6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MAI MULTA ORDINE IN SISTEM – Proiectul pentru CSM al judecatoarei Natalia Gherman de la Judecatoria Oradea: „Normarea muncii... Consultarea efectiva a magistratilor la elaborarea strategiilor in justitie, a propunerii sau avizarii unor acte normative... Modificarea legislatiei raspunderii disciplinare... Finantare pentru personal auxiliar suficient... Eliminarea indicatorului de evaluare privind caracterul imputabil al casarilor... Procedura reala si eficienta de revocare a membrilor CSM”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

30 March 2022 15:01
Vizualizari: 3568

Consiliul Superior al Magistraturii din mandatul 2023-2028 trebuie sa se concentreze in primul rand pe reglarea volumului de munca al judecatorilor si procurorilor. Iar aceasta se poate face atat prin normarea muncii (in functie de complexitatea cauzelor), cat si prin ocuparea imediata a posturilor vacantate si vacantabile, precum si prin suplimentarea, pe de o parte, a schemelor din instante si parchete, iar pe de alta parte, a posturilor de personal auxiliar (grefieri si asistenti de judecator), propune judecatoarea Natalia-Monica-Laura Gherman (foto) de la Judecatoria Oradea, in proiectul de candidatura pentru CSM.



Magistrata insista si pe consultarea reala a instantelor si parchetelor in procesul de avizare sau de elaborare a unor acte normative si strategii. O consultare reala, adica acordarea unui timp suficient pentru ca judecatorii si procurorii – reuniti in instante, parchete sau asociatii profesionale – sa poata emite puncte de vedere dupa consultarea temeinica a acelor proiecte.

Judecatoarea Gherman propune reforma si la nivelul raspunderii disciplinare, in general, si al Inspectiei Judiciare, in special, precum si o mai mare atentie acordata aparararii reputatiei profesionale si a independentei magistratilor. In acelasi context, Natalia Gherman doreste eliminarea, din regulamentul de evaluare a judecatorilor, a indicatorului privind gradul de casare a hotararilor pronuntate de acestia.

Alte subiecte tratate de candidata se refera la salarizarea unitara a magistratilor, la formarea lor continua, la limitarea si transparentizarea delegarilor, transferurilor si detasarilor, la eliminarea categoriei profesionale a personalului asimilat judecatorilor si procurorilor.

Nu in ultimul rand, Gherman are in vedere „regandirea procedurii revocarii membrilor CSM, astfel incat aceasta sa fie reala si eficienta”. Mai exact, „membrul CSM trebuie sa isi prezinte demisia, renuntand la exercitarea mandatului in cazul pierderii sustinerii sau a increderii colegilor judecatori”, puncteaza judecatoarea in proiectul publicat pe Juridice.ro.


Iata intregul proiect al judecatoarei Natalia Gherman de la Judecatoria Oradea:


Proiect privind principalele obiective pe care le voi urmari ca membru ales in Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colectiv, cu o serie de drepturi si indatoriri stabilite atat prin Constitutie, cat si prin legea organica, care conlucreaza in baza anumitor reguli prestabilite, in vederea realizarii unui scop, acela de garant al independentei justitiei.

In raport de acest mod de organizare a Consiliul Superior al Magistraturii ca organism colegial, pe parcursul derularii mandatului pot afirma cu tarie ca voi depune toate diligentele in luarea celor mai bune decizii si cautarea celor mai bune solutii in beneficiul sistemului judiciar si al magistratilor, in functie si de propria constiinta.

Este limpede ca un proiect individual pare, cel putin la prima vedere, insuficient, insa poate fi un punct de plecare pentru ordonarea lucrurilor in sistemul judiciar si pentru un parcurs mai serios si mai adecvat in anii ce vor urma. Pot exista unele lipsuri, dar, presupunand ca este un element viu, orice idei ale colegilor din instante pot fi de substanta si pot fi preluate in interes general.

Proiectul propune multe din solutiile colegilor din Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, prezentate de nenumarate ori Consiliului Superior al Magistraturii ori Ministerului Justitiei, dar si idei exprimate constant pe grupul de discutii ale magistratilor.

Obiectivele sunt adaptabile si vizeaza o anumita perioada, ca puncte de referinta pentru demersurile specifice functiilor manageriale situate in aval de previziune.

1. Normarea muncii

Volumul optim de activitate trebuie gandit pe criterii obiective, ce pot fi utilizate pentru determinarea gradului de dificultate / complexitate al diverselor cauze. Trebuie realizat un studiu serios in acest domeniu, fiind de evitat solutiile prezente, generate de aprecieri „din propria experienta” dobandita de vreun membru al CSM. Demersurile trebuie sa fie continue. Ar trebui creat un departament exclusiv cu acest obiectiv de lucru.

Judecatorul ar trebui sa aiba un numar maxim de dosare de solutionat intr-o luna, pentru tot ceea ce judeca suplimentar fiind necesar a fi platit suplimentar, de exemplu prin bugetare si finantare functii neocupate si stabilirea unui fond de salarii acordate efectiv, care sa fie impartit intre cei care activeaza in instanta respectiva. De exemplu, intr-o instanta cu schema de personal de 15 judecatori, dar in care activeaza doar 3, acestia sa fie platiti si pentru efortul suplimentar de solutionare a dosarelor aferente locurilor neocupate. In acest mod se poate obtine o oarecare atractivitate pentru unii judecatori de a-si dori sa lucreze la instanta respectiva.

Se poate adopta si un model de repartizare a dosarelor, in conditii de supraincarcare, derogand de la principiile de competenta ale procedurii civile, la instante de acelasi grad, foarte apropiate teritorial, pe raza aceluiasi tribunal sau a aceleiasi curti de apel, pana la echilibrarea sau macar apropierea volumului de lucru aferent.

2. Consultarea efectiva a corpului magistratilor (direct si prin asociatii profesionale) in procesul de elaborare a strategiilor publice in justitie si in materia propunerii sau a avizarii unor acte normative de interes pentru sistemul judiciar, prin alocarea unui timp suficient pentru ca fiecare magistrat interesat sa-si poata exprima punctul de vedere

De exemplu, prin constituirea unei platforme in cadrul careia corpul judecatoresc sa poata fi consultat asupra chestiunilor importante, de generalitate, prin crearea unei sectiuni dedicate pe pagina de internet a Consiliului, unde se va putea conecta fiecare judecator, pe baza unui user si a unei parole (date care ar putea fi cele de conectare la platforma Ecris, de exemplu).

3. Modificarea legislatiei privind raspunderea disciplinara – asigurarea previzibilitatii faptelor considerate abateri, prin stabilirea unui nivel clar de previzibilitate a textului de lege incriminator, astfel incat aplicarea lor sa nu fie arbitrara

Forma actuala pare de natura a afecta independenta si stabilitatea in functie a magistratilor (spre exemplu, in ceea ce priveste libertatea de exprimare), in prezent existand diferente de aplicare a normei de drept inclusiv intre Sectiile Consiliului.

4. Actiuni eficiente de aparare a reputatiei profesionale a magistratilor – prin campanii de informare in presa prompte si adecvate, pentru a se cunoaste si evita, pe cat posibil, formele de obstructionare a justitiei (spre exemplu, denunturile calomnioase) si introducerea unui sistem de sanctionare a petitionarilor care formuleaza sesizari vexatorii la adresa judecatorilor

5. Sustinerea independentei Inspectiei Judiciare – prin formele de recrutare transparenta a inspectorilor in conformitate cu unele criterii obiective, pe baza promovarii unui concurs meritocratic, repartizarea computerizata a lucrarilor, un audit extern de activitate, inlaturarea oricaror imixtiuni in activitatea inspectorilor, precum si reglementarea stricta a formelor de comunicare publica, pentru asigurarea discretiei cercetarilor disciplinare.

