29 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PREZUMTIA DE NEVINOVATIE A FOST CALCATA IN PICIOARE – Omul de afaceri Remus Truica o acuza pe adjuncta DIICOT Giorgiana Hosu de exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta si cere CSM sa o sanctioneze disciplinar: „Conduita procurorului Hosu este regretabila si contravine normelor deontologice... Este de neconceput sa se substituie magistratului independent si sa aduca in prim-planul opiniei aspecte din urmarirea penala care nici macar nu au fost redate obiectiv”

Scris de: George TARATA | pdf | print

20 septembrie 2015 12:14
Vizualizari: 8612

Omul de afaceri Remus Truica solicita CSM cercetarea si sanctionarea disciplinara a adjunctei DIICOT, Giorgiana Hosu (foto). Truica a depus la CSM o sesizare in care acuza ca Giorgiana Hosu a comis abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a) si t) din Legea 303 din 2004 privind statutul judecatori si procurorilor, constand in manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu, respectiv exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Concret, reclamatia catre CSM a fost formulata dupa declaratiile pe care Giorgiana Hosu le-a facut, in urma cu cateva luni, in dosarul BRD aflat la DIICOT, dosar in care este cercetat si Remus Truica. In sesizarea transmisa catre CSM sunt redate mai multe afirmatii ale adjunctei DIICOT referitoare la presupusa implicare a lui Truica in acest caz. Problema este, conform reclamatiei transmise CSM, ca Giorgiana Hosu nu a vorbit despre o presupusa implicare a lui Truica sau despre posibile fapte comise de catre acesta, ci le-a enuntat ca fiind niste certitudini. Asta desi dosarul este departe de a fi finalizat, cauza nefiind nici macar trimisa in instanta.


In opinia lui Remus Truica, prin declaratiile facute de adjuncta DIICOT Girogiana Hosu i-a fost incalcata grav prezumtia de nevinovatie. Omul de afaceri arata ca atitudinea acesteia contravine normelor deontologice, fiind indamisibil ca adjuncta DIICOT sa se substituie unui magistrat independent si sa dezvaluie aspecte din urmarirea penala, si acelea prezentate inexact.

Prezentam sesizarea omului de afaceri Remus Truica inaintata CSM:

In fapt, la data de 19.05.2015, pe posturile publice de televiziune procurorul sef adjunct al DIICOT, doamna HOSU GIORGIANA ELENA, a facut afirmatii de natura sa inoculeze opinei publice convingerea ca numitul TRUICA REMUS se face vinovat de savarsirea unui concurs de infractiuni. Din declaratiile procurorului redam urmatoarele afirmatii: “o serie de persoane au constituit un grup infractional organizat, initiat de catre inculpatul REMUS TRUICA, avand ca scop obtinerea unor credite (…) s-a obtinut un numar de 17 credite, toate neperformante, toate nerambursate, un numar de 15 credite avand ca beneficiar real pe REMUS TRUICA, (…) luate prin diferite persoane interpuse. Prejudiciul total cauzat patrimoniului BRD se ridica la 43,5 milioane de euro…”.

Apreciez ca pozitia procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, care la data de 19.05.2015, orele 16:07, a afirmat public ca numitul TRUICA REMUS este liderul unui grup infractional organizat, inselaciune, instigare la abuz in serviciu si spalare de bani, este de natura a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie reglementata de art. 4 din Codul de Procedura Penala.

Conduita procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, in calitatea sa de procuror sef adjunct al unei institutii obligate sa respecte, in realizarea actului de justitie, drepturile fundamentale ale fiecarui cetatean, este regretabila si contravine normelor deontologice prevazute de Statutului Magistratilor.

Prin afirmatiile exprimate in spatiul public de catre procurorul sef adjunct al DIICOT care nu este procuror de caz, au fost incalcate in mod nepermis dispozitiile art. 9 din Codul Deontologic al Procurorilor si Judecatorilor, potrivit carora magistratii trebuie sa fie impartiali in indeplinirea atributiilor profesionale si trebuie sa se abtina de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze increderea in impartialitatea lor.

De asemenea, in aceeasi maniera au fost incalcate si dispozitiile art. 15 alin. 1) din Codul Deontologic, potrivit carora judecatorii şi procurorii au obligatia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decat cele legate direct de exercitarea profesiei informatiile pe care le-au obtinut in aceasta calitate.

Este de neconceput ca, in vreme ce persoanele suspecte, avocatii lor si procurorul de caz s-au abtinut de la declaratii publice, in conditiile in care inca nu s-au formulat consideratii scrise in cadrul anchetei penale, persoana insarcinata cu respectarea legalitatii si asigurarea garantiilor necesare unei bune desfasurari a procesului penal sa se substituie magistratului independent si sa aduca in prim-planul opiniei publice aspecte din urmarirea penala care nici macar nu au fost redate obiectiv.

Interviul procurorului sef adjunct a continut date din dosarul de urmarire penala, guvernat de principiul confidentialitatii, date care au fost redate inexact, atat in ceea ce priveste natura activitatilor pretins infractionale, cat si sub aspectul urmarilor retinute de procurorul anchetator in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale.

Consider ca precedentul creat submineaza nu doar dreptul inculpatilor si al suspectilor la un proces echitabil, dar este si de natura a crea in randul opiniei publice convingerea ca toate persoanele implicate sunt vinovate, din discursul procurorului sef adjunct a DIICOT lipsind doar cuantumul pedepselor pe care le necesita faptele descrise.

Reamintim ca potrivit art. 6 parag. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat, in nenumarate randuri, statul roman pentru declaratiile oficialilor in presa cu privire la procedurile judiciare in curs, constatand incalcari ale drepturilor fundamentale ale persoanei cercetate. In acest registru, exemplificam constatarea unor astfel de incalcari in cauzele Vitan contra Romaniei si Samoila / Cionca contra Romaniei (mare parte din cauze se regasesc pe paginile de internet ale institutiilor europene sau ale instantelor din Romania, precum si ale institutiilor de invatamant superior si postuniversitar in materie).

Astfel, instanta de contencios european a drepturilor omului a statuat ca a avut loc o incalcare a art. 6 parag. 2 din Conventie in contextul in care declaratia facuta de un procuror a putut fi perceputa ca o declaratie oficiala in sensul ca reclamantul era vinovat, desi vinovatia acestuia nu fusese inca stabilita legal.

Prezumtia de nevinovatie, consacrata de art. 6 parag. 2 din Conventie, presupune ca niciun reprezentant al statului sa nu declare ca o persoana este vinovata de o infractiune inainte ca vinovatia sa sa fi fost stabilita de instanta, incalcarea prezumtiei de nevionovatie putand sa emane nu numai de la un judecator sau de la o alta instanta, ci si de la alte autoritati publice - Allenet de Ribermont contra Frantei.

Cu privire la abaterea disciplinara prevazuta la art. 99 lit. t), respectiv exercitarea functiei cu rea credinta, apreciem ca aceasta consta intr-o actiune sau inactiune neconforma cu indatoririle profesionale impuse prin legi, regulamente sau ordine de serviciu.

In acest registru, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hot. nr. 1P/08.02.2012 a constatat ca, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 116 din 24.05.2007 al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Jusititie, privind desfasurarea activitatii de relatii cu mass-media in cadrul Ministerului Public, in scopul realizarii unei comunicari unitare si nediscriminatorii, se impune ca procurorii sa furnizeze mass-media informatii doar prin intermediul birourilor prevazute la art. 1 sau al purtatorului de cuvant.

De asemenea, potrivit art. 4 din Ghidul de bune practici pentru cooperare intre instante, parchetele de pe langa acestea si mass-media, adoptat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hot. nr. 277 din 13.04.2006, „informatiile furnizate reprezentantilor mass-media nu trebuie sa pericliteze bunul mers al activitatilor judiciare, sa afecteze principiul confidentialitatii sau sa duca la incalcarea altor drepturi, in conformitate cu legile interne, pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte”.

In acelasi timp, observam indepartarea procurorului HOSU GIORGIANA ELENA de standardele de conduita profesionala impuse procurorilor, respectiv art. 12 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Comparand comunicatul de presa oficial, publicat pe pagina electronica a institutiei, informare ce respecta standardele profesionale, cu declaratiile televizate ale procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, (efectuate inaintea aparitiei pe site a comunicatului oficial, in fata cladirii DIICOT-ului, in timp ce audierile pretinsilor suspecti sau inculpati erau in desfasurare, in conditiile in care nu erau finalizate nici procedurile de aducere la cunostinta a invinuirilor), se observa ca aceasta se exprima in termeni categorici cu privire la vinovatia suspectului Remus Truica si a altor persoane cercetate in acest dosar, inclusiv functionari bancari.

In discursul procurorului sef (care , in mod evident se bucura de prezumtia bunei credinte in ochii opiniei publice), se regasesc afirmatii categorice de natura: „Truica a initiat si constituit un grup criminal organizat”, „Truica s-a folosit de persoane interpuse pentru a lua credite pe care ulterior nu le-a rambursat”, „actiunile infractionale au produs un prejudiciu de 43 milioane euro”, ”au fost luate credite in mod ilegal", "au fost achizitionate ambarcatiuni de lux” etc.

Modalitatea de exprimare a procurorului Hosu este de natura a crea grave prejudicii de imagine persoanelor cercetate in acest dosar, in situatia in care, cu titlu de judecata de valoare, desi recunoaste ca cercetarile se afla intr-o faza incipienta, procurorul adjunct al DIICOT se substituie judecatorului si incalca in mod flagrant si revoltator, dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi considerata nevinovata pana la pronuntarea unei solutii definitive in cauza.

Prin urmare, apreciez ca, actiunile procurorului HOSU GIORGIANA ELENA, se circumscriu abaterilor disciplinare edictate de dispozitiile art. 99 lit. a) si t) teza intai din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, context in care, in scopul atingerii dezideratului de restabilire a onoarei si prestigiului justitiei se impune luarea masurilor prevazute de lege prin sanctionarea magistratului care s-a derobat de standardele profesionale”.

Comentarii

# Faptasul date 20 septembrie 2015 13:28 +7

Totul e frumos...dar inainte de a spune Hosu ca Truica a initiat..a facut..a dres...a precizat ca "exista indicii" ca asa s au comid faptele .asa ca atentie la virgula

# remember date 20 septembrie 2015 21:25 +7

Mai Truica ma, nu toti procurorii sunt corupti si prosti.La cat ai furat, inselat, mintit, cati oameni bolnavi au ramas fara medicamente de pe urma ta,cati pensionari au ramas cu pensiile neindexate din cauza ta si acelor ca tine,cati oameni aflati in agonie au murit din cauza celor ca tine, 50 de ani de puscarie te-ar absolvi de toate pacatele.Daca obtii mai putin de-atat inseamna ca ai mituit judecatorii.Sper ca de aceasta data CSM-ul sa faca ce trebuie sa faca,adica sa puna la toileta plangerea ta.Sau ai cumparat si CSM-ul???

# DOREL date 21 septembrie 2015 07:27 +2

Mai draga Remus, pana la calitatea asta ar fi trebuit sa stii ca diavolul se ascunde in amanunte. Asa ca, vezi de mai masoara odata ! Si, b): pana acu', parc-ai fi Romulus Zaroni ! Parerea mea ...  

# Un cetatean date 21 septembrie 2015 15:12 +3

Remus Truica ar fi trebuit sa se gandeasca, inainte de toate ,ca banii luati din BRD sub forma unor credite sunt depozitele a miilor de romani care si-au depus  economiile  in acesta banca. In al doilea rand ,d-na procuror nu trebuia sa nominalizeze banca creditoare in  presa deoarece produce panica in randul deponentilor.Nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar intampla daca toti deponentii isi vor economiile inapoi.Un singur cuvant ,FALIMENT.

# capcaun date 23 septembrie 2015 16:56 +1

Truica Remus este vinovat 49% si banca 51% ....cum sa dai atatia bani (banii deponentilor) ca "imprumut" si p'orma sa nu faci nimc sa-i recuperezi? Cat o fi fost parandaratul? O fi mers cineva sanul sau Braila? Sau la pace si pa ei si pa mama lor?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.06.2022 – Scutea a pus ochii pe Udroiu

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva