9 iulie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Modificari la legea insolventei, intre forma si fond – in asteptarea finantarii

Scris de: Cristina IENCIU-DRAGOS, Head of Legal CITR | pdf | print

1 iunie 2020 12:32
Vizualizari: 1885

A.    Premisa

Cu toate ca insolventa, din Europa pana in America, este o procedura de accelerare a incasarii banilor de catre creditori, in aceasta perioada, cele mai importante state isi tempereaza legislatia privind deschiderea si derularea insolventei. Debitorii sunt amanati sau li se ofera optiunea de a accesa sau nu insolventa, plecand de la premisa ca cei care aveau deja probleme cu lichiditatile inainte de criza, sunt primii care sufera la sosirea ei. Insa asa cum raspunsul medical de combatere a pandemiei nu tine cont de granitele statelor, fiind unitar, asa si masurile economice de limitare a numarului de falimente sunt comune. Ele vizeaza majoritar imblanzirea termenelor in care debitorul isi poate deschide procedura sau onora datoriile. Australia, Belgia, Cehia, Franta, Germania, Italia, Japonia, Polonia, Slovenia, Spania, Marea Britanie, SUA si-au amendat legislatiile. Romania nu face exceptie.



Pentru plata datoriilor, timpul este acum cea mai importanta resursa. Pe durata starii de alerta, Legea nr. 85/2014 este dublata de Legea nr. 55/2020, care, in esenta, ofera debitorilor mai mult timp. Cu toate acestea, insa, schimbarile care poate erau planuite benevol peste 2-3 ani, azi societatile sunt fortate sa le faca in cateva zile. Iar timpul oferit prin masuri legislative adoptate va trebui umplut si cu masuri economice concrete de sprijin si ajutor.

B.    Opt modificari

I. (1) Debitorul aflat in stare de insolventa la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sau care ajunge in stare de insolventa poate, pe durata starii de alerta, sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a avea insa obligatia de a introduce aceasta cerere. La cererea adresata tribunalului va fi atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei. (2) Dispozitiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile pana la incetarea starii de alerta, data de la care incepe sa curga si termenul de 30 de zile pe care acestea il prevad. Corelativ pana la aceeasi data, nu sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 66 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

1.    Deschiderea procedurii de catre debitor pe perioada starii de alerta (30 de zile, cu incepere din 18 mai 2020) devine facultativa.

2.    Legiuitorul prezuma caracterul esentialmente temporar al crizei de lichiditati si-l scuteste pe debitor de obligatia de a-si declansa procedura. Aparent masura este reglementata in beneficiul debitorului, care nu mai poate fi sanctionat penal cu inchisoare sau amenda, daca nu-si declara insolventa in timp util[1]. Acestea sunt sanctiunile pentru savarsirea infractiunii de bancruta simpla, definita expres ca o fapta ilicita care duce la nesocotirea increderii creditorilor. In realitate, masura este reglementata ca sa-i protejeze intai pe creditori: in fapt, daca criza de lichiditati a debitorului este temporara, atunci sunt mai multe sanse ca acesta sa-si onoreze mai repede obligatiile scadente fara procedura insolventei deschisa, decat cu ea demarata. In fapt, chiar daca insolventa e o procedura guvernata de celeritate, ea tot presupune un timp minim pentru efectuarea formalitatilor de plata a datoriilor (aprox. 90 de zile). Creditorii cu creante nascute anterior deschiderii procedurii colective sunt obligati sa astepte. Astfel, chiar daca debitorul are acces la lichiditati a doua zi dupa deschiderea procedurii, suficiente ca sa-i acopere datoriile existente cu o zi inainte, el nu poate plati benevol creditorilor, acestia trebuind sa astepte definitivarea tabelului de creante. Timpul chiar inseamna bani.

3.    Corelativ, pe durata starii de alerta, este suspendata si obligatia acestuia de a depune cererea daca esueaza negocierile extrajudiciare sau daca se afla in cursul negocierilor intr-o procedura de mandat ad-hoc sau concordat preventiv.

4.    Daca debitorul apreciaza ca criza de lichiditati nu va fi solutionata intr-un termen scurt, el poate apela in continuare la adapostul insolventei. Cu toate acestea chiar si 30 de zile dupa incetarea starii de alerta el nu va putea fi obligat sa isi depuna cererea, fiind in termenul de 30 de zile stabilit de lege.

II. (1) Pe durata starii de alerta se suspenda aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 si a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Pe durata starii de alerta, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate pe perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii virusului SARS-Cov-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, valoarea-prag prevazuta la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare este de 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori.

1.  Pe durata starii de alerta se suspenda conditia conform careia creantele bugetare ar trebui sa fie mai mici de 50% din totalul creantelor, pentru ca cererea debitorului sa fie admisibila. In consecinta, acesta poate introduce cerere si daca procentul creantelor fiscale e mai mare de 50%. Nu exista nici un motiv ca eliminarea regulii, conform careia creantele bugetare trebuie sa fie mai mici de 50% din totalul creantelor, sa nu fie definitiva, ci doar temporara. In fapt, ea nu este discriminatorie doar pe durata starii de alerta. Ea confera o inegalitate de tratament si inainte de instituirea starii de alerta si va continua sa fie un astfel de motiv si dupa incheierea ei. Astfel, pe de o parte debitorul are dreptul sa ceara protectia insolventei in caz de lipsa de lichiditati, dar pe de alta parte legea il obliga sa faca rost de lichiditati ca sa achite creditorul bugetar inainte sa poata accesa procedura.

2.   In aceeasi perioada se suspenda si posibilitatea creditorilor curenti, cu creante mai vechi de 60 de zile, de a incepe executarea silita. Pentru identitate de ratiune, dreptul la executare silita in cadrul procedurii, trebuie sa ramana suspendat definitiv, si dupa incetarea starii de alerta, iar nu doar pe parcursul ei. In fapt, legiuitorul a pornit de la premisa ca o procedura individuala de recuperare a datoriei ar ingreuna sansele de reusita ale procedurii colective de recuperare a datoriilor. Acest rationament nu va primi alte coordonate la incetarea starii de alerta, ci va ramane identic.

3.   Conditiile de acces la procedura sunt inasprite, atat pentru creditori, cat si pentru debitori. Daca debitorul si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate pe perioada starii de urgenta si/sau a starii de alerta, valoarea prag este majorata de la 40.000 lei la 50.000 lei. Masura are caracter paradoxal, fiindca pe de o parte debitorul este protejat de declansarea procedurii de catre creditori, insa concomitent si lui ii este ingreunat accesul. Practic creditorii care nu cunosc daca un debitor si-a intrerupt, total/partial activitatea, ar trebui sa se asigure ca este respectata noua valoare-prag.

4.   Intreruperea totala/partiala a activitatii ar trebui facuta cu certificat de urgenta, daca sunt indeplinite conditiile – certificatul albastru Tip 1. Potrivit art. X din OUG 29/2020, certificatul de situatie de urgenta este un document eliberat de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, la cererea operatorilor economici a caror activitate a fost intrerupta total sau partial in baza deciziilor emise de autoritatile publice competente[2]. Exista doua tipuri de certificate, insa cel care probeaza incetarea activitatii este cel albastru.

5.   Cu toate acestea, legea nu limiteaza proba doar la acest certificat, astfel incat dovada se va putea face cu orice mijloace de proba, cum ar fi balanta, de exemplu.

 

III. In cazul debitorului care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate in perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, creditorii pot formula, pe perioada starii de alerta, cerere de deschidere a procedurii insolventei numai dupa incercarea rezonabila, dovedita cu inscrisuri comunicate intre parti prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de incheiere a unei conventii de plata.  

 

1.   Teoretic, masura nu vizeaza toti debitorii, ci doar pe cei care si-au intrerupt total sau partial activitatea ca efect al masurilor luate prin cele doua decrete prezidentiale.

2.   Totusi, practic s-ar putea ca masura sa oblige toti creditorii sa probeze in scris ca au incercat sa incheie un acord de plata, anterior introducerii cererii de insolventa, fiindca ei nu au de unde sa stie obiectiv daca debitorul si-a incetat total sau partial activitatea, respectiv daca detin un certificat albastru. Eventuala exceptie a lipsei procedurii prealabile va trebui invocata de debitor prin contestatia la deschiderea procedurii.

 

IV. (1) In procedurile de concordat preventiv aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeste cu 60 de zile. In functie de etapa in care se afla debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeste, in mod corespunzator, cu maximum 60 de zile sau, dupa caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungeste, in mod corespunzator, cu maximum 60 de zile. (2) In cazul debitorului aflat in executarea concordatului preventiv la data intrarii in vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat se prelungeste, in mod corespunzator, cu 2 luni.

1.   Desi termenele in vederea definitivarii unui concordat sunt majorate pentru procedurile deja deschise, cele care urmeaza sa se deschisa nu beneficiaza de aceste facilitati. Este discutabila separatia legiuitorului, in conditiile in care dificultatile financiare apar adesea dupa criza medicala, nu inainte. Astfel, ca are mai mult sens sa fie ajutati si cei care tocmai in aceste zile sunt pusi in fata unei decizii de a apela la umbrela unei proceduri de prevenire a insolventei.

2.   Mai mult decat atat, prelungirea termenelor pentru procedurile de concordat deja in curs trebuie analizata in contextul recent incheiatei suspendari a curgerii termenelor de decadere instituita prin art. 41 din Decretul 195/2020: „prescriptiile si termenele de decadere de orice fel nu incep sa curga, iar daca au inceput sa curga, se suspenda pe toata durata starii de urgenta instituite potrivit prezentului decret, dispozitiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispozitii legale contrare nefiind aplicabile”. Ultima zi a starii de urgenta a fost 15 mai, perioada pana la care pentru procedurile de concordat deschise, partile au beneficiat deja de o extindere de drept cu o medie de 60 de zile a termenelor de intocmire si negociere a proiectelor de concordat.

3.   Comparativ, pe durata starii de alerta, termenele arata in felul urmator:

       

 

Regula

Derogare

Termen intocmire oferta

max 30 de zile

+ 60 de zile

Termen de negociere

max 60 de zile

+ 60 de zile

Termen de executare

max 24 de luni

Max. 26 de luni

 

4.   Prelungirea cu 2 luni a perioadei stabilite pentru satisfacerea creantelor opereaza de drept, in temeiul legii, nefiind prevazuta necesitatea formularii unei cereri la judecatorul sindic sau alta formalitate. Cu toate acestea, intrucat nu este obligatoriu ca perioada sa se prelungeasca – existand si debitori care isi pot indeplini la timp obligatiile asumate, masura de prelungire cu 2 luni va fi reflectata in raportul de activitate. De asemenea, se va mentiona si noul tratament al creantele datorate – respectiv plata conform planului de concordat se va relua dupa trecerea celor 2 luni – care incep sa curga de la intrarea in vigoare a Legii. Urmeaza ca aceasta „stare de inghetare” sa fie reluata dupa 2 luni.

 

V. (1) Daca debitorul se afla in perioada de observatie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungeste cu 3 luni. Corelativ, termenul in care categoriile de persoane indreptatite pot propune un plan de reorganizare se prelungeste cu 3 luni, inclusiv in cazul in care termenul de depunere a planului, prevazut de lege, a inceput sa curga. (2) In cazul in care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19 s-au modificat perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, persoanele indreptatite sa depuna un plan de reorganizare pot, in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa depuna un plan de reorganizare modificat, notificand creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intentii, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

 

1.   Prelungirea perioadei de observatie cu 3 luni si prelungirea termenului de propunere a planului cu 3 luni – opereaza de drept, in temeiul legii, nefiind prevazuta necesitatea formularii unei cereri la judecatorul sindic sau alta formalitate.

2.    Referitor la prelungirea perioadei de observatie - prelungirea automata a duratei perioadei de observatie trebuie inteleasa in sens de majorare a termenului maxim de la 12 luni la 15 luni, iar nu la instituirea unei durate obligatorii. In fapt, adesea, daca definitivarea tabelului de creante se face inainte de implinirea termenului de 12 luni, exista tot interesul sa fie realizati pasii urmatori in procedura cat mai rapid.

3.    Majorarea termenului de 30 de zile in care persoanele indreptatite pot depune un plan, cu 3 luni suplimentare, este motivata de faptul ca gradul de incertitudine cu privire la evolutia economica si operationala a unei companii este ridicat. In fapt, daca nu stii cum va arata piata peste nici o luna, cum poti intocmi un plan de redresare a afacerii valabil pentru 3 ani? Astfel, se ofera premisele de a astepta si a depune un plan cat mai ancorat in realitatea post-covid-19.

4.    Referitor la prelungirea termenului de propunere a unui plan – intrucat opereaza in folosul tuturor participantilor la procedura (creditori, administrator judiciar, debitor), inainte de convocarea adunarii creditorilor pentru a vota un plan, trebuie sa se astepte expirarea acestui termen, pentru ca toate persoanele indreptatite sa isi poata exercita drepturile aferente.

5.    Referitor la modificarea planului inainte de confirmare

-  Este o procedura noua;

-  Opereaza de drept si strict in cazul in care perspectivele de redresare din planul propus s-au schimbat, ca urmare a efectelor pandemiei;

-  Reglementarea dreptului de razgandire cu privire la continutul planului deja depus la dosarul cauzei - textul nu distinge intre planurile inregistrate si planurile inregistrate si votate. In consecinta, se aplica ambelor categorii;

-  Va functiona limitat in timp – fiind necesar ca eventuala intentie de modificare sa fie notificata creditorilor in termen de maxim 15 zile de la intrarea in vigoare a legii;

-  Notificarea se face de catre administratorul judiciar – fiind necesar ca orice persoana indreptatita sa depuna un plan, care intentioneaza sa modifice planul propus, sa sesizeze administratorul judiciar in acest termen de 15 zile;

-  Notificarea catre creditori de catre administratorul judiciar se face prin buletinul procedurilor de insolventa – intrucat legea nu deroga de la prevederile generale ale Legii 85/2014 in materie de comunicare.

 

 

Regula

Derogare

Termen observatie

Max. 12 luni

+ 3 luni

Termen depunere plan

Max. 30 de zile

+ 3 luni

Termen modificare plan inregistrat

Nu exista

Max. 3 luni

 

 

VI. – (1) In cazul debitorului aflat in reorganizare judiciara la data intrarii in vigoare a prezentei legi, durata executarii planului de reorganizare judiciara se prelungeste cu doua luni. (2) Debitorul aflat in reorganizare judiciara, care si-a intrerupt activitatea total ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecatorului sindic, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, suspendarea executarii planului pentru un termen care nu poate depasi doua luni. Cererea se judeca de urgenta, pe baza de inscrisuri, fara citarea partilor. Incheierea pronuntata de judecatorul sindic poate fi atacata cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, termenele prevazute reducandu-se la jumatate. (3) In cazul debitorului aflat in reorganizare judiciara la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fara a depasi o durata totala a derularii sale de 5 ani, si se poate modifica, in mod corespunzator, daca este cazul, in conditiile prevazute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

VII. – Pentru debitorul care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, pe durata starii de urgenta si/sau de alerta, durata initiala de executare a planului de reorganizare, prevazuta de art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi o durata totala a derularii planului de 5 ani, si a modificarii, in mod corespunzator, daca este cazul, in conditiile art. 139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

A.  Pentru planurile aflate in derulare:

 

Ipoteza I - Prelungirea duratei de executare a planului confirmat cu 2 luni

-  Priveste orice plan confirmat la data intrarii in vigoare a legii, indiferent daca debitorul si-a intrerupt total/partial activitatea sau nu;

-  Termenul se prelungeste de drept cu 2 luni, in beneficiul debitorului; astfel, judecatorul poate constata indeplinirea obligatiilor din plan si inainte de expirarea duratei prelungite;

-  Intrucat nu este obligatoriu ca perioada sa se prelungeasca – existand si debitori care isi pot indeplini la timp obligatiile asumate, masura de prelungire cu 2 luni va fi reflectata in raportul de activitate. De asemenea, se va mentiona si noul tratament al creantelor datorate – respectiv plata conform planului se va relua dupa trecerea celor 2 luni – care incep sa curga de la intrarea in vigoare a Legii. Urmeaza ca aceasta stare de inghetare sa fie reluata dupa 2 luni.

*Programul de plati trebuie modificat si atasat la raportul de activitate in care evidentiem masura prelungirii de drept – Program de plati conform art. 51 alin. 1 din Legea 55/2020.

 

Ipoteza II – Suspendarea executarii planului confirmat pe 2 luni – pentru intreruperea totala a activitatii

-  Priveste orice plan confirmat la data intrarii in vigoare a legii – dar doar pentru debitorii care si-au intrerupt total activitatea;

-  Se poate cere suspendarea executarii pentru o perioada de maxim 2 luni;

-  Reglementarea vine sa ofere o solutie legislativa debitorilor care pe durata starii de urgenta au incercat sa invoce forta majora sau impreviziunea drept motive pentru suspendarea planului;

-  Debitorul trebuie sa dovedeasca intreruperea totala a activitatii cu inscrisuri. Nu se face trimitere la certificatul de stare de urgenta emis de Ministerul Economiei, insa consideram ca acest act este recomandat sa fie obtinut. Intreruperea ar mai putea fi dovedita, de exemplu, cu documente din care rezulta incetarea contractelor de munca/trimiterea personalului in somaj tehnic, documente din care rezulta incetarea/suspendarea unor contracte, s.a;

-  Cererea trebuie formulata de debitor in termen de maxim 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii;

-  Cererea formulata la judecator va mentiona si faptul ca programul de plati se reia dupa expirarea perioadei de suspendare admisa de judecatorul sindic. Daca cererea nu cuprinde aceasta mentiune, administratorul judiciar va preciza acest aspect in raportul de activitate intocmit ulterior hotararii judecatorului sindic.

*In fapt, programul de plati prevede plata pe trimestre/luni de la momentul aprobarii planului. In consecinta, daca se suspenda executarea planului, practic se suspenda si curgerea respectivelor termene – de ex.: avem o plata in An I trimestrul 2 – planul se suspenda pentru 2 luni, se decaleaza automat si trimestrul 2 al Anului I si toate celelalte trimestre ramase.

**Consideram ca ipoteza I cu ipoteza II a textului pot fi aplicate impreuna, daca debitorul si-a intrerupt total activitatea.

 

Ipoteza III – Prelungirea duratei planului confirmat pana la maxim 5 ani – pentru intreruperea totala/partiala a activitatii debitorului

-  Se poate prelungi durata de executare a planului pana la maxim 5 ani (de la maxim 4 ani);

-  Nu este nevoie ca debitorul sa justifice intreruperea totala a activitatii, ea putand fi si partiala;

-  Trebuie urmata procedura privitoare la modificarea planului, conform Legii nr. 85/2014.

 

B.  Pentru planurile ce urmeaza a fi depuse

 

Ipoteza IV – propunerea unui plan pe o durata de minim 4 ani

-  Masura priveste planurile ce urmeaza a fi depuse;

-  Acestea pot avea o durata initiala de 4 ani (de la 3 ani) si pot fi prelungite pana la 5 ani (de la 4 ani);

-  Observam ca pentru a beneficia de aceasta facilitate, trebuie probata intreruperea partiala sau totala a activitatii.

 

C.  Finantarea - punte intre forma si fond?

 

Masurile adoptate seamana cu renovarea unei gari pentru primirea vizitei unui tren cu ajutoare indispensabile. In fapt, modificarile sunt salutare, insa ele vizeaza mai degraba forma, decat fondul. S-au creat premisele ca debitorii aflati in dificultate financiara sau in insolventa sa mai poata astepta sosirea lichiditatilor in companie. In esenta, cu aceeasi bani poti lua aceleasi masuri, indiferent ca ai termen sa le iei intr-o luna sau in 6 luni. Pana la revenirea increderii in piata, respectiv relansarea consumului si repornirea circuitului lichiditatilor, debitorii nu pot decat sa astepte. Chiar daca o viitoare reglementare va incuraja suplimentar finantarea debitorilor[3], cuvantul final privind supravietuirea, respectiv evitarea falimentului, tot la clientul final va ramane. Increderea acestuia in economie este ultima reduta.



[1] Art. 240 alin. (1) C. pen.: Bancruta simpla. „Neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei, intr-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut de lege de la aparitia starii de insolventa, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda”.

[2] Pentru o analiza detaliata a procedurii si ratiunii certificatului de urgenta, a se vedea Corina Georgiana Cioroiu, Certificatul de situatie de urgenta. Ghid complet, juridice, 30.03.2020.

[3] România inca are una dintre cele mai avansate reglementari privind finantarea debitorilor dupa deschiderea procedurii de insolventa.

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 148
    • VERDICTUL ZILEI - Trebuie prelungita starea de alerta?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 8.07.2020 – Strategia pe COVID, data peste cap. Ciolacu vrea consultare cu ONG-urile sorosiste

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva