5 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RAZBOI PE CSM – Iata argumentele invocate de judecatorii Adrian Gluga si Narcis Erculescu, si procurorii Sorin Flonta si Sorin Lia in contestatiile depuse la alegerile pentru noul CSM. Cei patru cer organizarea turului II pe motiv ca judecatorii Ramona Gratiela Milu si Mihai Ghica, precum si procurorii Claudiu Sandu si Catalina Sintion nu au obtinut o majoritate de 50 plus 1 din voturi. Judecatoarea Milu contraataca: “Modificarea regulilor prin reinterpretarea unor texte de lege”

Scris de: George TARATA | pdf | print

18 July 2022 18:04
Vizualizari: 4554

Desi alegerile pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii s-au incheiat pe 22 iunie 2022, iar rezultatele votului au fost afisate in 30 iunie 2022, lucrurile nu sunt clare deloc in legatura cu viitoarea componenta a CSM incepand cu 2023. O componenta care poate fi exact ca cea din prezent, in conditiile in care rezultatele alegerilor au fost contestate la CSM, si cel mai probabil vor fi contestate de oricare dintre parti si in instanta, urmand ca instanta sa dispuna suspendarea rezultatelor alegerilor pentru CSM pana la judecarea pe fond, caz in care vom avea parte si in 2023, cel putin pentru cateva luni, de membrii actuali ai Consiliului.


 

Lumea Justitiei prezinta principalele argumente invocate in contestatiile depuse la CSM, contestatii care pot duce la reluarea alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii. Este vorba despre contestatiile formulate de judecatorii Adrian Gluga si Narcis Erculescu, precum si de procurorii Claudiu Sandu si Sorin Lia, acestia atacand locurile castigate in urma alegerilor din 22 iunie 2022 de judecatorii Ramona Gratiela Milu si Mihai Ghica, si de procurorii Claudiu Sandu si Catalina Sintion.

De asemenea, prezentam si argumentele judecatoarei Ramona Gratiela Milu cu care aceasta isi apara pozitia castigata in alegeri.


Argumentele contestatarilor

 

Asa cum am anuntat in editia de duminica, 17 iulie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, condus de Marian Buda (foto), urmeaza sa discute in sedinta de marti, 19 iulie 2022, contestatiile formulate de mai multi candidati la alegerile pentru viitorul CSM, nemultumiti de rezultate. Este vorba despre contestatiile depuse de:

- judecatorul Adrian Gluga, presedintele Curtii de Apel Craiova, clasat pe locul patru la alegeri, in urma judecatoarei Ramona Gratiela Milu de la Curtea de Apel Brasov, cea care a obtinut ultimul loc alocat reprezentantilor curtilor de apel in CSM;

- judecatorul Narcis Erculescu, presedintele Tribunalului Dambovita, clasat pe locul al treilea la alegerile pentru CSM, la o distanta de doar sapte voturi de judecatorul Mihai Ghica de la Tribunalul Cluj, care a prins cel de-al doilea loc destinat reprezentantilor tribunalelor in CSM;

- procurorul Sorin Flonta, seful Parchetului Tribunlului Salaj, situat la alegeri in urma procurorului Claudiu Sandu de la Parchetul Tribunalului Brasov, la o distanta de doar patru voturi

- procurorul Sorin Lia, adjunctul Parchetului Judecatoriei Corabia, invins la alegerile pentru CSM de procuroarea Catalina Sintion de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 3


Contestatiile sunt in mare cam aceleasi. Autorii acestora invoca art. 8 alin. 4 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si solicita organizarea unui tur II de alegeri pe motiv ca cei declarati castigatori nu au obtinut o majoritate de voturi. Mai exact, Ramona Gratiela Milu (contestata de Adrian Gluga), Mihai Ghica (contestat de Narcis Erculescu), Claudiu Sandu (contestat de Sorin Flonta) si Catalina Sintion (contestata de Sorin Lia) nu au obtinut majoritate de voturi, adica 50 la suta plus 1.

Concret, autorii contestatiilor fac trimitere la prevederile art. 8 alin. 4 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si la art. 16 alin. 3 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precizand ca acestea impun organizarea unui tur II de alegeri, avand in vedere conditia ceruta pentru a ajunge in CSM, aceea de a obtine magoritatea de voturi din primul tur sau cel mai mare numar de voturi in turul II al alegerilor.


Art. 8 alin. 4 din Legea 317/2004:

In cazul in care niciunul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizeaza turul doi al alegerilor la care participa judecatorii si procurorii clasati pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obtinut numarul cel mai mare de voturi in turul doi al alegerilor”.


Art. 16 alin. 3 din Legea 317/2004:

“(1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizeaza rezultatele votului din circumscriptiile tuturor curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea.

(2) Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

a) 3 judecatori de la curtile de apel, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

b) 2 judecatori de la tribunale si tribunalele specializate, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

c) 2 judecatori de la judecatorii, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

d) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel, care a obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

e) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale si tribunalele specializate care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

f) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii, care a obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national.

(3) Dispozitiile art. 8 alin. (4) se aplica in mod corespunzator”.


De asemenea, aceiasi contestatari aduc in discutie Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 374 din 2 iunie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.54 alin.(1) teza intai si art.57 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Mai exact, autorii contestatiilor sustin ca paragrafele 44 si 48 din Decizia CCR 374/2016 confirma necesitatea organizarii unui tur II daca la primul tur al alegerilor candidatii nu au obtinut majoritatea voturilor (50 la suta plus 1):


“Din analiza sistematica a dispozitiilor legale rezulta ca procedura de alegere a Consiliului Superior al Magistraturii este o procedura unitara, care se desfasoara simultan pentru toate categoriile de judecatori si procurori, in functie de instantele sau parchetele corespunzatoare.

(…)

In continuare, potrivit art.16 si 17 din lege, Consiliul Superior al Magistraturii centralizeaza rezultatele votului din circumscriptiile tuturor curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea, dobandind calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii persoanele care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national: 3 judecatori de la curtile de apel, 2 judecatori de la tribunale si tribunalele specializate, 2 judecatori de la judecatorii, 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel, 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale si tribunalele specializate si 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii. Dispozitiile legale stabilesc in sarcina Consiliului obligatia de a centraliza rezultatele votului, transmise de catre cele 6 adunari generale (3 ale judecatorilor si 3 ale procurorilor), precum si de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, si de a verifica legalitatea procedurilor de alegere a tuturor membrilor Consiliului. Dupa centralizarea rezultatelor si solutionarea eventualelor contestatii, in temeiul art.18 alin. (1) din lege, Consiliul Superior al Magistraturii alcatuieste lista finala cuprinzand magistratii alesi si o transmite Biroului permanent al Senatului. Dispozitiile legale fac vorbire despre 'lista finala', deci despre alegerea in cadrul aceleiasi proceduri a tuturor membrilor Consiliului, rezultatul votului fiind centralizat intr-un document care cuprinde judecatorii si procurorii care au obtinut majoritatea de voturi in adunarile generale sau cei care au obtinut numarul cel mai mare de voturi in turul doi al alegerilor”.


Argumentele judecatoarei Ramona Gratiela Milu


De partea cealalta, judecatoarea Ramona Gratiela Milu a trimis un punct de vedere catre Consiliul Superior al Magistraturii in care solicita respingerea contestatiei depuse de judecatorul Adrian Gluga pe motov ca acesta nu invoca nicio incalcare a legii, ci propune o interpretare fortata a dispozitiilor din Legea 317/2004. Totodata, Milu acuza ca organizarea turului II nu ar reprezenta decat o modificare a regulilor dupa finalizarea alegerilor.

Cine are dreptate ramane ca fiecare magistrat din aceasta tara sa traga singur concluziile in baza argumentelor propuse de ambele parti. In final, problema va fi transata de instanta care va analiza actiunea ce va fi depusa impotriva hotararii Plenului CSM de solutionare a contestatiilor forumlate la alegerile pentru CSM. Si vorbim fie de o actiune apartinand lui Adrian Gluga, Narcis Erculescu, Sorin Flonta si Sorin Lia – nemultumiti de o eventuala decizie a CSM de respingere a contestatiilor, fie de o actiune apartinand Ramonei Gratiela Milu, lui Mihai Ghica, Claudiu Sandu sau Catalinei Sintion – nemultumiti de o eventuala solutie a CSM de admitere a contestatiilor. Oricum va fi, e previzibila o decizie in instanta de suspendare a rezultatelor alegerilor pentru CSM pana la judecata pe fond si de o prelungire a mandatelor actualilor membri CSM si in 2023, peste mandatul de 6 ani.


Iata punctul de vedere al judecatoarei Ramona Gratiela Milu de la Curtea de Apel Brasov:

 

“In atentia,

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

Subsemnata RAMONA GRATIELA MILU, judecator in cadrul Curtii de Apel Brasov, in calitate de candidat pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea curtilor de apel, situat in urma centralizarii voturilor pe locul 3 cu un numar de 361 de voturi, justificand asadar un interes legitim in procesul de verificare a legalitatii alegerilor,

Vazand contestatia depusa de catre domnul judecator Gluga Adrian privind legalitatea alegerii celui de-al treilea membru in Consiliul Superior al Magistraturii din partea curtilor de apel si solicitarea organizarii unui al doilea tur de scrutin,

Vazand lipsa oricarui raspuns la solicitarea formulata inca din 11.07.2022 sub nr. 46/CE/2022 avand comunicarea unor eventuale noi contestatii, respectiv comunicarea datel convocarii Plenului pentru a mi se da posibilitatea sustinerii unui punct de vedere,

Vazand ordinea de zi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 19.07.2022 intitulata Nota referitoare la desfasurarea procedurilor de alegere a membrilor Consiliului, nota al carei continut nu este accesibil magistratilor in general dar nici subsemnatei candidat din motive de neinteles,

Va supun atentiei urmatorul

PUNCT DE VEDERE

Prin care solicit sa respingeti contestatia formulata si sa constatati ca alegerile organizate in data de 22.06.2022 indeplinesc toate conditiile de legalitate iar membrii alesi in CSM de catre judecatorii de la curtile de apel sunt Odagiu Gheorghe Liviu cu 438 de voturi, Costache Elena Raluca cu 404 voturi si Ramona Gratiela Milu cu 361 de voturi.

in sustinerea acestui punct de vedere va invederez urmatoarele argumente:

In principal, contestatia formulata este inadmisibila, avand in vedere faptul ca pe aceasta cale pot fi semnalate aspecte de nelegalitate a organizarii alegerilor, potrivit dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 317/2004 conform carora:

'(1) Consiliul Superior al Magistraturii verifica legalitatea procedurilor de desemnare si de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricarui judecator sau procuror.

(2) In vederea formularii sesizarii, judecatorii si procurorii au dreptul sa verifice procesele-verbale cu privire la desfasurarea procedurilor prevazute la alin. (1) si rezultatul acestora, precum si buletinele de vot.

(3) Contestatiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare si de alegere pot fi depuse la sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul votului.

(4) Contestatiile se solutioneaza de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 5 zile de la data sesizarii. Solutia motivata a contestatiei se comunica persoanelor care au facut sesizarea.

(5) In cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de desemnare si de alegere, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instantele sau parchetele la care incalcarea legii a avut drept consecinta influentarea rezultatului alegerilor.'

Or, analizand continutul contestatiei formulate de domnul candidat Gluga Adrian se constata ca acesta nu invoca nicio incalcare a legii in procedura de desemnare si de alegere, ci, printr-o interpretare fortata a unor dispozitii legale clare si aplicate ca atare si la alegerile anterioare sustine ca este necesara organizarea unui tur doi al alegerilor intre candidatii aflati pe locurile 3 si 4.

In subsidiar, contestatia si solicitarea de organizare a unui tur doi al alegerilor intre candidatii aflati pe locurile 3 si 4 sunt vadit neintemeiate.

I. Organizarea unui tur doi in maniera solicitata nu poate corespunde unei corecte aplicari a prevederilor legale incidente!

Astfel,

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea 317/2004 'Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: 3 judecatori de la curtile de apel, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national …(3) Dispozitiile art. 8 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.'

Art. 8 alin. (4) prevede ca '…in cazul in care niciunul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizeaza turul doi al alegerilor la care participa judecatorii si procurorii clasati pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obtinut numarul cel mai mare de voturi in turul doi al alegerilor'

DAR, avand in vedere ipotezele la care art. 8 se refera (alin. 1-2, alegerile la ICCJ si PICCJ) pentru care este prevazuta expres conditia majoritatii de voturi in adunarile generale (alin. 3),

si

luand in considerare faptul ca art. 16 alin. 1 lit. a)-f) impune textual cerinta obtinerii celui mai mare numar de voturi la nivel national (in mod evident, NU conditia majoritatii de voturi in adunarile generale – argumentul qui dicit de uno, negat de altero),

avand in vedere regula de interpretare actus interpetandus est potius ut valeat quam ut pereat conform careia un text trebuie interpretat in sensul de a avea un sens, in acela conform caruia nu va produce nici un efect, in raport de art. 16 alin. 1 lit. a)-f) - care toate vorbesc despre numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

va rezulta ca

aplicarea 'in mod corespunzator' a prevederilor nu poate viza decat situatiile in care legea prevede expres conditia majoritatii de voturi (alegerile pentru ICCJ si PICCJ), ori acele situatii in care fiind un singur loc in consiliu (cazul parchetelor de pe langa judecatorii ori al parchetelor de pe langa curtile de apel) ar fi necesar ca cel ales in Consiliu sa se bucure de reprezentativitatea conferita de majoritatea voturilor obtinute. De altfel textul mentioneaza expres de turul 2 intre primii 2 clasati in situatia particulara in care niciunul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi.

Doar o astfel de interpretare corespunde vointei legiuitorului, iar textul invocat nu este aplicabil in sine situatiei in care exista 2 sau 3 locuri in Consiliu, asa cum este situatia tribunalelor, parchetelor de pe langa tribunal sau al curtilor de apel.

Chiar daca, prin absurd s-ar considera aplicabil textul si acestor din urma situatii, potrivit procesului verbal centralizator din 30.06, in cazul curtilor de apel se constata ca nu unul ci doi dintre candidati au obtinut majoritatea voturilor exprimate, prin urmare nu este indeplinita, in mod evident, conditia ca niciunul dintre candidati sa nu fi obtinut majoritate de voturi.

In ipoteza absurda in care si acest argument ar fi inlaturat, se constata ca textul vorbeste explicit despre organizarea unui tur doi intre primii 2 clasati, nicidecum despre candidatii clasati pe locurile 3-4.

***

II. Totodata, va supun atentiei si o analiza teleologica a textelor de lege in discutie:

A.Legea nr. 317/2004 forma publicata in Monitorul Oficial Nr. 599 din 2 iulie 2004

I. Art. 9 - (1) Judecatorii inaltei Curti de Casatie si Justitie aleg, in adunarea generala, prin vor secret, direct si personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecatorii care si-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorii de la Parchetul National Anticoruptie aleg, in adunarile generale ale procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct si personal, cate un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care si-au depus candidatura.

(3) Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si un procuror de la Parchetul National Anticoruptie, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi in adunarile generale.

(4) In cazul in care 2 sau mai multi candidati au obtinut un numar egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectiva in magistratura.

II. Art. 17 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizeaza rezultatele votului din circumscriptiile tuturor curtilor de apel si ale parchetelor de pe langa acestea.

(2) Sunt alesi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:

a) 4 judecatori de la curtile de apel, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

b) 2 judecatori de la tribunale si tribunalele specializate, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

c) un judecator de la judecatorii, care a obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

d) un procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel, care a obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

e) un procuror de la parchetele de pe langa tribunale si tribunalele specializate si un procuror de la parchetele de pe langa judecatorii, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national.

(3) Dispozitiile art. 9 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Observatie.:

  1. Dupa modificarea prin Legea 247/2005, in urma republicarii, art. 9 va deveni art. 8 iar art. 17 va deveni art. 16;

  2. Din lectura textelor rezulta un principiu privind alegerea membrilor CSM, indiferent de nivelul de la care provin, si anume: sunt alesi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii si procurorii care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

B.Legea 247/2005 Titlul XV privind modificarea Legii 317/2004,

I.Pct. 8. La articolul 9, alineatele (2) - (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

'(2) Procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorii de la Parchetul National Anticoruptie aleg, in adunarea generala comuna a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct si personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care si-au depus candidatura. in cadrul adunarii generale voteaza si procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(3) Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie, care au obtinut majoritate de voturi in adunarile generale.

(4) In cazul in care nici unul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizeaza turul doi al alegerilor la care participa judecatorii si procurorii clasati pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obtinut numarul cel mai mare de voturi in turul doi al alegerilor.'

II.Pct. 17. La articolul 17, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(2) Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

a) 3 judecatori de la curtile de apel, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

b) 2 judecatori de la tribunale si tribunalele specializate, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

c) 2 judecatori de la judecatorii, care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

d) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel, care a obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

e) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale si tribunalele specializate care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national;

f) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii, care a obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national.'

In concluzie:

1.Se renunta la principiul comun din forma initiala a Legii 317/2004 - sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii si procurorii care au obtinut numarul cel mai mare de voturi la nivel national – si se stabilesc reguli diferite privind conditiile de alegere:

  • pentru PICCJ si ICCJ se introduce regula noua a obtinerii majoritatii de voturi in adunarile generale;

  • pentru parchetele si instantele de rang inferior PICCJ si ICCJ se pastreaza regula obtinerii numarul cel mai mare de voturi la nivel national.

2. Analiza comparata a celor doua reguli conduce la concluzia ca cerinta majoritatii de voturi in adunarile generale este prevazuta ca o exceptie (pentru o singura instanta ICCJ si doua parchete PICCJ si PNA - acum un singur parchet PICCJ) de la regula generala (aplicabila de la curti de apel pana la judecatorii si parchetele corespunzatoare).

3.Modificarea art. 17 (devenit ulterior, art. 16) s-a limitat la alin. 2 si nu a vizat si alin. 3 care trimitea la art. 9 alin. (4) care fusese modificat si care, in forma initiala, dadea sens trimiterii (adica puteau exista cazuri in care candidatii de la curti de apel pana la judecatorii au obtinut un numar egal de voturi si trebuia stabilit un criteriu legal pentru departajarea acestora).

Astfel, dupa republicare si renumerotare, art. 16 alin. 3 a pastrat trimiterea la art. 8 alin. 4 desi ipoteza art. 16 nu foloseste conditia prealabila a obtinerii majoritatii de voturi in adunarile generale, ci impune in mod indiscutabil o alta regula, cea a obtinerii numarului cel mai mare de voturi la nivel national.

Asadar acesta este explicatia pretinsei 'corelari' dintre art. 16 alin. 3 si art. 8 alin. 4 din Legea 317/2004 care, in realitate, nu este decat dovada unei scapari legislative, a unei lipse de atentie la situatia juridica a normei la care se face trimitere, iar aceasta inadvertenta nu trebuie sa produca vreun efect pe care legiuitorul in mod clar nu l-a intentionat (s-au modificat doar regulile de alegere la PICCJ si ICCJ si structura reprezentarii la instantele si parchetele inferioare) si pe care regulile de interpretare logica le exclud categoric.

***

III. Nu in ultimul rand, mutatis mutandis, va supun atentiei argumentatia Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cauza Grosaru impotriva Romaniei, potrivit cu care:

'47. In acest sens, Curtea reaminteste ca obiectul si scopul Conventiei, instrument de protectie a fiintelor umane, impun interpretarea si aplicarea prevederilor sale intr-un mod care sa nu permita ca exigentele sale sa devina teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective (vezi, de exemplu, hotararile Artico impotriva Italiei din 13 mai 1980, seria A nr. 37, pp. 15-16, A§ 33; Partidul comunist unificat din Turcia si altii impotriva Turciei din 30 ianuarie 1998, Culegere 1998-I, pp. 18-19, A§ 33, si Chassagnou si altii impotriva Frantei [MC], nr. 25.088/94, 28.331/95 si 28.443/95, A§ 100, CEDO 1999-III). Or, dreptul de a candida la alegeri si, daca este cazul, de a fi ales, garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 si inerent notiunii de regim cu adevarat democratic, nu ar fi decat iluzoriu daca partea interesata ar putea in orice moment sa fie lipsita de el in mod arbitrar. Prin urmare, daca este adevarat ca statele dispun de o mare marja de apreciere in stabilirea regulilor electorale in abstracto, principiul efectivitatii drepturilor impune ca deciziile luate in aplicarea acestor reguli sa fie conforme cu un anumit numar de criterii care permit evitarea arbitrarului. In mod special, aceste decizii trebuie luate de catre un organ ce prezinta un minimum de garantii de impartialitate. De asemenea, puterea autonoma de apreciere a acestui organ nu trebuie sa fie exorbitanta; ea trebuie sa fie la un nivel suficient de precizie, circumscris de prevederile dreptului intern. In fine, procedura constatarii neeligibilitatii trebuie sa fie capabila sa garanteze o decizie echitabila si obiectiva, precum si sa evite orice abuz de putere din partea autoritatii competente (Podkolzina, mentionata mai sus, A§ 35). … 51. In speta se ridica intrebarea daca aceasta lipsa de claritate a regulilor electorale putea da loc unei interpretari arbitrare in momentul aplicarii lor. In acest sens, Curtea reaminteste ca a sanctionat deja interpretarea extensiva si, prin urmare, arbitrara a unei prevederi legale in materie electorala [vezi cauzele Kovach impotriva Ucrainei (Cererea nr. 39.424/02, A§A§ 48-62, Hotararea din 7 februarie 2008), referitoare la invalidarea scrutinului in 4 circumscriptii la alegerile parlamentare, ceea ce a dus la alegerea unui alt candidat decat reclamantul; Lykourezos impotriva Greciei (nr. 33.554/03, A§A§ 50-58, CEDO 2006-VIII), referitoare la pierderea unui mandat parlamentar din cauza unei incompatibilitati profesionale introduse de o noua lege; Paschalidis, Koutmeridis si Zaharakis impotriva Greciei (nr. 27.863/05, 28.422/05 si 28.028/05, A§A§ 29-35, Hotararea din 10 aprilie 2008), referitoare la luarea in considerare a buletinelor de vot in alb la calculul coeficientului electoral intr-o singura circumscriptie electorala]. 52. In opinia Curtii, lipsa de claritate a prevederilor relevante in materie le impunea autoritatilor nationale sa fie prudente in interpretarea lor, tinand cont de impactul direct pe care aceasta il avea asupra rezultatului alegerilor (vezi Kovach, mentionata mai sus, A§ 59). … Prin urmare, Curtea apreciaza ca prevederile hotaratoare pentru atribuirea unui mandat de deputat organizatiei ce reprezinta o minoritate nationala nu corespundeau la data evenimentelor cu cerintele de precizie impuse de jurisprudenta sa (vezi mai sus, paragraful 47).'

Asadar, de esenta unui proces electoral este ca normele aplicabile sa fie previzibile inca dinainte de debutul alegerilor si ca acestea sa nu primeasca o interpretare fundamental opusa la un moment postelectoral, prealabil validarii acestora.

De altfel, din economia acestei hotarari reiese ca organismul insarcinat cu organizarea si validarea rezultatului alegerilor trebuie sa respecte un set de criterii care sa permita evitarea arbitrariului, sens in care puterea de apreciere a acestuia trebuie sa fie la un nivel de precizie, circumscris prevederilor dreptului intern.

In acest sens, regulile electorale (inclusiv cele relative la atribuirea mandatului) trebuie sa fie clare, previzibile si accesibile.

***

IV. In concluzie, organizarea unui pretins tur doi nu ar constitui altceva decat modificarea regulilor privind alegerile prin reinterpretarea unor texte de lege, la un moment post electoral, respectiv ulterior finalizarii alegerilor efective.

Comentarii

# Marius date 18 July 2022 18:36 0

"decat" cateva intrebari : CSM are personalitate juridica !? Are ACT DE INFIINTARE !? PERSOANA Juridica Romana, este orice persoana juridica ce a fost infiintata si functioneaza in conformitate cu legislatia Romaniei. Dispozitia de infiintare si data infiintarii a CSM, publicata in Monitorul Oficial. CSM este de jure sau de facto !? CSM este persoana Juridica de drept public sau privat !? Dovada denumirii (STATUTUL) si sediul, patrimoniul precum si alte atribute de identificare; Cine sunt fondatorii Persoanei Juridice CSM !? Domeniul de activitate al Persoanei Juridice Durata de infiintare Persoana Juridica este inregistrata?Codul de inregistrare fiscala? Conform Legii 304/2004 art 38 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/64951 pretinsele instante NU EXISTĂ CA ȘI PERSOANE JURIDICE în Corporatia România. Art. 196 clauzele de nulitate Codul Civil Partea din LEGEA 287/2009 acestea ca institutii nu există. Legea 28 /1991 ring a bell !?

# maxtor date 19 July 2022 00:05 +66

"nu ar reprezenta decat o modificare a regulilor dupa finalizarea alegerilor"-daca regulile au fost cu finalizare sau nu.

# Adrian date 19 July 2022 00:09 -34

Pana la urma care ar fi diferenta dintre "alegerea"astora si "alegerea"Clotildei? Acelasi circ !

# Adrian date 19 July 2022 00:11 0

Pana la urma care ar fi diferenta dintre "alegerea"astora si "alegerea"Clotildei? Acelasi circ !

# maxtor date 19 July 2022 00:14 0

@Marius-c.s.m. nu are nevoie nici de "operator de date cu caracter privat", functioneaza,activeaza si relativizeaza.

# Cineva date 19 July 2022 08:55 -74

Deci,dna Milu vrea pur si simplu sa nu se aplice deloc art 8 alin 4 pentru ca este din greseala acolo.poftim interpretare de judecator.se scalda in principii latine pe coasta ei de argint dar nu stie ca eczista ccr pentru a decide daca o dispozitie este clara sau nu

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.10.2022 – La vremuri noi, tot ei! Completul Negru se reuneste la ICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva