Abuzurile asupra avocatilor se petrec nu doar sub forma unor drame cu impact devastator (cum a fost cazul lui Robert Rosu), ci si la un nivel in aparenta benign. Doar in aparenta, caci in esenta vorbim despre practici ale unor judecatori de a pune sub semnul intrebarii insusi dreptul la aparare, garantat justitiabilului atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si alte tratate internationale.

---

Problema dreptului la aparare a fost ridicata de catre avocatul Adrian Toni Neacsu (foto) in fata judecatorului Alexandru Nicolae Volintiru de la Judecatoria Sectorului 1 in contestatia impotriva amenzii primite din partea judecatoarei Diana Andreea Chiutu de la aceeasi instanta pentru parasirea sedintei de judecata si implicit refuzul de a mai acorda asistenta judiciara clientului. Ne referim la o amenda in cuantumul maxim prevazut de lege (5.000 de lei), pe care Neacsu a atacat-o la aceeasi instanta. Joi, 3 martie 2022, avocatul a obtinut anularea amenzii dispuse de judecatoarea Andreea Chitu de la Judecatoria Sectorului 1.

Iata minuta Judecatoriei Sectorului din 3 martie 2022 (dosar nr. 6033/299/2022):

„In temeiul art. 284 alin. (3) si (5) C.pr.pen., admite cererea formulata de petentul Neacsu Adrian-Toni.

Dispune anularea amenzii judiciare in suma de 5000 lei ce i-a fost aplicata petentului prin incheierea din data de 04.02.2022 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, data in dosarul nr. 35429/299/2020.

In temeiul art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 03.03.2022”.

Redam si minuta de amendare a avocatilor (dosarul nr. 35429/299/2020):

„Amana cauza si stabileste termen la data de 18.02.2022, ora 09:30, sala 304 pentru cand inculpatii au termen in cunostinta.

Dispune citarea persoanelor vatamate Gaftone Leonard Madalin, Oprea Marian, Florian Dumitru Cristian.

Dispune citarea inculpatilor Venter Nicolae Mihai si Duduianu Stefan, aflati in stare de detinere/arest preventiv cu mentiunea de a fi adusi la termenul de judecata.

In temeiul art. 283 alin. 3 teza a 2-a aplica amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei fiecaruia in parte dintre domnii avocati Neacsu Adrian Toni, Mihai Giurgea si Lazar Ioan.

Dispune incunostintarea barourilor competente cu privire la amenda judiciara aplicata.

Cu drept de a formula cerere de anulare ori reducere a amenzii in termen de 10 zile de la comunicarea prezentei incheieri, pentru persoanele amendate.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 04.02.2022”.

Sedinta cu scandal: alti doi avocati au fost amendati

Sedinta cu scandal in care au fost amendati nu doar Toni Neacsu, ci si alti doi avocati (Mihai Giurgea si Ioan Lazar) s-a petrecut in 4 februarie 2022, intr-o cauza privind presupuse infractiuni de talharie si santaj. Ce s-a intamplat este prezentat atat in incheierea judecatoarei Chiutu de amendare a celor trei avocati, cat si in contestatia prin care avocatul Neacsu a obtinut anularea amenzii in cazul lui.

Pe scurt, situatia arata asa: in sedinta din 4 februarie 2022, judecatoarea Diana Chiutu a dispus audierea partilor vatamate prin videoconferinta, cu imaginea si vocea distorsionate. Bineinteles ca avocatii s-au revoltat, acuzand ca astfel li se incalca dreptul de a interoga martorii in mod nemijlocit. Si oricum: identitatea reala a martorilor era deja cunoscuta, pentru ca ei apar in citatii cu numele adevarate, au adaugat avocatii. (De altfel, numele lor reale apar si in incheierea sedintei, pe care o gasiti anexata la final.) In schimb, judecatoarea a refuzat audierea normala, in sala de judecata. Au urmat cateva ore de chin: conditiile tehnice ale videoconferintei s-au dovedit sub orice critica, fapt ce a determinat-o pe magistrata sa intrerupa sedinta de mai multe ori, ca sa cheme IT-istul pentru remedierea problemelor.

Nu s-a rezolvat nimic, motiv pentru care avocatii Adrian Toni Neacsu, Mihai Giurgea si Ioan Lazar au refuzat sa le adreseze intrebari martorilor, iar in cele din urma au parasit sedinta de judecata, revoltati de ceea ce se derula sub ochii lor. Mai mult: Toni Neacsu i-a spus judecatoarei Chiutu ca isi asuma in mod deschis o amenda pentru faptul ca refuza sa acorde asistenta juridica in aceste conditii. Neacsu a considerat ca este obligatia lui, ca avocat, sa refuze asigurarea asistentei juridice in aceste conditii, intrucat totul s-ar transforma intr-o aparare pur formala. Avocatul a cerut explicit amenda maxima, dar numai in conditiile in care instanta constata ca i-a asigurat exercitarea dreptului la aparare in mod efectiv. De asemenea, sustinandu-si contestatia in fata judecatorului Volintiru, Neacsu a subliniat ca in conditiile in care constata ca instanta – din motive obiective sau subiective – nu asigura inculpatului exercitarea dreptului la aparare, atunci avocatul poate sau nu sa refuze sa acorda asistenta juridica, asumandu-si amenda de rigoare.

Nu in ultimul rand, avocatul a explicat pentru Lumea Justitiei ca invatatura care trebuie trasa din tot acest scandal o constituie limitele in care avocatii pot si trebuie sa-si exercite drepturile si obligatiile procesuale in fata instantei (inclusiv pe cele deontologice):

„Avocatii trebuie sa retina faptul ca poti refuza sa asiguri asistenta juridica intr-o cauza, la un termen, in cazul in care conditiile asigurate de instantele de judecata desfiinteaza pur si simplu dreptul la aparare, in continutul lui concret. Intr-o asemenea situatie, nici macar amenda nu poti lua. Conditia ca sa poti lua amenda este ca mai intai instanta sa-ti asigure conditiile pentru exercitarea efectiva a drepturilor procesuale. Eu sunt avocat – am obligatia de a refuza sa particip la un simulacru. De aceea spun ca acest caz are o importanta deosebita pentru profesia de avocat: el poate stabili de principiu limitele in care avocatii pot si trebuie sa isi exercite in fata judecatorilor drepturile si obligatiile procesuale – inclusiv pe cele care tin de deontologia profesiei”.

 

Dupa cum veti vedea in incheierea anexata la final, alti avocati au incercat sa puna cateva intrebari, chiar daca nu intelesesera nimic din vorbele martorilor – din pricina proastei conexiuni a videoconferintei. In schimb, judecatoarea a respins toate intrebarile.

Mentionam ca atat Toni Neacsu, cat si ceilalti doi avocati amendati au refuzat sa le puna intrebari partilor vatamate si sa semneze declaratiile tiparite ale acestora, in conditiile in care nu putusera auzi nimic din ceea ce martorii spusesera prin videoconferinta.

Prezentam principalul pasaj din contestatia impotriva amenzii:

„In fapt, amenda judiciara mi-a fost aplicata pentru cazul prevazut la art. 283 alin 3 Cod procedura penala, respectiv refuzul nejustificat de a asigura apararea, intrucat in sedinta de judecata din 04.02.2022 am anuntat instanta de judecata ca - avand in vedere conditiile speciale in care se efectua audierea unei persoane vatamate si in care urma sa se efectueze si audierea tuturor celorlalte persoane vatamate si martori prezenti si pe care le voi detalia - sunt in imposibilitate de a asigura o aparare efectiva astfel incat nu semnez declaratiile ce vor fi redactate si nu pot adresa intrebari persoanei vatamate audiate. Fiind intrebat de presedintele completului de judecata am raspuns ca ma raliez deciziei colegilor avocati Ioan LAZAR si Mihai GIURGEA, aparatori alesi ai altor inculpati din dosar, de a parasi sedinta de judecata, in conditiile in care desfasurarea procesului nu era afectata, in sala fiind prezent avocatul din oficiu desemnat inculpatului VADUVA MILTIADE, d-ul avocat Cristinel BUZATU, care de altfel a si ramas in continuare pentru a asigura apararea.

De asemenea, astfel cum se poate verifica din inregistrarea audio a sedintei, am solicitat presedintelui completului de judecata sa imi aplice amenda judiciara maxima dar doar daca sunt indeplinite conditiile legale exprese, respectiv apreciaza ca organul judiciar a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, in special cel la aparare efectiva prevazut de art. 10 alin. 5 Cod procedura penala.

Motivele contestatiei

Consider ca amenda judiciara este nelegala pentru urmatoarele motive:

- Refuzul de a asigura apararea a fost justificat, subsemnatul fiind in imposibilitate obiectiva totala ca in conditiile tehnice si judiciare in care se desfasurau audierile sa imi pot exercita obligatiile profesionale de aparator.

- Instanta de judecata nu a asigurat exercitarea drepturilor procesuale, respectiv, atat prin deciziile luate cat si prin conditiile tehnice precare asigurate, a limitat pana la desfiintare dreptul de a audia “martorii acuzarii” in sensul jurisprudentei CEDO, de a le pune la indoiala credibilitatea si de a fi interogati in mod nemijlocit.

- Refuzul de a asigura apararea nu a afectat buna desfasurare a procesului penal.

Desfasurarea sedintei de judecata

Chiar la inceputul sedintei de judecata, la momentul strigarii cauzei, am aflat ca toate persoanele vatamate si martorii care au raspuns prezent vor fi audiati prin videoconferinta, cu protejarea identitatii acestora, respectiv cu vocea si imaginea distorsionate.

Punandu-se in discutie acest aspect, presedintele completului de judecata ne-a comunicat ca fata de toate persoanele vatamate si toti martorii din acest dosar s-a dispus, prin incheiere in camera de consiliu, aplicarea masurilor de protectie prevazute la art. 126 alin. 1 Cod procedura penala.

Alaturi de ceilalti colegi avocati am invocat afectarea grava a dreptului la aparare in componenta referitoare la audierea nemijlocita a “martorilor acuzarii” in sensul jurisprudentei CEDO, deci a tuturor persoanelor vatamate si a martorilor.

Fata de solutia instantei pe cererea de revenire asupra masurilor de protectie dispuse, care a fost respinsa eronat dupa parerea mea cu motivarea ca masurile de protectie dispuse in cursul judecatii nu pot fi reevaluate nici daca starea de pericol dispare, am solicitat ca audierea sa se faca cel putin fara distorsionarea vocii si a imaginii, astfel incat declaratiile sa fie inteligibile si sa poata fi observate conditiile in care persoanele raspund la intrebarile puse in spatiul in care acestea se aflau, respectiv daca se mai afla si alte persoane de fata ori daca anterior raspunsului persoana respectiva se consulta cu cineva.

Am aratat de asemenea ca audierea cu imaginea si vocea distorsionate este si inutila si ilogica, cata vreme identitatea persoanelor chemate sa raspunda este cunoscuta si cat timp atat apelul cat si intrebarile judecatorului se fac pe numele real, cunoscut.

Am sustinut, iar aici fac referire la toti aparatorii inculpatilor, ca atata timp cat finalitatea masurii de protectie prevazuta de art. 127 lit. d) Cod procedura penala nu este protejarea identitatii persoanei vatamate si a martorului, acestea in dosarul de fata fiind cunoscute, nu se poate trage decat concluzia ca scopul ei este limitarea nejustificata a posibilitatilor concrete de exercitare a dreptului la aparare de catre inculpati.

Ca masura de protectie de la art. 126 alin. 1 lit. d) Cod procedura penala nu poate privi decat o persoana vulnerabila cu identitatea necunoscuta, finalitatea fiind tocmai protectia identitatii reale a acesteia, rezulta din prevederea de la alin. 3 potrivit careia declaratia martorului nu va cuprinde adresa reala sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate intr-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmarire penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta, in conditii de confidentialitate.

Audierea primei persoane vatamate s-a desfasurat in conditii tehnice absolut improprii, asa cum se poate observa din inregistrarea audio a sedintei de judecata, a carei ascultare de catre completul care solutioneaza prezenta contestatie o si solicit.

Sunetul in sala de judecata era neinteligibil, raspunsurile persoanei audiate nu se intelegeau, de nenumarate ori chiar presedintele completului de judecata trebuind sa intervina pentru a-i solicita sa vorbeasca mai clar, mai tare si mai scurt.

Datorita acestor conditii tehnice absolut improprii sedinta de judecata a fost suspendata de mai multe ori, presedintele completului solicitand interventia informaticienilor pentru remedierea problemelor.

In acelasi timp, in mod repetat presedintele completului de judecata a incercat sa faca ordine in sala de unde se efectua videoconferinta, solicitand persoanelor aflate de fata sa nu mai vorbeasca in timpul audierii persoanei vatamate. Nu cunoastem ce si cate persoane se aflau in camera de audiere, ori ce calitate aveau, fiind insa in mod cert ca acestea majoritatea timpului au creat galagie vorbind intre ei (aspect sanctionat verbal in mod repetat de catre judecator).

Singurul aspect concret care ni s-a comunicat, la solicitarea mea de a se face aplicarea dispozitiilor referitoare la audierea martorilor separata potrivit art. 373 alin 1 Cod procedura penala, este acela ca presedintele completului de judecata a fost asigurat ca persoanele vatamate stau toate in aceeasi camera de audiere in timp ce martorii asteapta impreuna in alta locatie, neputand verifica singur aceste aspecte.

Ceea mai mare parte a declaratiei verbale a persoanei audiate a fost auzita si inteleasa nemijlocit doar de presedintele completului de judecata, care se afla cel mai aproape de monitor, avocatii intelegand raspunsurile oferite in cea mai mare parte doar din consemnarea pe care judecatorul o facea. Conditiile tehnice precare de audiere au condus si la afectarea altor procedee probatorii, persoana vatamata neputand face o recunoastere a unor persoane aflate in sala, unghiul de filmare si calitatea acesteia nepermitand, aspecte consemnate probabil si in incheierea de sedinta.

Incidentul care a dus la aplicarea amenzii judiciare pe care o contest a avut loc la sfarsitul audierii acestei prime persoane vatamate, cand alaturi de alti doi colegi avocati am aratat ca fata de conditiile tehnice asigurate apreciem ca dreptul la aparare in componenta sa referitoare la dreptul de interogare a „martorilor acuzarii” este practic lipsit de continut si desfiintat, iar obligatiile noastre profesionale de aparatori alesi in cauza vizeaza in primul rand asigurarea unei aparari efective iar nu formala.

Motivarea in drept

Potrivit art. 283 alin. 3 teza a II-a Cod procedura penala constituie abatere judiciara refuzul nejustificat al avocatului de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

1. Caracterul justificat al refuzului

Astfel cum am aratat, atitudinea judiciara pe care am abordat-o nu a reprezentat un act gratuit de sfidare fata de instanta sau o atitudine ireverentioasa ci un gest procesual pe care l-am considerat obligatoriu din perspectiva obligatiilor mele deontologice si profesionale in exercitarea calitatii de avocat ales.

Mi-am motivat oral in fata presedintelui de complet decizia luata, facand referire in primul rand la imposibilitatea totala si obiectiva de a exercita o aparare efectiva, in conditiile tehnice si judiciare asigurate de instanta.

Refuzul asigurarii unei aparari formale este pe deplin justificat si chiar trebuie privit, in conditiile concrete ale desfasurarii sedintei, ca o componenta a dreptului la aparare.

Refuzul asigurarii apararii este un mijloc legitim de aparare a intereselor clientului in cadrul dosarului si o manifestare a principiul libertatii avocatului, potrivit cu care, chiar contrar propriilor interese – de a nu primi si plati o amenda, acesta este obligat sa-si exercite profesia potrivit crezului sau profesional (art. 9 alin. 1 din Codul deontologic al avocatului roman). Prin participarea in calitate de avocat la desfasurarea audierilor “martorilor acuzarii” in conditiile speciale la care am facut referire nu as fi facut altceva decat sa validez aceasta procedura pe care eu o consideram profund improprie si pentru buna desfasurare a procesului penal si pentru asigurarea dreptului la aparare al clientului meu.

Astfel fiind, mi-am asumat o decizie conforma cu obligatiile mele prevazute de exemplu in art. 4 par. 3 din Codul deontologic al avocatilor din UE, potrivit cu care avocatul isi va apara clientul in mod constiincios si fara teama, fara a tine cont de propriile sale interese si nici de vreo consecinta de orice fel ce l-ar putea privi pe el sau pe oricare alta persoana.

2. Neasigurarea exercitarii depline a dreptului la interogare.

Abaterea judiciara nu poate fi aplicata daca instanta nu asigura, indiferent de motive, exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, respectiv a dreptului la aparare, a dreptului de a pune intrebari martorilor ori de a le testa sinceritatea.

Dispozitiile art. 349 alin. (1) din Codul de procedura penala prevad ca rolul instantei de judecata este acela de a solutiona cauza dedusa judecatii cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor procesuali, iar principiile fundamentale ale procesului penal sunt dreptul la aparare si la un proces echitabil.

Procesul echitabil are atat o dimensiune abstracta, suma garantiilor legislative oferite de sistemul judiciar, cat si o dimensiune concreta, respectiv efectivitatea, transparenta si functionalitatea procedurilor din cursul procesului penal.

Efectivitatea exercitarii dreptului la aparare, prevazuta de art. 10 alin 5 Cod procedura penala, a fost anulata complet in sedinta de judecata din data de 04.02.2022, atat prin decizii judiciare ale presedintelui completului de judecata, pe care nu le putem contesta decat in cadrul legal evident, cat si prin conditiile tehnice absolut precare asigurate.

Sub primul aspect, audierea de la distanta cu imaginea si vocea distorsionate a unor persoane a caror identitate este cunoscuta si nu trebuie protejata reprezinta o incalcare a principiilor dreptului la un proces echitabil, asa cum consacrate atat in jurisprudenta nationala, cat si in cea a Curtii Constitutionale ori a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut, in jurisprudenta sa, ca drepturile apararii sunt restranse intr-un mod incompatibil cu garantiile prevazute la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, atunci cand o condamnare se fondeaza in intregime sau intr-o masura determinanta pe marturia facuta de o persoana pe care acuzatul nu a putut-o interoga. Prin aceeasi jurisprudenta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca folosirea declaratiilor martorilor anonimi pentru a dispune condamnarea unei persoane nu este, in sine, incompatibila cu prevederile Conventiei, insa, in conditiile mentinerii anonimatului martorului acuzarii, prevederile art. 6 paragraful 1 si paragraful 3 lit. d) din Conventie impun ca dezavantajul cu care se confrunta apararea sa fie in mod suficient contrabalansat prin procedura urmata de autoritatile judiciare. S-a retinut, totodata, ca probele obtinute de la martori, in conditiile in care drepturile apararii nu au putut fi asigurate la un nivel cerut de Conventie, trebuie analizate cu extrema atentie, iar condamnarea unui acuzat nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate sau intr-o masura determinanta pe marturia anonima (a se vedea hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 20 noiembrie 1989, 14 februarie 2002 si 28 februarie 2006, pronuntate in cauzele Kostovski impotriva Olandei, paragraful 42, Visser impotriva Olandei, paragrafele 43—46, si Krasniki impotriva Republicii Cehe, paragrafele 79—86).

Prin dreptul de a interoga martorii acuzarii in jurisprudenta CEDO se intelege nu numai dreptul avocatului de a adresa intrebari ci si dreptul de a testa sinceritatea martorilor ori de a cunoaste conditiile in care acestia depun marturie de la distanta (de ex. Birutis si altii impotriva Lituaniei, pct. 29; Van Mechelen si altii impotriva Tarilor de Jos, pct. 59 si 62; Kostovski impotriva Tarilor de Jos, pct. 42).

In acelasi sens, Curtea Constitutionala a constatat ca administrarea probei cu martori in procesul penal, in conditiile instituirii in ceea ce ii priveste a unor masuri dintre cele prevazute la art. 126 alin. (1) din Codul de procedura penala, reprezinta o exceptie de la regulile generale referitoare la audierea martorilor, exceptie ce determina obtinerea unor declaratii cu o valoare probanta restransa, a caror utilizare in procesul penal trebuie facuta conform art.103 alin. (3) din Codul de procedura penala si ca prin ele insele aceste masuri de protectie reprezinta o restrangere exceptionala a exercitarii dreptului la aparare al inculpatului (de exemplu Decizia nr. 248/16.04.2019 sau nr. 218/14.07.2020).

Or, atata vreme cat si in conditiile in care exista justificarea pentru audierea unei persoane la distanta in mod anonim aceasta reprezinta tot o restrangere a dreptului la aparare, cu atat mai mult audierea cu vocea si imaginea distorsionate a unei persoane fata de care nu se justifica, identitatea acesteia fiind cunoscuta, reprezinta o restrangere a dreptului la aparare, de data aceasta nejustificata. Sub cel de-al doilea aspect, restrangerea efectivitatii dreptului la aparare a avut si cauze obiective, respectiv conditiile tehnice precare la care a avut acces instanta.

3. Inexistenta afectarii bunului mers al procesului

In sfarsit, abaterile judiciare sanctioneaza acele incalcari ale legii savarsite in cursul procesului penal care prin ele insele impiedica buna desfasurarea procesului. Or, asa cum am aratat deja, atitudinea mea nu a dus la afectarea mersului procesului, partea pe care o asist avand deja prezent avocatul desemnat din oficiu, cu care de altfel am si luat legatura, avocat care a si asigurat asistenta juridica in continuare”.

* Cititi aici incheierea de amendare a avocatilor

* Cititi aici intreaga contestatie impotriva amenzii