27 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PIATA GAZELOR, PUSA PE JAR IN PARLAMENT – Dispute aprinse in Comisia de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor pe tema amendamentelor aduse OUG 64/2016 privind liberalizarea pretului gazelor. Producatorii sustin ca centralizarea tranzactiilor pe o singura bursa si interzicerea contractelor bilaterale e discriminatorie, favorizand furnizorii care livreaza gazul catre populatie. Bursa Romana de Marfuri: ”Numai undeva spre est, am mai auzit despre o bursa unica, patronata de stat”

Scris de: Gilda POPA | pdf | print

31 mai 2017 15:26
Vizualizari: 7862

Dezbaterile privind modificarile substantiale pe piata gazelor care urmeaza a fi aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.64/2016 au creat numeroase nemultumiri in randul producatorilor si distribuitorilor, care acuza ca li s-a limitat accesul la discutiile din Comisia de Industrii si Servicii din Camera Deputatilor. In asteptarea formei finale a textului de lege, care va fi aprobat de Plenul Parlamentului, este mare fierbere pe piata gazelor. Nemultumirile reprezentantilor pietei de gaze naturale vizeaza, in principal, intentia politicienilor de a centraliza tranzactiile pe o singura bursa en gros de gaze (in prezent, sunt doua burse de gaze – la BRM si OPCOM) si, in cazul producatorilor, interzicerea contractelor bilaterale si perspectiva de a tranzactiona intreaga cantitate de gaze pe bursa.


Bursa Romana de Marfuri, prezidata de Septimiu Stoica (foto 1) si de Gabriel Purice (foto 2), a lansat un semnal de alarma intr-un apel adresat marti, 30 mai 2017, Presedintiei, Parlamentului, Guvernului, mediului de afaceri, patronatelor, sindicatelor si societatii civile, aratand ca BRM este victima unui ”abuz brutal” dupa ce deputatii majoritari din Comisia de Industrie au introdus in OUG nr. 64/2016 un amendament care impune o singura licenta pentru operatorul de piata centralizata en-gros. Reprezentantii BRM mai arata ca vointa politica este ca aceasta licenta sa fie acordata OPCOM-ului, operatorul pietei de energie electrica, si califica aceasta interntie ca pe ”un amestec brutal al politicului in economie... confiscandu-se prin lege o activitate economica unui agent economic privat si oferindu-se domeniul in intregime operatorului de stat”.

Reamintim ca in 2016 Bruxellesul a pus in vedere autoritatilor romane sa modifice Legea 123/2012 a energiei si gazelor naturale, pentru a putea accesa cele 179 milioane euro fonduri europene in vederea construirii conductei de gaze BRUA (Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria). Astfel, principala schimbare ceruta de UE, si implementata prin OUG 64/2016, a fost ca producatorii interni sa livreze cu prioritate gaze naturale la dispozitia furnizorilor cantitatile necesare pentru populatie si termocentrale, asa cum prevedea initial legea, numai pana la data de 31 martie 2017. Practic, aceasta inseamna ca producatorii vor fi liberi sa vanda cui plateste mai mult, inclusiv la export.

”Profitand” de solicitarea Bruxellesului de a modifica Legea 123/2012, autoritatile au mai introdus in OUG 64/2016 cateva noi reglementari, printre care cele mai importante sunt liberalizarea pretului la gaze, respectiv centralizarea tranzactiilor cu gaze naturale pe bursa – dupa modelul tranzactiilor cu energie electrica implementat anterior de Guvern.

La Comisia de Industrii din Camera Deputatilor (for decizional) au avut loc dezbateri aprinse intre parlamentari si reprezentantii mediului de afaceri din piata, in cadrul carora s-a discutat atat oportunitatea introducerii acestor masuri, cat si importanta etapizarii lor astfel incat sa se evite in viitor un posibil ”soc” asupra populatiei. Parerile sunt impartite, a aratat si vicepresedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputatilor, Virgil Popescu, care a declarat recent, in urma dezbaterilor din Comisie privind OUG 64/2016, ca, in urma audierilor si a discutiilor cu furnizorii, distribuitorii, producatorii, cu reglementatorul ANRE, Transgaz, OPCOM, etc., a consemnat faptul ca producatorii doresc o liberalizare, iar furnizorii si distribuitorii ar prefera sa mai fie amanata. Cert este ca toate partile sunt de acord asupra unui singur lucru: implementarea schimbarilor pe piata gazelor naturale fara pregatirea conditiilor pentru a asigura crearea unui mediu competitiv, transparent si echitabil, atat pentru operatorii din aceasta piata, cat si pentru consumatori, ar putea avea un impact negativ asupra tuturor ”actorilor” din piata.

Mai mult decat atat, liderii sindicali au aratat, intr-un comunicat de presa dat publicitatii la 22 mai de catre Blocul National Sindical, ca liberalizarea pietei gazelor de la 1 aprilie 2017 s-a realizat fara o pregatire prealabila suficienta, iar preturile au crescut cu 27% de la o zi la alta, astfel ca OUG 64/2016, care legifereaza acest proces, trebuie urgent modificata in Parlament.

Printre criticile aduse de mediul de afaceri asupra amendamentelor propuse pana acum in Comisia de Industrii din Camera Deputatilor la OUG 64/2016, se numara:

1. Impactul negativ asupra consumatorului final a fost resimtit chiar din 1 aprilie 2017: preturile gazelor naturale ofertate de producatori si traderi au crescut cu aproape 27%, de la 60 lei/MWh la 72-80 lei/MWh. Prin urmare, exista riscul ca la inceputul iernii 2017-2018 preturile la gaze naturale sa creasca cu mult peste 80 lei/MWh, afectand grav consumatorii finali inclusiv alimentarea cu apa calda si caldura a populatiei.

Preturile de achizitie de la producatori mentionate reprezinta in general preturi medii ponderate pentru cantitati livrate pe un interval de timp de pana la 1 an, cuprinzand si perioada sezonului rece in care preturile sunt mai mari si al caror impact real in pretul final reglementat platit de consumatori se poate determina dupa o perioada de referinta.

Impactul estimat de ANRE, singura institutie abilitata sa aprobe preturile finale platite de consumatorii casnici si deci institutia cea mai abilitata de estimeze evolutia preturilor finale platite de consumatorii casnici este de 5-6%.

2. S-au creat conditiile legale pentru tranzactionarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, ale caror conditii de vanzare vor fi stabilite de catre vanzator, permitand astfel accesul oricarui cumparator din Romania sau orice alt stat membru al Uniunii Europene;

Conform proiectului aprobat toate tranzactiile angro se fac centralizat. Contracte bilaterale pe termen lung nu se pot incheia decat cu un client final deci nu intre doi furnizori ceea ce face putin probabila incheierea unui contract pe termen lung furnizor-client final. Contracte bilaterale cu clientii finali pot incheia doar furnizorii care nu sunt si producatori acesta masura fiind una discriminatorie care creeaza un avantaj concurential furnizorilor care nu sunt si producatori, pentru ca limiteaza accesul direct al producatorilor (care au aceleasi drepturi derivate din licenta de furnizare ca si ceilalti furnizori) la clientii finali, in timp ce ceilalti furnizori au in continuare posibilitatea sa incheie contracte direct cu clientii finali.

Interzicerea incheierii directe a contractelor bilaterale de catre producatori va afecta negative orice proiect major de investitie al producatorilor in noi capacitati de productie, fapt ce va avea consecinte severe pe termen lung asupra balantei surse – consum.

3. Scopul este de a creste lichiditatea pietei concurentiale angro prin centralizarea activitatilor de tranzactionare

Conform ANRE in primele 4 luni ale anului 2017, s-au concretizat tranzactii totalizand 15.042.610,60 MWh, fata de doar 14.091.801,88 MWh in anul 2016, ceea ce inseamna ca volumele tranzactionate pe piata angro de gaze naturale in primele 4 luni ale anului 2017 depasesc totalul anului 2016

Se poate spune ca anul a debutat cu un grad crescut al nivelului tranzactionarii, tendinta ce pare a se mentine, acest fapt fiind incurajat si de surplusul astfel inregistrat de catre producatori, prin libertatea de a comercializa intreaga productie potrivit propriilor decizii de vanzare.

Cresterea volumelor de gaze naturale tranzactionate pe platformele centralizate poate insemna si inceputul maturizarii pietei romanesti, prin adoptarea mecanismelor concurentiale care au inceput sa functioneze si care arata ca piata concuretiala de gaze naturale din Romania se indreapta spre o normalitate.

Aceasta evolutie pozitiva cu privire la functionarea pieteti de gaze naturale va fi anulata de modificarile aprobate de Com Ind.

4. S-au creat conditiile de acces nediscriminatoriu la Reteaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conducta BRUA, pentru toti operatorii economici din Romania si din orice alt stat membru al Uniunii Europene;

Nu exista in prezent o problema legata de accesul la Sistemul National de Transport. BRUA va face parte din SNT fiind inclusa in planul de dezvoltare al Transgaz.

5. Printre principalele modificari aduse de Comisia pentru industrii se numara obligativitatea vanzarii pe platforma de tranzactionare angro a intregii cantitati de gaze naturale produse, importate si exportate, in mod transparent si nediscriminatoriu; pe model vest-european -http://www.efet.org/EnergyMarkets/VTP_assessment, un operator unic pe piata angro de gaze naturale si de energie electrica, OPCOM, pentru a putea astfel creste lichiditatea pietei concurentiale angro prin centralizarea activitatilor de tranzactionare.

Nu exista o cerinta derivata din legislatie cu privire la existenta unui singure piete centralizate de tranzactionare. In statele unde exista un singura piata centralizata de tranzactionare si un singur operator acesta situatie s-a dezvoltat natural si nu a fost impusa prin legislatie.

6. La dezbateri au participat toti factorii interesati, respectiv operatorii economici structuri asociative, autoritati publice cu atributii in domeniu, inclusiv cu reprezentanti de la Bucuresti si Bruxelles ai DG Energy din cadrul Comisiei Uniunii Europene.

In general, la dezbateri s-a sesizat o lipsa totala de transparenta si dialog. Proiectul respectiv care are un impact major in functionarea pietei de gaze naturale nu a fost transmis partilor interesate decat la cererea acestora. Sedintele Comisiei de Industrii, desi programate la anumite ora, au fost decalate fara a fi anuntate. Partile interesate care au putut participa la anumite sedinte nu au avut posibilitatea sa si exprime un punct de vedere in sedinte. Nu a fost permis accesul la toate sedintele Comisiei de Industrie la care s-a discutat proiectul.

Iata Apelul lansat marti, 30 mai 2017, de Bursa Romana de Marfuri catre Presedintie, Parlament, Guvern, Mediul de afaceri, Patronate, Sindicate, Societatea civila:

”Stimati decidenti, antreprenori, concetateni,

Aducem la cunostinta d-voastra un fapt de mare gravitate pentru ordinea sociala ss juridica din tara noastra. Daca consecintele sale ne-ar afecta numai pe noi, ne-am gestiona pierderile si ne-am stradui sa ne pregatim reactia decent, in tacere, ca in alte atatea ocazii. Abuzul al carei victima este institutia noastra este insa acum atat de brutal si are, credem, o semnificatie generala atat de alarmanta, incat ne obliga sa il facem cunoscut public, pentru ca, avertizata, societatea sa hotarasca daca il poate ignora, sau, dimpotriva, daca il denunta.

Rezumam situatia in cauza. Conform prevederilor legale, au fost emise in anul 2013 de catre reglementatorul pietei de energie, Agentia Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), doua licente de operator de piata centralizata de gaze naturale: una pentru Bursa Romana de Marfuri (BRM), singura organizatie acreditata ca bursa de marfuri din Romania, societate privata cu 25 de ani de activitate neintrerupta in domeniu si a doua pentru OPCOM, filiala a Transelectrica (entitate controlata de stat), deja operator unic al pietei centralizate de energie electrica (printr-o prevedere legala puternic contestata, care ii confera un prim monopol in domeniu!).

In perioada parcursa de la licentiere, prin optiunea libera a participantilor la piata, quasi - majoritatea tranzactiilor au avut loc la BRM (99,9...%). Peste 49 TWh, cantitate semnificativa pentru centru-estul Europei. In primele 4 luni ale anului, o cifra corespunzatoare a peste 44,3% din consumul national de gaze naturale s-a comercializat aici.

Care este premiul oferit de politicienii romani unui agent economic atat de performant? Profitand de necesitatea aprobarii prin lege a ordonantei de urgenta numarul 64/2016, care stabilea calendarul de liberalizare a pietei cerut de reglementarile UE sub sanctiunea infringement – ului, dar fara legatura cu aceasta, trecand peste formula aprobata in Senat, deputatii majoritari din Comisia de Industrie a Camerei Deputatilor au introdus un amendament care impunea o singura licenta pentru operatorul de piata centralizata en-gros. Evident, fara a recunoaste-o expres in acel moment, aceasta urma sa fie acordata ulterior OPCOM - ului. Iata deci premiul, piata creata de BRM, cu eforturi, costuri, munca, talent, singura functionala si performanta, urma sa treaca la competitorul sau, care nu inregistrase nicio tranzactie in ultimii doi ani. Pe langa protestele si argumentele noastre, au exprimat pozitii contrare amendamentului parlamentari romani, ministerele de resort (Ministerul Energiei si Ministerul Economiei), Autoritatea domeniului (ANRE), Consiliul Concurentei, asociatiile profesionale si, individual, profesionistii din tara si din strainatate, asociatii si burse de gaze europene, Directia de Energie a Comisiei Europene, insasi autoritatea autonoma a UE din domeniul energiei (ACER). Au fost demontate argumentele initiatorilor ca fiind nefondate. ANRE a explicat public ca daca va trebui sa retraga licentele existente (masura, oricum, riscanta din punct de vedere constitutional) si sa emita o licenta noua, este de presupus ca aceasta licenta va fi acordata pietei relevante, adica BRM - ului. Urmarea: alarmata, Comisia de Industrii a votat in graba raportul sau, in care operatorul unic capata acum direct si sfidator un nume: OPCOM! Al doilea monopol al sau.

Este evident un amestec brutal al politicului in economie. Se prefigureaza o structura dictatata administrativ a pietei, fara legatura cu dinamica sa naturala, dar, prin natura controlului, susceptibila de a putea fi influentata in viitor. In plus, sunt nesocotite drepturile de proprietate si de libera initiativa. Confiscandu-se prin lege o activitate economica unui agent economic privat si oferindu-se domeniul in întregime operatorului de stat (toate tranzactiile cu gaze naturale urmand a se desfasura pe piata administrata de acesta), avem de-a face cu un triplu asalt asupra economiei de piata: monopol, dirijism, nationalizare.

Statul de drept este la randul sau ignorat. Audierile devin formale, punctele de vedere contrare nu se discuta, domeniul puterii executive este acaparat de catre legislativ. Procesul de legiferare in sine este denaturat, într-o demonstratie de forta. Opinia publica, atat cat apucase sa se desmeticeasca si sa reactioneze, prin presa si specialistii societatii civile, nu este ascultata.

Evolutiile sunt insa, dupa parerea noastra, mult mai ingrijoratoare pentru societate. In fata presiunii puterii, institutiile executive ale statului tind sa cedeze. Pozitiile independente ale uneia dintre autoritati au început sa se schimbe. Se revine, iata, la o structura de monolit. Exigentele statului de drept cu privire la echilibrul puterilor in stat sunt, clar, din nou amenintate. Unde mergem, spre ce alunecam?

Credem ca ceea ce se intampla nu este numai despre Bursa Romana de Marfuri si despre raptul pe care il sufera. Credem ca este despre Romania, acum. De aceea ne permitem sa intreprindem acest demers de trezire a constiintelor.

Nu exista exemple in economia de piata in care bursele performante (inclusiv cele de energie) sa fie construite de catre stat, nici in care consumatorii sa fie protejati mai bine, inclusiv in ceea ce priveste pericolul cresterii preturilor, decat prin concurenta. Concurente pe toate palierele. Serviciile de operator de piata sunt servicii comerciale, deci trebuie aparate si ele prin legea concurentei. Numai undeva spre est, am mai auzit despre o bursa unica, patronata de stat, pentru cosmetizarea operatiunilor clientelei.

Daca acesta este modelul, inseamna ca nu in UE este proiectat viitorul nostru, ci undeva, in CSI...

Pentru participantii la piata, actorii majori ai acesteia, nu este indiferent daca costurile lor se formeaza sau nu concurential, daca – la fel – concurential, se propun produse si servicii noi. Indirect, dar fundamental, aceastea se deconteaza, pana la urma, la nivelul consumatorilor, al cetatenilor. Este tolerabil atunci sa ne intoarcem iar la piete cu ofertanti unici, controlate de stat? O singura televiziune, un singur ziar, o singura agentie aviatica, o singura banca, o singura societate de asigurari si, peste toate, o cantina gigant de stat obligatorie, cu meniul stiintific calculat, toate pentru mai binele cetateanului... Revenind, este firesc ca dezvoltarea unui domeniu sa fie franata interventionist de stat? Este drept ca un agent economic sa fie deposedat si alungat dintr-un domeniu al sau de drept de activitate, in care a fost licentiat? Este intru binele cetatenilor ca reprezentantii sai (in baza carui mandat popular?) sa purceada la lichidarea agentilor economici performanti intr-un domeniu vital de activitate? Isi permite Romania acest lux?

Noi credem ca sunt intrebari care merita puse. Nu sunt retorice, exemplul nostru o arata. Daca ele rezoneaza cu valorile d-voastra, sprijinul si încurajarea ne-ar fi de folos atat noua, cat si – credem – economiei si societatii romanesti.

Piesa inca nu este jucata. Economia de piata si statul de drept sunt, in fond, pilonii democratiei, pe care speram ca am reusit sa o impunem cu totii in Romania. Simplu, ne ingrijoreaza acum soarta lor.

Cu stima,

Bursa Romana de Marfuri”

 

Comentarii

# Ultimul Charlot date 2 iunie 2017 11:46 0

Un articol exceptional. Si cu impact major asupra noastra. Pacat ca nu este nici macar citit. Sper sa nu fie prea tarziu si astia, in liniste sa faca ce vor ei, iar noi, consumatorii sa platim ca fraierii mai mult. Manarelile lor.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.06.2022 – Kovesi il ia pe sotul Anei Dana

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva