28 octombrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Alegeri CSM. Procurorul sef Gheorghe Muscalu, candidat la functia de membru CSM ca reprezentant al PICCJ: „CSM pare a fi un glob de sticla asezat deasupra Justitiei. Perceptia trebuie schimbata. CSM trebuie sa fie un intreg, nu o entitate speciala, care sa guverneze, uneori, peste interesele magistratilor!”

Scris de: Adina A.STANCU - V. RASCANU | pdf | print

18 aprilie 2012 15:54
Vizualizari: 10425

 

In cursa pentru ocuparea postului ce va fi vacantat de catre Gratiana Petronela Isac, ca reprezentant al procurorilor din Ministerul Public-Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a intrat Gheorghe Muscalu (foto), procuror sef al Serviciului pentru Prevenirea si Combaterea Infractiunilor de Terorism si a celor privind Siguranta Statului. Este un magistrat care are in portofoliu o vasta si complexa experienta in domeniul combaterii criminalitatii organizate, fiind chiar si unul dintre promotorii metodelor de investigare pe aceasta arie a infractionalitatii.


Are o experienta de 22 de ani ca procuror, din care 10 in combaterea criminalitatii organizate si terorismului. Gheorghe Muscalu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Bucuresti in 1989, fiind repartizat la Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, cu doar trei luni inainte de evenimentele din decembrie 1989. Din anul 1997 pana in 2001 a fost numit procuror sef la Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia, an in care a promovat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procuror sef al Sectiei de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate, ocupandu-se, in aceasta perioada, si de reprezentarea Romaniei in cadrul Grupului de state contra coruptiei din Consiliul Europei (GRECO), insarcinat cu evaluarea si raportarea progreselor Romaniei cu lupta impotriva coruptiei, raportare care se deruleaza si in prezent.

In perioada 2002-2004, ca procuror sef al Sectiei de combatere a criminalitatii organizate si antidrog, s-a numarat printre initiatorii legii privind infiintarea DIICOT. Din iunie 2006 si pana in prezent, Gheorghe Muscalu conduce Serviciul de Prevenire si Combatere a Infractiunilor de terorism si a celor contra sigurantei statului si este reprezentantul Ministerului Public in cadrul Centrului de Coordonare Operativa Antiterorista. La ora actuala, este doctorand la Academia Nationala de Informatii, cu specializarea in aria infractiunilor de care se ocupa zi de zi.

Cu ce ganduri v-ati inscris in cursa pentru ocuparea postului de reprezentant al procurorilor din Parchetul Inaltei Curti? Cum evaluati mandatul colegei dvs., procurorul Gratiana Isac, si ce obstacole considerati ca au ramas de trecut, pentru ca acest for al Justitiei, CSM, sa devina ceea ce asteapta cetateanul de rand?

Pornind de la experienta pe care am dobandit-o in cei 22 de ani de activitate, si de la faptul ca in aceasta perioada am coordonat mai multe structuri din cadrul Ministerului Public, apreciez ca la acest moment inteleg foarte bine sistemul judiciar, atat pe componenta legislativa, cat si pe cea institutionala. Cred ca, pornind de la rolul si locul CSM, de garant al independentei Justitiei, pot sa ajut si sa contribui intr-o foarte mare masura, la realizarea scopului acestui organism, constand in fapt in functionarea cat mai buna a Justitiei. Apreciez ca, desi suntem la cinci ani de zile dupa aderarea la Uniunea Europeana, sistemul judiciar din Romania inca mai are sincope si chiar daca cuvantul ”reforma” pare uneori depasit, este de actualitate, iar atentia atat a legislativului, cat si a zonei administrative, trebuie sa se corijeze in aceasta directie. Consider ca, mai mult ca oricand, legislativul trebuie sa adopte si sa modifice legile pe care magistratii le aplica in activitate, astfel incat acestea sa fie adaptate vietii economico-sociale si sa protejeze valorile sociale, atat in zona legislatiei civile cat si in cea a legislatiei penale. Actiunea viitoare a membrilor CSM trebuie sa fie orientata catre toate segmentele Justitiei, si sa acopere golurile legislative, care lasa loc interpretarilor, chiar si in privinta statutului magistratului, iar in acelasi timp, trebuie sa creeze premisele functionarii ireprosabile a institutiilor de aplicare a legii – instante si parchet - astfel incat in ansamblu, modul de interpretare si aplicare sa fie unul unitar. Ultimii sase ani de mandat ai Consiliului Superior al Magistraturii, unde ca reprezentant al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost colega mea, procurorul Gratiana Isac, au constituit o perioada de incercare de echilibrare a activitatii Sectiei pentru Procurori a CSM.

Sa intelegem ca, la un moment dat, a existat un dezechilibru in aceasta sectie?

In timp au existat disfunctii, atat in activitatea Sectiei pentru Procurori, cat si in activitatea Plenului CSM, uneori prin manifestari „de grup” care nu ar fi trebuit sa isi gaseasca locul intr-un asemenea for profesional, manifestari care au avut ca efect constatari negative la adresa CSM din partea organismelor internationale si, in principal, in cadrul rapoartelor Comisiei Europene. Sunt lucruri care au putut fi observate pe parcursul anilor trecuti de catre toti magistratii, si ele nu pot fi trecute cu vederea intrucat modul de prezentare a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa fie unul omogen. Aceasta e singura solutie pentru a castiga o mai mare incredere in ochii opiniei publice. Gratiana Isac a dat dovada de profesionalism in activitatea sa si voi urmari ca, in situatia in care voi fi ales membru, sa pastrez acelasi nivel al reprezentarii profesionale. Consiliul Superior al Magistraturii pare, pentru multa lume, un glob de sticla asezat undeva deasupra Justitiei, si cred ca aceasta perceptie trebuie schimbata, astfel incat Consiliul sa fie parte dintr-un intreg, si nu o entitate speciala, care sa guverneze, uneori, peste interesele magistratilor.

Daca veti fi ales, exista deja o echipa noua in CSM, formata din procurori cu care ati mai lucrat, dar si din altii cu care nu ati avut tangenta. Cum credeti ca veti putea rezolva unitatea de monolit chiar din interiorul Sectiei pentru Procurori, dar si cea de „intreg”, de care vorbeati, intre aceasta sectie si Sectia pentru judecatori? Va intrebam pentru ca exista o stare conflictuala vizibila intre judecatori si procurori, in conditiile in care statutul judecatorului este perceput peste cel al procurorului.

In activitatea mea am coordonat mai multe structuri ale Ministerului Public si am condus, in timp, colective de procurori mai mari sau mai mici, si cred ca am reusit sa armonizez interesele acestora, avand la baza, indubitabil, dispozitiile legale si pornind de la profesionalismul de care au dat dovada. Orice colectiv profesional, cum este, as putea spune, si Consiliul Superior al Magistraturii atata vreme cat membrii acestuia respecta legea, si cum legea este unitara, nu poate sa actioneze in directii diferite. Intr-un colectiv, opinia majoritara care are la baza prevederile legale nu poate fi contestata in raport de perceptele personale, dar concluzia majoritatii poate fi axata pe ideea unei persoane avizate. In acest sens, si in proiectul pe care l-am intocmit, la punctul vizand masurile de reformare a activitatii CSM-ului, am avut in vedere doua puncte pe care le consider esentiale si care privesc transparenta in luarea deciziilor si imunitatea magistratilor, judecatori si procurori.

Pentru ca tot ati adus vorba de imunitate, nu credeti ca la ora actuala, avizele pentru retinere, perchezitie si arestare se dau un pic prea lesne si ca acest for nu poate aprecia cu maxima corectitudine asupra posibilei existente a unei infractiuni, de vreme ce parchetele nu ofera decat date sumare si nu foarte concludente?

 

Cand am vorbit de imunitatea magistratilor, pe care o am in vedere, m-am referit la faptul ca cel care poarta raspunderea celor trei masuri pentru care sectiile CSM dau astfel de avize este procurorul de caz si ca CSM-ul nu este un organism care sa verifice si sa cenzureze activitatea procurorului de caz, pentru ca nici nu are cum. Inainte de toate, CSM-ul trebuie sa protejeze procurorul si judecatorul de eventualele abuzuri ale justitiabililor sau altele, si nu sa cenzureze si sa faca o analiza a probelor din dosar, intrucat in niciun articol, Codul de Procedura Penala si legislatia procesual penala speciala nu permit acest lucru. Normal ar fi ca intr-o astfel de procedura Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, atunci cand au dubii cu privire la modalitatea de formare a dosarului si realizare a activitatilor de urmarire penala, sa solicite date suplimentare pentru a-si crea o convingere si a se preintampina eventuale erori judiciare sau atacuri nedemne.

Domnule procuror sef, in ultimii ani, cand a fost vorba de campanie electorala, aproape toti candidatii au avut ca obiectiv transparenta in actul decizional, la nivel de Sectii si de Plen al CSM, au promis marea cu sarea, dar, cand au ajuns in Consiliu, la umbra unui mandat de sase ani, au devenit amnezici. Votul a ramas secret, iar transparenta pluteste undeva in aer. Dvs. credeti ca veti reusi sa spargeti acest zid al opacitatii bine calculate? Si daca da, cum?

CSM-ul nu este un organism care face politica; judecatorii si procurorii membri ai Sectiilor primesc un mandat profesional prin alegerea lor si trebuie sa inteleaga ca cei care i-au votat asteapta sa vada cum ii reprezinta. Acest lucru nu se poate vedea decat printr-un vot transparent, deschis si motivat. Eu cred ca tocmai aceasta secretizare a votului, de multe ori, a condus la constituirea unor grupuri cu viziuni diferite, care, adeseori, au inclinat balanta in partea gresita, fara un fundament profesional. Astfel de orgolii cred ca ar disparea total daca ar exista aceasta transparenta a deciziilor si, daca voi ajunge in CSM, eu promit ca masura transparentizarii votului o voi pune in dezbaterea Sectiei pentru Procurori, pentru ca noi toti sa o propulsam catre Plenul Consiliului.

In proiectul dvs, atingeti un punct dureros, in contextul actual, al lipsei de personal specializat in parchete si, deopotriva, si in instante. Este vorba de limitarea, cat mai mult cu putinta, a numarului de judecatori si procurori detasati, la nivelul CSM. Cum considerati ca s-ar putea recapacita aparatul administrativ al Consiliului, pentru ca procurorii detasati sa se intoarca in parchete, acolo unde este atata nevoie de ei, iar judecatorii, inapoi in completele sufocate de dosare?

Dupa adoptarea legilor Justitiei, in anul 2004, si infiintarea Consiliului Superior al Magistraturii in actuala formula, cu toate componentele activitatii acestuia, un numar mare de judecatori si procurori au fost detasati, pentru diverse perioade de timp, la aceasta noua institutie, creand un deficit si mai mare de personal la nivelul instantelor si parchetelor; acum, ca procuror, va spun ca am o durere cand vad ce se intampla in parchete, ca urmare si a acestor detasari, dar si a faptului ca permanent volumul de lucrari a crescut, prin aparitia unor noi forme de criminalitate, prin trecerea in competenta procurorilor a unor infractiuni care inainte erau solutionate prin plangere directa adresata instantei, si imi pun intrebarea daca nu se impun masuri urgente de completare a schemelor de personal, chiar si prin limitarea perioadelor de detasare. Pe de alta parte, consider ca schema actuala a CSM-ului poate fi concentrata la un numar mai mic de procurori si judecatori si ca multe din activitatile acestuia pot fi realizate de grefieri cu studii superioare. Sunt activitati, la ora actuala, in care nu este nevoie sa folosesti un magistrat pentru tot felul de lucruri marunte, administrative, cand la fel de bine acestea pot fi realizate de catre personalul auxiliar de specialitate. Menirea procurorului este aceea de a face anchete penale si de a deparazita societatea de elemente negative, certate cu legea.

Daca tot suntem la detasari, vi se pare corect ca anumiti magistrati, detasati in afara sistemului judiciar, in alte institutii ale statului, sa aiba dreptul la continuitatea vechimii in magistratura?

Calitatea de magistrat are la baza exclusiv legea si presupune, alaturi de drepturile legale, si constrangeri. Detasarea in afara sistemului judiciar, la diverse ministere, institutii si autoritati publice, presupune eliminarea acestor constrangeri si cred ca, pe aceasta perioada, intrucat este o masura care se adopta cu acordul magistratului in cauza, calitatea de magistrat trebuie suspendata. Cred ca e o masura care ar crea si ar mentine unitatea in cadrul sistemului judiciar si nu ar lasa loc la niciun fel de discutie sau comentarii.

Sunteti de acord, daca veti ajunge membru al CSM, sa renuntati la functia pe care o detineti in Parchetul Inaltei Curti? Este una dintre masurile pentru care ati optat in interiorul proiectului dvs, si anume modificarea legii intocmai ca sa existe obligatia de renuntare la functia detinuta de un magistrat pana la data alegerii sale in CSM...

Se impune urgent modificarea legii in acest sens, este opinia mea, pentru ca nu gasesc logic sa fii suspendat din functia pe care o detii pe toata perioada mandatului, adica sa blochezi o functie de conducere timp de sase ani, implicit sa blochezi accesul altor judecatori sau procurori la aceasta, iar dupa sase ani de activitate in cadrul Consiliului, sa te reconectezi imediat la partea operativa si sa poti spune ca mai ai inca un numar de ani de exercitare a functiei. Nu cred ca acest lucru trebuie lasat la latitudinea judecatorului si procurorului si repet, trebuie sa fie prevazuta in lege acaesta obligativitate si pentru asta voi lupta si voi incerca sa determin Ministerul justitiei sa promoveze o astfel de modificare legislativa. Asa ca raspunsul meu in ceea ce priveste functia pe care o detin actualmente este in sensul ca voi renunta automat in momentul in care colegii mei imi vor acorda increderea de a-i reprezenta in CSM!

Domnule procuror sef, aveti oameni in subordine sau colegi din Parchetul Inaltei Curti la care statul este debitor? Opinati ca, daca veti avea statutul de membru CSM, veti avea si o parghie prin care veti incerca rezolvarea creantelor pe care le au magistratii cu instantele si parchetele ?

Dupa cum probabil cunoasteti, foarte multi judecatori si procurori au obtinut, prin hotarari judecatoresti, in timp, recunoasterea a diverse drepturi banesti - salariale sau de alta natura, problema care, la acest moment, pot spune ca este pe deplin nerezolvata. Au fost prin diverse acte normative reesalonate sumele respective, la inceput pentru un numar mai mic de ani, iar la acest moment, dupa ultima ordonanta, reesalonarea a fost stabilita pana in 2016. Eu apreciez ca este o masura abuziva, care creeaza un stres major in activitatea magistratilor si care nu are un fundament legal solid. Voi actiona, ca viitor membru CSM, pentru rezolvarea favorabila si nediscriminatorie a acestei probleme, sustinand varianta platii sumelor restante in doua transe anuale, ori prin convertirea sumelor in titluri de stat, cu scadenta la termen fix, purtatoare de dobanda. Opinez ca aceasta ultima varianta, de convertire, ar fi cea mai buna solutie si nu ar prejudicia cu nimic bugetul statului, asa ca ministrul Justitiei nu ar mai avea de ce sa discute in contradictoriu cu ministrul Finantelor.

Domnule procuror sef, nu vi se pare ca structura din care faceti parte – DIICOT - este defavorizata in raport cu cealalta structura specializata - DNA? In primul rand, procurorii anticoruptie par a fi avut o „aura” care le-a dat sansa sa detina propria politie judiciara, in timp ce DIICOT, o structura cu dosare, zicem noi, uneori mai complexe si mai de risc decat cele de coruptie, nu are politisti judiciaristi proprii. Exista un proiect de lege, blocat la nivelul legislativului, care sa egalizeze cele doua structuri. Dvs ce veti face daca, odata ajuns in CSM, veti regasi aceeasi discrepanta?

Eu cred ca cele doua structuri specializate trebuie sa aiba la baza aceleasi instrumente pe care sa le utilizeze in combaterea formelor de criminalitate pentru care au fost create. Stiti bine ca Directia Nationala Anticoruptie, fostul PNA, a fost creat in 2002 urmare a unei decizii politice; DIICOT a fost creat in 2004, prin transformarea fostei Sectii de combatere a crimei organizate si antidrog, ca raspuns la o necesitate stringenta, anume dezvoltarea retelelor de crima organizata, care afectau si Romania. Realitatea ultimilor ani a demonstrat ca DIICOT are nevoie de o politie judiciara proprie, pe care sa o foloseasca numai in interesul efectuarii urmaririi penale in cauzele date in competenta sa, pentru ca nu putem vorbi de celeritate daca nu avem un astfel de instrument propriu si nici de loialitate, daca vorbim de ofiteri cu dubla subordonare. Asa ca voi depune toate eforturile pentru ca DIICOT, structura din care provin, sa fie pozitionata, si din punct de vedere legislativ, la valoarea pe care o are in combaterea formelor grave de criminalitate. Tot in acest sens, apreciez ca DIICOT-ul trebuie sa aiba o organizare similara DNA, in sensul de a fi ordonator secundar de credite, si nu tertiar, cum este acum, putand in acest fel sa isi realizeze mai bine sarcinile.

Campania aceasta electorala va fi una destul de dura, mai ales ca dumneavoastra, procuror vechi fiind, ati fost, de-a lungul timpului, tinta unor atacuri in mass-media, fata de care nu ati avut prea multe comentarii. De ce nu ati facut-o pana acum? Credeti ca au fost atacuri la care nu merita sa raspundeti sau a fost vorba de conjuncturi care va erau, intr-un fel sau altul, defavorabile? E o curiozitate de final al acestui interviu...

In ultimii 11 ani de activitate, prin prisma competentelor pe care le-am avut in calitate de coordonator al diverselor structuri din cadrul PICCJ, am atins, prin dosarele instrumentate, zone sensibile si foarte sensibile, care, intr-un fel sau altul, s-au soldat si cu atacuri mediatice, la care ma asteptam. Si ma astept, sincer, si in continuare. In multe situatii, fiind vorba de cauze in lucru, mi-a fost imposibil ca procuror, sa reactionez si sa raspund prin mass-media, pentru ca ar fi insemnat sa devoalez anumite aspecte ce tineau strict de anchetele respective. Asa ca am lasat institutiile statului sa faca verificarile de rigoare, sa dispuna solutiile legale si temeinice si, va rog sa ma credeti ca le-au facut, in toate situatiile, iar evaluarea mea profesionala dovedeste ca nu mi s-a gasit nimic de reprosat.

*Cititi aici, integral, proiectul candidatului Gheorghe Muscalu la functia de membru al CSM

Comentarii

# c gh date 18 aprilie 2012 16:51 +1

Adevart profesionist, calitati desavarsite de magistrat. Venirea la CSM a procurorul Muscalu va produce schimbari remarcabile in Justitia din Romania. Este cunoscut ca fiind un reformator in domeniu, infiintarea DIICOT ii apartine in totalitate. Din comentarii rezulta ca unul din proiectele sale , pentru functionarea normala a justitiei, este sa ,,TRANSEZE,, problema delicata a UNBR . Din surse judiciare s-a aflat că se intentioneaza o promovare a unui RIL, intemeiat pe hotararile ramase definitive , favorabile UNBR cu sediul in str. Academiei nr. 4-6, Presedinte Bota Pompiliu. Cu stima.

# RODEL date 18 aprilie 2012 19:06 -1

Minte de stinge Muscalu, si nu stie nici sa scrie ordonat in pagina, cum dracu sa reformeze un sistem cand el nu este in stare sa se reformeze pe el?!?! :D

# emil date 18 aprilie 2012 21:53 +2

Cred ca nu il cunosti si esti ori rau intentionat ori forumist cu o comanda clara! Informeaza-te si apoi fa comentarii. Muscalu este exact opusul la ceea ce spui tu si asta poate sa confirme un numar foarte mare de procurori.

# gioni date 18 aprilie 2012 22:11 -7

iti trebuie un rudotel, baiete.

# avocat O.A.-51 date 18 aprilie 2012 17:20 -2

D-nul procuror MUSCALU este un adevarat profesionist si un adevarat democrat. Am avut onoarea sa il cunosc personal atat pe domnia sa cat si familia dumnealui in perioada 1983-1990, perioada in care eu am lucrat in localitatea de nastere/domiciliu a distinsului domn procuror. Atat domnia sa cat intreaga familie se bucura de o deosebita stima si respect in comunitate. Felicitari domnule procuror si la mai mare. Romania are nevoie de cati mai multi magistrati ca dumneavoastra. Cu stima si profund respect .

# NISTOR IONEL date 18 aprilie 2012 19:43 +1

Căutare Aproximativ 9.130  Ora de Cluj – Ora de Stiri din Cluj » SENTINŢĂ. Neurochirurgul ... oradecluj.oradestiri.ro/sentinta-neurochirurgul.../18/ 21 Nov 2011 – Ionel Nistor, cu bucata de bisturiu extrasă din muşchii coloanei ... Procesul în care Nistor îl acuză pe chirurgul Ştefan Florian de malpraxis s-a ... Romania data in judecata la CEDO intr-un caz de malpraxis ... www.infolegal.ro/romania-data-in-judecata-la...malpraxis/.../15/ 15 Feb 2010 – Ionel Nistor vrea sa-si faca dreptate la Haga dupa ce a devenit un bolnav fara solutii în sistemul medical din România. Barbatul pregateste ... E-MRS - European Materials Research Society | Facebook www.facebook.com/pages/E-MRS-European.../133292520079121 Barbatul pregateste ... ionel nistor malpraxis - eBiho

# coleg C APEL date 18 aprilie 2012 20:00 +4

toata stima. da, e un procuror profesionist si care stie meserie si e foarte politicos. nu e ca Sotina & Co, Papici&Co si altii. si nu e un infumurat. da, merita in CSM.

# hansi date 19 aprilie 2012 07:26 +1

"ce va fi vacantat de catre Gratiana Petronela Isac".... Unde a invatat limba romana jurnalistul asta? Ar trebui sa se intoarca la cl. a V-a. Poate vrei sa spui " ce va fi vacantat prin plecarea ".

# hamsii date 19 aprilie 2012 07:47 +3

Nicaieri, bineinteles. A-A S a ajuns in presa de pe bancile din mahala si a ramas cu apetitul pentru barfa, sueta si inchipuiri.

# hahaha date 19 aprilie 2012 13:27 -1

si-n mahala, pe po bancuta satea bunica-ta! hahahaha :D :D :D :D

# bandy date 19 aprilie 2012 13:01 -1

da tu unde ai facut ma, clasa a IV-a, la scoala speciala de faci tot felul de inventii ca ar fi eroae modul acesta de exprimare?

# pt hamsii date 19 aprilie 2012 13:11 -2

cred ca nu poti desfiinta un ziarist foarte bun, care in atatia ani a facut sute de anchete, ca ti se pare tie ca lipseste explicarea modului de vacantare....adica., gramatical, intrebarea ar fi: cum e postul vacantat? Raspuns: prin plecarea....Nu mai faceti pe desteptii, ca nu tine! E sapamana luminata, luminati-va la suflet!

# nebuni de legat! date 19 aprilie 2012 13:25 +4

voi in loc sa cititi interviul si ce zice omul asta care vrea sa fie membru CSM disecati fiecare cuvant cum a fost scris? sintewti in deliriuâm tremens si nu va mai faceti bine.

# Nina date 19 aprilie 2012 17:03 -3

E un hot...... Câte increngaturi....politic..apolitic....lăsați mă si cu asta...

# dixit date 19 aprilie 2012 17:40 +5

ai tu probe???? s-a dovedit ceva????restul e comentariu al desertaciunilor sau invidie.

# cristi date 11 ianuarie 2013 03:51 -2

L-am cunoscut pe Muscalu cand era student si era seful organizatiei studentilor comunisti. Era de treaba dar shmecher si oportunist. Erau multi studenti cu mult mai capabili pe langa el. Ce mi se pare ciudat e ca din toata tara asta se perinda la functii de conducere aceiasi corupti lipsiti de caracter. Faptul ca Muscalu a fost prins cu mata-n sac cu ani in urma, imi da de gandit. Oare de ce nu se putea gasi un procuror necoruptibil intr-o functie atat de importanta? Ne mai miram ca avem justitie de 2 bani.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.10.2021 – Kovesi n-ar fi mandra. Stoina, bagat in disciplinar pentru ca sta cu curu' pe dosare

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva