12 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PROCURORII, EVALUATI PE MERIT – Alina Albu, procuror-sef al celui mai important serviciu din DIICOT, propune ca procurorii PICCJ, DNA si DIICOT sa fie evaluati, la punctaj, in functie de complexitatea dosarelor pe care le instrumenteaza: “Nu este incurajata meritocratia, ci din contra, evaluarile profesionale continua sa aiba un caracter formal si nerealist... Se va ajunge la paradoxul in care unii din cei mai profesionisti procurori sa fie sanctionati disciplinar”

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

4 August 2016 14:57
Vizualizari: 12165

 

Procurorul-sef al Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT, Alina Albu (foto), propune instituirea unor criterii clare de evaluare profesionala a procurorilor, de tip punctaj, care sa poata califica gradul de complexitate al dosarelor penale instrumentate la nivelul PICCJ, DNA si DIICOT. Un astfel de sistem se impune a fi implementat, in conditiile in care, potrivit procuroarei Alina Albu, in prezent nu poate fi reflectat corect gradul de dificultate al unui dosar penal si nici activitatea propriu-zisa a procurorului intr-o cauza pe care o instrumenteaza. Alina Albu opineaza ca in prezent “nu este incurajata meritocratia, ci din contra, evaluarile profesionale continua sa aiba un caracter formal si nerealist”.


Din acest motiv, procurorul sef al Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT sustine ca se impune o corecta evaluare a procurorilor care sa reflecte activitatea efectiva a acestora. In caz contrar, arata Alina Albu, se poate ajunge “la paradoxul in care unii din cei mai profesionisti procurori, cu rechizitorii ample si deosebit de complexe, sa fie sanctionati disciplinar pentru ca nu au lucrat ritmic in toate dosarele”.

Aceasta propunere se regaseste in Proiectul de candidat la demnitatea de membru in Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al PICCJ, al procurorului-sef al Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT, Alina

Albu, depus la CSM in data de 14 iulie 2016.

In cuprinsul proiectului, procuroarea Alina Albu vorbeste despre necesitatea reformarii justitiei printr-un proces real si eficient, atat din punct de vedere legislativ, cat si institutional si managerial. In acest sens, sustine ca este necesara reformarea activitatii Inspectiei Judiciare si intarirea autoritatii Consiliului Superior al Magistraturii, acestea fiind, in opinia procuroarei Albu, cele doua institutii care propun standarde si stabilesc criterii.

Avand o vechime in procuratura de 18 ani si 4 luni, de doua ori sef al Biroului de combaterea a infractiunilor cu violenta din DIICOT si in prezent procuror-sef al celui mai important Serviciu din cadrul Directiei, Alina Albu a facut o analiza a sistemului, cuprinzand in proiectul aspectele pe care le considera cele mai arzatoare pentru buna desfasurare a activitatii procurorilor, dar si a Consiliului Superior al Magistraturii.

In ce priveste cererile de aparare a reputatiei profesionale adresate de magistrati Consiliului si verificate prin Inspectia Judiciara, procuroarea Alina Albu propune ca acestea sa fie tratate cu prioritate, afirmand ca doar in acest fel se poate obtine un efect real si nu doar o declaratie publica "pe care factorul timp sa o anihileze in substanta sa”. In acest context, sefa Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT vorbeste despre situatiile in care s-ar fi aflat colegii sai procurori, care “au fost sistematic tinte ale atacurilor mediatice, a zecilor de plangeri si sesizari din partea persoanelor cercetate, adresate diverselor institutii, inclusiv Inspectiei Judiciare, de cele mai multe ori scopul fiind acela de a obtine tergiversarea propriilor dosare, defaimarea anchetatorilor si formarea curentului de opinie favorabil”.

Or, afirma Alina Albu, CSM in calitatea sa de garant al independentei ar trebui sa vegheze permanent la crearea cadrului firesc de munca pentru toti magistratii si din oficiu sa dispuna masuri de aparare a reputatiei acestora in cazul in care subiectii procesuali, reprezentanti ai media ori exponenti ai celorlalte puteri ale statului lanseaza atacuri ori creeaza presiuni de natura sa afecteze obiectivitatea magistratului ori independenta justitiei per ansamblu”.

Un alt obiectiv al procuroarei Alina Albu pentru Consiliul Superior al Magistraturii este dat de necesitatea trecerii corpului politiei judiciare in subordinea Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acest fel, afirma Alina Albu, s-ar evita dubla subordonare a ofiterilor de politie judiciara care raspund atat Ministerului Afacerilor Interne, cat si PICCJ. Pe de alta parte, aceasta mutare ar permite sefilor parchetelor sa selecteze ofiterii si subofiterii de politie judiciara in functie de competente si cunostinte profesionale detinute.

Pe de alta parte, referindu-se la liberul acces la justitie al magistratilor, in materie disciplinara, procuroarea Alina Albu propune initiere unor demersuri pentru modificarea Legii nr. 317/2004, in sensul ca o sanctiune disciplinara dispusa de CSM sa poata fi contestata in doua grade de jurisdictie, nu doar de unul cum este in prezent, cand se contesta doar in fata completului de 5 judecatori al ICCJ.

Proiectul procurorului-sef al Serviciului de prevenire si combatere a criminalitatii organizate din cadrul DIICOT, Alina Albu, este unul amblu si contine idei si propuneri dintre cele mai inedite pentru reformarea CSM si a Justitiei in ansmablul sau.

Cititi aici pasaje din proiectul de candidat la demnitatea de CSM al Alinei Albu, cu precizarea ca la finalul articolului il puteti citi integral:

In situatia in care voi fi aleasa membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, sa urmaresc in raport de competentele atribuite prin lege, urmatoarele obiective:

1.Garantarea independentei justitiei si apararea reputatiei profesionale a magistratilor impotriva abuzurilor si influentelor de orice natura.

Conform legii, aceasta responsabilitate revine exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii, iar magistratii judecatori si procurori asteapta din partea acestuia reactii ferme impotriva presiunilor de orice natura.

Consider ca un sistem judiciar respectat si o putere judecatoreasca respectabila nu se pot obtine fara magistrati profesionisti, integri, dedicati si de inalta calitate morala, pe care sistemul la randul sau, sa ii pozitioneze acolo unde le este locul in cadrul unei societati democratice.

De aceea, in opinia mea, independenta magistratilor nu poate reprezenta o clauza de impunitate pentru toate actiunile magistratilor, ci ar trebui privita ca un drept si obligatie deopotriva, prin care magistratul, chemat sa aplice legea in cazuri particulare, s-o faca cu aceeasi masura, diligenta, impartialitate, profesionalism si fara discriminare. (…)

In opinia mea, cererile de aparare a reputatiei profesionale adresate de magistrati Consiliului si verificate prin intermediul Inspectiei Judiciare, trebuie sa fie tratate cu prioritate, pentru a se putea obtine un efect real si nu doar o declaratie publica, pe care factorul timp sa o anihileze in substanta sa.

Afirmand aceasta, nu pornesc de la premisa ca absolut orice dezbatere publica, orice articol de presa, orice prezentare deformata voita ori nu a realitatii dintr-o situatie particulara, este de natura sa lezeze independenta ori reputatia judecatorului si procurorului vizat, insa consider ca fiecare dintre acestia este liber in a aprecia daca atacurile la adresa sa il afecteaza profesional si personal si constituie un motiv intemeiat pentru formularea cererii in apararea sa, raportat la frecventa, intensitatea, locul, modul, initiatorii si beneficiarii acestor atacuri, etc.

In practica, cunosc situatii in care colegii mei procurori au fost sistematic tinte ale atacurilor mediatice, a zecilor de plangeri si sesizari din partea persoanelor cercetate, adresate diverselor institutii, inclusiv Inspectiei Judiciare, de cele mai multe ori scopul fiind acela de a obtine tergiversarea propriilor dosare, defaimarea anchetatorilor si formarea curentului de opinie favorabil.

Or, intr-o atare situatie, abuzul de drept nu poate fi constatat de procurorul de caz, impotriva caruia sunt indreptate atacurile, cata vreme plangerile si sesizarile sunt adresate altor organe si institutii, iar situatii de acest gen fac ca magistratul respectiv sa se simta lipsit de orice instrument care sa ii permita, pe de o parte, sa se apere in fata controalelor repetate, iar pe de alta parte, sa finalizeze in termenele procedurale anchetele respective.

De aceea, in opinia mea, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei magistratilor, ar trebui sa vegheze permanent la crearea cadrului firesc de munca pentru toti magistratii si din oficiu sa dispuna masuri de aparare a reputatiei acestora in cazul in care subiectii procesuali, reprezentanti ai media ori exponenti ai celorlalte puteri ale statului lanseaza atacuri ori creeaza presiuni de natura sa afecteze obiectivitatea magistratului ori independenta justitiei per ansamblu.

O discutie aparte pe care doresc sa o fac tot in legatura cu asigurarea independentei justitiei, are in vedere asigurarea deplinei independente a magistratului procuror, si nu am in vedere aici doar inlaturarea din lege a sintagmei, „sub autoritatea ministrului justitiei” privind activitatea procurorului, ci mai ales asigurarea parghiilor necesare pentru derularea in bune conditii a activitatii de urmarire penala. (…)

Tot astfel, bunul mers al unui parchet sau al urmaririi penale intr-un dosar sau altul, este grevat de modul in care factorii decidenti din politie inteleg sa aloce resurse umane suficiente in raport cu numarul sau complexitatea cauzelor, sa faca demersuri pentru a asigura pregatirea profesionala a lucratorilor de politie judiciara la standarde care sa asigure instrumentarea cu profesionalism si in termene rezonabile a cauzelor, sa prioritizeze anumite activitati, etc.

Consider deci ca asigurarea unei independente reale a magistratului procuror nu poate fi garantata fara trecerea corpului politiei judiciare in subordinea Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In acest fel ar putea fi evitata dubla subordonare a ofiterilor de politie judiciara (pe de o parte fata de sefii ierarhici, si pe de alta parte fata de procuror in activitatea de urmarire penala), aspect care in prezent conduce la impiedicarea coordonarii eficiente a politicilor penale si da posibilitatea amestecului executivului in problemele puterii judecatoresti.

Aceasta masura ar fi menita sa confere conducatorilor de parchete atributii in selectarea ofiterilor si subofiterilor de politie judiciara in functie de competente si cunostinte profesionale detinute, precum si posibilitatea crearii unor standarde de evaluare profesionala a acestora. (…)

2.Revizuirea criteriilor actuale de evaluare profesionala a magistratilor procurori si adoptarea unor criterii de evaluare si de performanta care sa reflecte complexitatea cauzelor instrumentate si, in fapt, activitatea reala si eficienta fiecaruia.

Am in vedere aici, similar cu sistemul existent la nivelul instantelor (unde la momentul inregistrarii unui dosar sistemul ECRIS acorda automat un punctaj privind gradul de complexitate), definirea unor criterii clare si concrete, de tip punctaj, care sa poata califica gradul de complexitate al dosarelor penale, deoarece la momentul actual, conform procedurii existente, complexitatea cauzelor instrumentate la nivelul P.I.C.C.J., D.I.I.C.O.T. si D.N.A., nu poate fi reflectata corect.

Consider de asemenea ca in prezent, criteriile de evaluare profesionala ale procurorilor sunt mult prea generale si nu reflecta activitatea propriu-zisa a fiecaruia dintre acestia.

Opinez ca nu este incurajata meritocratia, ci din contra, evaluarile profesionale continua sa aiba un caracter formal si nerealist.

Poate este necesar sa admitem ca nu intotdeauna cantitatea si ritmicitatea sunt cele care trebuie sa dea masura activitatii procurorilor, in mare masura acestea fiind criteriile cu care opereaza in prezent Inspectia Judiciara.

Merita scos in relief faptul ca astazi, in realitatea pe care o cunoastem cu totii, este nevoie pentru evaluarea muncii procurorilor de noi instrumente, de noi criterii de evaluare, adecvate.

Consider ca o corecta evaluare trebuie reflectata in activitatea efectiva a procurorului, deoarece in caz contrar se va ajunge la paradoxul in care unii din cei mai profesionisti procurori, cu rechizitorii ample si deosebit de complexe, sa fie sanctionati disciplinar pentru ca nu au lucrat ritmic in toate dosarele. De asemenea, acest criteriu poate crea sinecuri procurorilor care urmaresc efectuarea de activitati „ritmice” in toate dosarele, dar nu finalizeaza nici o cauza cu rechizitoriu.

Consider ca astfel de evaluari nu pot determina niciodata disponibilitate la efort, ci continua sa genereze deruta. (…)

De aceea consider ca o alta preocupare a Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui sa o constituie stabilirea unor criterii obiective de prioritizare a cauzelor aflate la un anumit moment dat in lucru la procuror.

Aceasta deoarece este de notorietate faptul ca in prezent, o deficienta majora a sistemului judiciar, cel putin in prima faza a procesului penal, se regaseste in lipsa unor criterii legale de prioritizare a cauzelor penale, cu exceptia dispozitiilor art. 355 C.p.p. – referitoare la judecarea cauzelor cu arestati preventiv, care se desfasoara cu urgenta si cu precadere, lipsind insa astfel de prevederi exprese pentru cursul urmaririi penale.

Reformarea Inspectiei judiciare si a activitatii de inspectie si control

Constat ca se impune reformarea Inspectiei judiciare incepand cu criteriile de admitere si modalitatea de selectie a inspectorilor si incheind cu durata mandatului acestora.

Opinez ca cele doua criterii generale de admitere a candidatilor la functia de inspector, respectiv vechimea in magistratura de minimum 8 ani si gradul profesional de tribunal, nu sunt indestulatoare pentru a da posibilitatea numirii intr-o functie de asemenea importanta pentru sistemul judiciar si trebuie completate cu conditii privind o excelenta pregatire profesionala combinata cu o experienta profesionala vasta, inclusiv in domenii cum sunt coruptia si criminalitatea organizata.

Totodata, consider ca exista o anomalie a legii ce trebuie indreptata, respectiv lipsa limitarii numarului de mandate pe care le poate exercita un inspector judiciar, precum si in ceea ce priveste modul de selectare a noilor inspectori. Se poate ajunge la situatii periculoase in care se vor stabiliza in aceste functii importante, aceeasi magistrati, pe principiul reciprocitatii alegerii.

Imi propun totodata initierea unor demersuri de modificare legislativa, in conformitate cu competentele atribuite de lege, care sa asigure accesul liber la justitie si magistratilor, in materie disciplinara, la acelasi nivel, si respectand aceleasi grade de jurisdictie care sunt prevazute pentru orice cetatean al Romaniei.“

*Cititi aici integral proiectul pentru demnitatea de CSM a procurorului-sef al DIICOT Alina Albu

Comentarii

# DODI date 4 August 2016 15:34 +6

Este firesc să fie unii procurori sancționați. Mai ales aceia care nu știu să răspundă la comenzi politice, nu știu practica mersul în patru labe și nu utilizează pupincurismul. Cine i-a pus să respecte legea și să gândească cu capul lor când sunt atâția șefi care îți dau soluția odată cu coperta dosarului. Mi se pare normal într-o țară în care statul de drept nu stă în poziție de drept, ci de drepți în fața binomului și a sfertodocților.

# gogu date 4 August 2016 18:08 +4

corect Bravo, sunt o gramada de PCA-uri care preiau dosare cu amenintari si scuipaturi, iar sefii se trag de bracinari cu infractorii

# Steluta date 4 August 2016 19:28 +10

dar RAPUNDEREA MAGISTRATILOR PROCURORI ale caror abuzuri sunt santionate de CEDO nu o intereseaza pe Alinuta ?!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 11.08.2022 – Buda si-a dorit purtatoare de cuvant

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva