica au condus la depasirea capacitatii Politiei Romane de a da curs si solicitarilor DNA, pe langa cele ale unitatilor de parchet cu care colaboreaza in mod curent ai ale DIICOT. (...)

In ceea ce priveste activitatile de supraveghere operativa (filaj) DNA nu a mai desfasurat astfel de activitati, desi a obtinut mandate in acest sens, intrucat nu a avut logistica necesara punerii in aplicare”.