6. Demersuri imediate pentru ocuparea posturilor vacante si vacantabile in viitorul apropiat, finantarea posturilor vacante din schemele de personal si suplimentarea schemelor de personal in instantele si parchetele supraaglomerate

Mentinerea unei politici constante de stabilitate in profesie (atat din perspectiva locului de desfasurare a activitatii, cat si din perspectiva regandirii formei de atragere a raspunderii materiale si disciplinare a magistratilor) poate determina reatractivitatea profesiei de magistrat pentru absolventii facultatilor de drept.

7. Asigurarea finantarii pentru angajarea de personal auxiliar suficient, astfel incat sa existe cel putin un grefier care sa lucreze cu un singur judecator, extinderea si implementarea proiectului-pilot „asistentul judecatorului” si la alte instante, avand in vedere feedback-ul pozitiv al acestuia

Angajarea de personal semicalificat in instantele supraaglomerate, pe baza de contracte individuale de munca pe termen determinat. Transferul unor atributii administrative si judiciare de la judecatori la grefieri

Este inadmisibil ca un grefier cu studii superioare sa realizeze munci necalificate (legarea si numerotarea dosarelor, transportul pe circuitul arhiva>birou propriu>birou judecatori>arhiva, trierea de citatii / alte acte etc.), in conditiile in care nivelul de pregatire profesionala ii permite sa fie un asistent al judecatorului si i-ar oferi posibilitatea de a pretinde si obtine / castiga venituri mai mari, in raport de noile atributii.

Angajarea personalului semicalificat presupune costuri mult mai mici decat recrutarea de judecatori si produce efecte imediate in ceea ce priveste perceptia asupra calitatii muncii desfasurate de judecatori si grefieri. Personalul necalificat / semicalificat poate fi supus, atunci cand este cazul, mobilitatii profesionale (in raza aceleiasi localitati cel putin), in timp ce judecatorii se bucura de inamovibilitate, astfel ca reducerea incarcaturii intr-o instanta nu ar permite delegarea / detasarea judecatorilor la o alta instanta fara acordul acestora.

8. Salarizarea magistratilor si a personalului din justitie trebuie sa fie efectuata in mod unitar, la toate serviciile de contabilitate din instantele si parchetele din tara, pentru intreaga familie ocupationala

Alocarea sumelor necesare pentru acordarea sporurilor salariale in cuantumul maxim prevazut de lege si la un nivel unic al indemnizatiei prin raportare la coeficientul specific, intocmai ca pentru magistratii de sub tutela celorlalti ordonatori de credite din sistemul judiciar – fiind absolut necesar sa existe salarizare unitara, pentru evitarea litigiilor judiciare.

Mentinerea salarizarii in functie de gradul profesional obtinut, asa cum se realizeaza in alte clase ocupationale, precum cele reglementate de OUG 57/2019 privind Codul administrativ aferent functionarilor publici, intrucat nici in acest caz promovarea in grad profesional superior nu presupune o munca diferita sau o mutare in alta localitate.

9. Revenirea la sistemul de promovare in functii de executie anterior, pentru tribunale si curti, pe loc si efectiv, care s-a dovedit mai eficient din perspectiva ocuparii locurilor vacante la instantele de grad superior

Sau cel putin regandirea formei actuale de promovare, intrucat cea actuala nu este motivationala si nu impulsioneaza judecatorii sa se inscrie la etapa de promovare efectiva.

10. Eliminarea din regulament a indicatorului de evaluare referitor la caracterul imputabil al casarilor

Acest indicator reprezinta in realitate posibilitati de evaluare subiectiva a judecatorilor de catre instanta de control judiciar, desi nu are atribute in acest sens si nici nu exista mijloace de aparare sau cai de atac efective pentru judecatorul fondului in cazul in care argumentele solutiei instantei superioare ar fi apreciate ca fiind gresite.

11. Reanalizarea raspunderii materiale a judecatorilor pana la clarificarea si reglementarea normarii muncii si asigurarea unei previzibilitati si stabilitati legislative, avand in vedere si lipsa corelarii limitelor de raspundere cu ofertele societatilor de asigurare, care de cele mai multe ori nu respecta nici macar plafonul de competenta a instantelor.

12. Reducerea schemelor de personal ale C.S.M. si M.J., prin reconsiderarea statutului unor categorii profesionale, precum a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, intrucat nu exista vreo justificare constitutionala pentru existenta personalului asimilat magistratilor, statutul acestora din urma impunandu-se a fi unic si specific numai celor ce sunt judecatori sau procurori.

Indiferent de motivele avute in vedere de legiuitor la adoptarea legilor justitiei, in prezent, o asemenea reglementare este in dezavantajul sistemului judiciar, in ansamblu. Cei care doresc a beneficia de statutul si de drepturile magistratilor trebuie sa aiba si responsabilitatile acestora in societate.

13. Detasari

Sunt inadmisibile numeroasele detasari ale unor judecatori in alte autoritati, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii. Exista judecatori detasati care au dobandit mai multa vechime in autoritatea in care au fost detasati decat in instanta judecatoreasca sau parchet. Cu atat mai mult este necesara incetarea detasarilor judecatorilor si a procurorilor in autoritati din afara sistemului judiciar – spre exemplu: Ministerul Mediului sau Institutia Prefectului.

In subsidiar, transparentizarea procedurilor de detasare in functii vacante la CSM, prin anuntarea acestei intentii (inclusiv prin adrese catre instante si parchete), publicarea atributiilor specifice functiei, stabilirea unor criterii de desemnare a celor inscrisi dupa modelul ocuparii prin detasare a posturilor de formator INM/SNG.

14. Transferuri

Procedura de transfer a judecatorilor ar putea fi transparentizata prin instituirea unui sistem de punctaj, general valabil, care va putea oferi aplicantilor si previzibilitate in privinta modului de solutionare a cererilor de transfer de la o instanta la alta. Trebuie motivate amplu solutiile date acestor cereri, in aceeasi hotarare pentru toti cei ce vin in concurs pentru o anumita instanta si un anumit post. Si cu necesitate organizarea predictibila a sesiunilor de transferuri, macar o data la 3 luni.

15. Formare continua adecvata pentru toti judecatorii in cursul anului calendaristic, nu doar pentru cei selectati si prin organizarea seminariilor de pregatire profesionala si descentralizat, la nivelul macar al fiecarei Curti de Apel, nu doar in Bucuresti, cum pare trendul ultimilor ani.

16. Regandirea procedurii revocarii membrilor CSM, astfel incat aceasta sa fie reala si eficienta

Membrul C.S.M. trebuie sa isi prezinte demisia, renuntand la exercitarea mandatului in cazul pierderii sustinerii sau a increderii colegilor judecatori.

17. Stabilirea unor criterii clare privind incompatibilitatile magistratilor, publicarea notelor comisiilor CSM in care s-au dat dezlegari care vizeaza organizarea judiciara, incompatibilitati etc.

Anuntarea ordinii de zi a comisiei competente cu suficient timp inainte pentru a se putea pune puncte de vedere.

Apreciez ca mai importante decat propunerile din proiect sunt preocuparea si disponibilitatea mea de a pune in dezbatere subiectele ce privesc sistemul judiciar in ansamblu si de a participa activ la cautarea solutiilor si implementarea lor.

Acest aspect este esential in contextul in care oricat de stringente ar fi problemele identificate sau de atractive solutiile propuse, finalmente adoptarea acelor solutii este conditionata si influentata de limitele date de lege.

Va asigur de toata buna mea credinta!”

Comentarii

# Eu date 30 March 2022 19:29 +64

Propuneri frumoase,dar,din pacate,vor ramane pe hartie atata timp cat depind si de altii. Macar punctul 1,doamna judecator,doar atat.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 6.10.2022 – Codul deontologic al magistratilor a fost modificat

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva