13 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NICIUN MAGISTRAT NU A PLATIT PENTRU ERORILE JUDICIARE – Din 2018 pana in 2022, statul roman nu a recuperat niciun leu din daunele de peste 1,5 miliarde de lei achitate justitiabililor. Ministerul Finantelor a exercitat o singura actiune in regres, impotriva fostului judecator ICCJ Horia Valentin Selaru, si aceea respinsa (Statistica)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 June 2023 18:42
Vizualizari: 4578

Raspunderea materiala a judecatorilor si procurorilor ramane o iluzie, cata vreme statul roman nu poate sau nu vrea sa recupereze de la magistrati banii pe care este obligat sa li-i plateasca cetatenilor cazuti victime unor erori judiciare.



Iar intre 2018 si 2022, statul nu a recuperat niciun leu din cei peste 1,5 miliarde platiti ca despagubiri catre justitiabili, suma care include si daunele pentru erori judiciare (evident daunele si despagubirile pot privi si alte motive decat erorile judiciare, cum ar fi spre exemplu durata prea mare a procesului, sau pot fi cauzate inclusiv de legislatia deficitara). Ca statul nu a recuperat niciun leu din despagubirile de 1,5 miliarde lei, deci inclusiv din daunele platite ca urmare a erorilor judiciare, a recunoscut-o insusi Ministerul Finantelor Publice, intr-un raspuns oferit in exclusivitate pentru Lumea Justitiei. In acelasi context, MFP a comunicat ca a existat un singur caz in care s-a indreptat cu actiune in regres impotriva unui magistrat. Chiar daca ministerul nu mentioneaza vreun nume, este vorba despre fostul judecator Horia Valentin Selaru (foto) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, al carui caz vi l-am prezentat saptamanile trecute: Ministerul de Finante a incercat sa recupereze de la Selaru cei 6.000 de euro pe care fusese obligat sa li-i plateasca sotilor Alexandru si Mirela Serban (judecatori la Curtea de Apel Brasov), interceptati si filati nelegal pe baza unor mandate de supraveghere emise de Selaru intr-un dosar DNA finalizat cu clasare. Alexandru Serban fusese vizat de aceasta cauza penala chiar cand era membru in Consiliul Superior al Magistraturii. In paranteza fie spus: actiunea in regres a fost exercitata dupa pensionarea lui Horia Selaru (click aici pentru a citi).

In rest, in afara de Selaru, statul roman nu a mai incercat sa recupereze nicio suma de bani platita in perioada 2018-2021 sau in primele zece luni ale anului 2022. Mentionam ca solicitarea noastra a vizat perioada dintre modificarile la legile justitiei operate de coalitia PSD-ALDE-UDMR in 2018 si intrarea in vigoare a actualelor legi ale justitiei, scrise de Ministerul Justitiei (condus de Catalin Predoiu) si trecute prin Parlament cu zero modificari, cu sprijinul coalitiei PSD-PNL-UDMR.


Peste 3.000 de dosare la CEDO


Mai exact, despagubirile morale totale pe care Romania a fost obligata sa li le plateasca inclusiv victimelor erorilor judiciare se ridica la 1.542.281.299,63 lei. Aceasta suma este compusa din 1.299.218.961,93 lei reprezentand daunele dispuse de instante interne si 243.062.337,70 lei constand in despagubiri acordate de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a comunicat Ministerul Finantelor.

De asemenea, datele MFP indica 3.348 de cauze in care Romania a fost condamnata la CEDO in perioada 2018-2022. Pe de alta parte, ministerul a mentionat ca nu detine o statistica a dosarelor in care statul a primit condamnari din partea instantelor nationale.


Redam lista informatiilor pe care Lumea Justitiei le-a solicitat de la Ministerul Finantelor Publice:


1.a. suma totala anuala a despagubirilor morale pe care statul roman le-a platit ca urmare a unor hotarari judecatoresti definitive pronuntate de instantele romanesti;

1.b. numarul anual al dosarelor in care au fost pronuntate hotararile de mai sus;

2.a. suma totala anuala a despagubirilor morale pe care statul roman le-a platit ca urmare a unor hotarari definitive ale Curtii Europene a Drepturilor Omului;

2.b. numarul anual al dosarelor in care CEDO a pronuntat hotararile de mai sus;

3.a. numarul anual al judecatorilor si numarul anual al procurorilor impotriva carora statul roman s-a indreptat cu actiune in regres, in temeiul art. 96 alin. 8 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (in forma in vigoare incepand cu data de 18 octombrie 2018), ca urmare a hotararilor definitive pronuntate de catre instantele romanesti;

3.b. aceeasi intrebare ca la punctul 3.a. in cazul deciziilor CEDO.


Iata ce a raspuns ministerul:


„1 a / 1 b. La intrebarile privind suma totala anuala a daunelor morale pe care Statul Roman le-a achitat ca urmare a unor hotarari judecatoresti pronuntate de instantele romanesti, va facem cunoscut ca nu detinem o evidenta distincta privind platile, reprezentand daune morale, catre terte persoane sau numarul dosarelor in care au fost pronuntate hotarari.

Potrivit evidentei contabile, cuantumul total al despagubirilor (daune materiale si morale) platite de Ministerul Finantelor in urma unor hotarari judecatoresti pronuntate de instantele romanesti a fost urmatorul:

- in anul 2018 – 66.663.805,03 lei

- in anul 2019 – 927.404.532,35 lei

- in anul 2020 – 281.550.156,84 lei

- in anul 2021 – 6.861.409,01 lei

- in anul 2022 (ianuarie-octombrie) – 16.739.058,70 lei.

2 a / 2 b. La intrebarile privind suma totala anuala a daunelor morale pe care Statul Roman le-a platit ca urmare a unor hotarari judecatoresti pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, va facem cunoscut ca nu detinem o evidenta distincta privind platile, reprezentand daune morale, catre terte persoane pentru care au fost pronuntate hotarari.

Potrivit evidentei contabile, cuantumul total al despagubirilor (daune materiale si morale) platite de Ministerul Finantelor in urma unor hotarari pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost urmatorul:

- in anul 2018 – 23.915.888,03 lei

- in anul 2019 – 23.774.556,57 lei

- in anul 2020 – 66.706.055,91 lei

- in anul 2021 – 106.153.029,29 lei

- in anul 2022 (ianuarie-octombrie) – 22.512.807,90 lei.

Totodata, numarul anual al dosarelor pentru care Ministerul Finantelor a achitat despagubiri (daune materiale, morale si cheltuieli de judecata) in urma unor hotarari pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost urmatorul:

- in anul 2018 – 1.136 dosare

- in anul 2019 – 602 dosare

- in anul 2020 – 279 dosare

- in anul 2021 – 374 dosare

- in anul 2022 (ianuarie-octombrie) – 957 dosare.

Referitor la solicitarea de la pct.3a si solicitarea de la pct.3b privind numarul anual al judecatorilor si numarul anual al procurorilor impotriva carora statul roman s-a indreptat cu actiune in regres, in temeiul art.96 alin.8 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (in forma in vigoare incepand cu data de 18 octombrie 2018), ca urmare a hotararilor judecatoresti definitive pronuntate de catre instantele romanesti, respectiv in cazul deciziilor CEDO (pct.3b), aratam ca:

Potrivit art.96 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, in situatia altor procese decat cele penale dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare savarsite si actiunea in regres a statului erau conditionate, pana la intrarea in vigoare a Legii nr.242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, de existenta, in prealabil, a unei hotarari definitive prin care sa se stabileasca, in conditiile legii, raspunderea penala sau disciplinara a magistratului.

Chiar daca, in cazul erorilor judiciare savarsite in procesele penale dispozitiile legale citate nu conditionau printr-o prevedere expresa dreptul persoanei vatamate la actiunea in repararea pagubei si nici exercitarea actiunii in regres a statului de existenta, in prealabil, a unei hotarari judecatoresti definitive prin care s-a stabilit raspunderea penala sau disciplinara a magistratului, art.507 din vechiul Cod de procedura penala facea referire la reaua-credinta sau grava neglijenta a celui care a provocat situatia generatoare de daune.

Astfel, indiferent daca era vorba de dosare civile sau penale, raspunderea patrimoniala a judecatorilor sau procurorilor putea fi angajata doar in conditiile existentei unei hotarari de sanctionare disciplinara a acestuia sau a unei hotarari de atragere a raspunderii penale.

Existenta unei hotarari definitive de raspundere penala sau disciplinara, in toate cazurile in care se pune problema raspunderii patrimoniale a magistratilor, prezenta importanta atat pentru stabilirea faptei si, pe cale de consecinta, a erorii judiciare, cat si a vinovatiei judecatorului sau procurorului.

Acest punct de vedere a fost exprimat si de Consiliul Superior al Magistraturii cu ocazia analizarii solicitarilor primite din partea Ministerului Finantelor privind posibilitatea exercitarii unei actiuni in regres impotriva magistratilor care au instrumentat cauza cu rea-credinta sau grava neglijenta.

De asemenea, Curtea Constitutionala prin Decizia nr.588/2007, prin care a solutionat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.228 si art.II alin.(3) din Legea nr.356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, a constatat ca reprezinta abatere disciplinara a magistratului exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune.

Totodata, s-a constatat ca de esenta infaptuirii actului de justitie este supunerea judecatorului in fata legii si, ca un corolar al acestei cerinte, respectarea normelor de procedura. Consiliul Superior al Magistraturii, in virtutea rolului sau constitutional de garant al independentei justitiei, indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, asadar si in situatia nerespectarii, de catre acestia, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, a normelor de procedura.

In concluzie, actiunea impotriva magistratului putea fi exercitata ulterior constatarii faptului ca eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

De altfel, aceasta vointa a legiuitorului, potrivit careia statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva magistratilor, nu inainte de stabilirea relei-credinte sau gravei neglijente a acestora in judecarea sau instrumentarea cauzelor cu care au fost investiti, este mentinuta si prin noul Cod de procedura penala, publicat in Monitorul Oficial nr.486/15 iulie 2010, in vigoare incepand cu data de 01.02.2014.

In acest sens aratam ca art.542 “Actiunea in regres' din Codul de procedura penala, la alineatul 2, prevede urmatoarele:

“Statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin.(1) a produs cu rea-credinta sau culpa grava profesionala, eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii'.

Pana la intrarea in vigoare a Legii nr.242/2018 din 12 octombrie 2018 pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in majoritatea cazurilor Inspectia Judiciara a dispus clasarea sesizarilor formulate de Ministerul Finantelor, retinand ca termenul de prescriptie prevazut de art.45 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, era implinit la data sesizarii, motiv pentru care, chiar daca s-ar constata indiciile savarsirii de catre judecatorii investiti cu solutionarea dosarelor a vreunor abateri disciplinare prevazute de art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, exercitarea unei eventuale actiuni disciplinare nu ar mai fi posibila pentru faptele pentru care Statul Roman a fost obligat sa plateasca despagubiri.

Intr-un singur caz s-a dispus inceperea cercetarii disciplinare fata de un judecator sub aspectul existentei savarsirii abaterilor disciplinare prevazute de art.99 lit.h si t din Legea nr.303/2004, insa actiunea disciplinara formulata de Inspectia Judiciara a fost respinsa definitiv.

Prin urmare, intrucat termenul de prescriptie pentru atragerea raspunderii magistratului stabilit la 2 ani de zile de reglementarea actuala (art.46 alin.7 din Legea nr.317/2004), incepe sa curga de la data savarsirii presupusei abateri disciplinare (si care, in opinia Inspectiei Judiciare se raporteaza la intervalul cuprins intre data derularii procedurilor judiciare si data pronuntarii irevocabile a hotararii judecatoresti de catre instantele nationale), Ministerul Finantelor a fost in imposibilitate sa initieze procedurile de atragere a raspunderii pentru prejudiciile cauzate Statului.

Ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.242/2018 din 12 octombrie 2018 pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, un singur raport al Inspectiei Judiciare concluzioneaza faptul ca masura dispusa de un magistrat poate fi circumscrisa erorilor de natura celor prevazute de art.96 alin.3 lit.a) din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. In consecinta, pe rolul instantelor judecatoresti a fost inregistrat un dosar ce are ca obiect actiunea in regres formulata de Statul Roman prin Ministerul Finantelor.

Precizam ca prin Legea nr.242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor s-a extins sfera ipotezelor in care o persoana se poate adresa instantei de judecata in vederea constatarii erorii judiciare si repararii prejudiciului cauzat prin aceasta (nemaifiind impusa conditia existentei unei hotarari judecatoresti de condamnare a judecatorului sau procurorului), cu mentiunea ca prin Codul de procedura civila si Codul de procedura penala, precum si prin alte legi speciale pot fi reglementate ipoteze specifice in care exista eroare judiciara.

In concret norma cuprinsa in art.96 din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificata prevede faptul ca:

- in termen de 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive, statul trebuie sa efectueze plata sumelor datorate cu titlu de despagubiri,

- in termen de 2 luni de la data comunicarii hotararii definitive prin care a fost admisa actiunea reclamantului pentru prejudiciile cauzate prin eroarea judiciara, Ministerul Finantelor va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute la art.74^1 din Legea nr.317/2004, republicata, cu modificarile ulterioare,

- Statul Roman prin Ministerul Finantelor, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului consultativ al Inspectiei Judiciare si al propriei evaluari, apreciaza ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare a actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare.

In raport de noile reglementari a fost elaborata o procedura operationala menita sa reglementeze modul in care se vor instrumenta litigiile avand ca obiect erori judiciare, actiuni in raspundere civila delictuala ce deriva din activitatea judecatorilor sau procurorilor, precum si a actiunilor in regres indreptate impotriva celor care au cauzat un prejudiciu patrimonial statului. A fost reglementata de asemenea si procedura ce va fi urmata dupa finalizarea unor astfel de litigii, respectiv sesizarea Inspectiei Judiciare si normele de drept material care vor constitui fundamentul legal al sesizarii, precum si demersurile ce trebuie intreprinse dupa primirea raportului ce va fi intocmit de Inspectia Judiciara.

In acest sens, prin OMFP nr.1853/2019 a fost aprobata procedura operationala nr.PO-05.03. 'privind modul de instrumentare a cauzelor avand ca obiect erori judiciare/raspundere civila delictuala, a etapelor premergatoare declansarii actiunii in regres impotriva judecatorilor sau procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta si a instrumentarii actiunilor in regres', procedura ce poate fi accesata pe site-ul Ministerului Finantelor (https://mfinante.gov.ro/ro/proceduri1).

In functie de constatarile Inspectiei Judiciare, care constituie fundamentul oricarui demers de atragere a raspunderii patrimoniale a judecatorilor sau procurorilor, se va proceda fie la promovarea actiunii in regres, in contextul indeplinirii conditiilor prevazute de lege, fie la clasarea cauzei in cazul in care acestea nu sunt indeplinite.

Principala problema in exercitarea actiunii in regres o reprezinta dovedirea relei-credinte sau a gravei neglijente / vinovatiei judecatorului sau procurorului care a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii, precum si identificarea autorului faptei care a generat eroarea judiciara.

Ministerul Finantelor nu are parghiile necesare si nici atributiile legale de a stabili persoana care se face vinovata de producerea prejudiciului (ca exponent al puterii executive acesta nu isi poate aroga atributii ce tin de prerogativele conferite puterii judecatoresti fara a incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat). Reaua credinta sau grava neglijenta/vinovatia o pot stabili fie organele abilitate, si anume Inspectia Judiciara, fie instantele de judecata.

Desigur decizia exercitarii actiunii in regres este atributul Ministerului Finantelor, insa analiza proprie a raportului Inspectiei Judiciare, la care face referire art.96 alin.8 din Legea nr.303/2004, nu poate fi decat formala, intrucat analiza pe fond ar presupune o imixtiune in atributele puterii judecatoresti si, mai mult decat atat, ar excede competentelor conferite Ministerului Finantelor.

Ministerul Finantelor va analiza, fara insa a se suprapune peste constatarile de fond ale Inspectiei Judiciare, concordanta dintre considerentele raportului si concluziile finale, identificarea erorii judiciare, in ce a constat in mod concret eroarea judiciara sau vinovatia, a fazei procesuale in care aceasta s-a produs, persoana care a savarsit-o, daca aceasta a actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta / vinovatie, datele de identificare ale acesteia, elementele de ordin probator care au fundamentat raportul. In functie de constatarile Inspectiei Judiciare, care constituie fundamentul oricarui demers de atragere a raspunderii patrimoniale a judecatorilor sau procurorilor, se va proceda fie la promovarea actiunii in regres, in contextul indeplinirii conditiilor prevazute de lege, fie la clasarea cauzei in cazul in care acestea nu sunt indeplinite.

Pe de alta parte, asa cum rezulta din normele legale, Inspectia Judiciara este singura institutie publica specializata a autoritatii judecatoresti care, pe baza administrarii unui material probatoriu – care nu este accesibil institutiei noastre –, are posibilitatea sa aprecieze daca eroarea judiciara a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Nu in ultimul rand invederam ca orice actiune promovata trebuie dovedita, or Ministerul Finantelor nu detine, in astfel de cauze, inscrisuri care sa dovedeasca ca magistratul impotriva caruia s-ar indrepta cu o actiune in regres se face vinovat de exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

Comentarii

# Ion date 11 June 2023 18:58 -23

Sumele pe care a fost obligat statul sa le plătească sunt ca urmare a legislației in vigoare și nu urmare a unor greșeli de judecată !

# Nicu24 date 11 June 2023 19:22 +53

Și mai au tupeu și gura aia mare că se taie pensiile de serviciu și creșterea vârstei de pensionare??? Cine răspunde pentru viețile a mii de oameni distruse în era zeitei Kovesy ??? Rușine să le fie !!

# Nea Ioane, mai bine taceai date 11 June 2023 19:53 +46

Nea Ioane, vezi ca in text scrie asta ce zici tu, ca legislatia deficitara fiind una dintre cauze. Nu stii sa citesti? Dar altfel, poti sa imi explici in cazul daunelor date pentru privare nelegala de libertate (vezi de ex cazul rodica constantinovici), sau in cazul daunelor date pentru cei achitati definitiv dupa arest (ingrid mocanu, liviu tudose, ziaristii de la gazeta din cluj), cazul corbu (trimisa in judecata nevinovata si achitata definitiv) unde a fost legislatia deficitara? Cu respect!

# dragos barna date 11 June 2023 20:21 +28

ce fac juristii MFP? stiu numai sa asupreasca oamenii? de ce nu recupereaza? Curtea de conturi? iau salariile mari nejustificat, nu? dorm toti si se fac ca nustiu nimic?

# Maya date 12 June 2023 07:48 -16

Oameni buni de ce nu gândiți, banii se recuperează de către Ministerul de Finanțe ,ce tot trageți in magistrați, mai gândiți , tot cd este rău in țara asta este din cauza magistratilor .Mai Nicu voi ați aplaidat-o pe Kovesi nu magistrații acum suportați consecințele.Bravo ai o minte de găina,dar vezi ca acum sunt multe locuri libere in magistratura poți sa mergi și tu și vei face rahatul praf

# Am avut legi si Constitutie ! date 12 June 2023 08:49 +40

Din ciclul "Bucuria Prostilor"-"ERORILE" din "penal" stigmatizarea oamenilor nevinovati,grave abuzuri. Cei care gresesc - intentionat (plicul color) sau invidia si razbunarea personala(propria constiinta?) NU PLATESC. Nu este JUSTITIE este REPRESIUNE. Cat despre NEcondamnarile marilor infractori CORUPTI, CRIMINALI este COMPLICITATE! "CIVILUL"- unde cetatenii furati care au suferit in anii comunismului (de la case la pamanturi, investitii), au fost FURATE OBIECTIVE DE INTERES NATIONAL prin procese CIVILE, PRIN ELUDAREA LEGILOR si in special a DOCUMENTELOR ORIGINALE DE PROPRIETATE , PRIN MODIFICAREA "din pix" a cadastrului( a hartilor cadastrale NATIONALE ?) CINE PLATESTE ? Oamenii "CUI" au anchetat,cercetat si au judecat? Cum poti numi tara in care "notitele" din caietul grefierului "dispar" prin ruperea foilor iar "DECIZIA' este la "180 de grade". Sunt realitatile STATULUI(furat) DE DREPT, intre privirile "nevinovate blajine bovine" si REVOLTATE, ROMANIA mercantila?! ADEVARUL supara!?

# nelutu date 12 June 2023 09:11 +73

Bătaie de jos la adresa acestui popor..NU VEDETI CA MAGISTRATII FAC CE VREAU IN TARA ASTA??? la ei nu exista tăieri la salarii sau pensii speciale dimpotrivă..MARIRI SI SPPRURI LA GREU

# Lica date 12 June 2023 15:36 +29

Justitia nu este! Vai decapul nostru ! Rusine mare! Mare dezamagire! Astia ne fac numai rau! Sa le taie pensiile ca nu este corect! Jos cu ele sint f mari! La 65 de ani la pensie!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.06.2024 – Solomon o vrea pe “Veverita” la PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva