13 aprilie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RECHIZITORIU PENTRU CATALIN PREDOIU – Ministrul Justitiei nu mai e frecventabil printre activisti. Asociatiile Forumul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie prezinta zece motive pentru care Predoiu trebuie dat afara: “Mandatul ministrului Justitiei a fost unul dezastruos... Pentru a nu fi afectat parcursul european al Romaniei si in vederea inlaturarii blocarii accesului la fondurile europene, este absolut necesara demiterea imediata a dlui Catalin Predoiu”

Scris de: George TARATA | pdf | print

27 noiembrie 2020 11:55
Vizualizari: 4883

S-au dus vremurile in care actualul ministru al Justitiei Catalin Predoiu, pe cand se afla in opozitie, facea front comun cu activistii din magistratura impotriva PSD. Asta intrucat Catalin Predoiu a devenit in randul magistratilor activisti un personaj total nefrecventabil (cum ar spune judecatorul CSM Bogdan "Bobita Matilet" Mateescu).


 

Doua asociatii care au avut un rol important in organizarea protestelor impotriva modificarilor aduse la Legile Justitiei de guvernele PSD, cand magistratii activisti se suiau pe treptele instantelor cu hartiute in maini, cer capul lui Catalin Predoiu. Asociatia Forumul Judecatorilor, condusa de judecatorul Dragos Calin (foto dreapta) de la Curtea de Apel Bucuresti, si Asociatia Initiativa pentru Justitie, condusa de procurorul Bogdan Pirlog (foto stanga), i-au facut rechizitoriul lui Predoiu, pe care il compara cu fostii ministri de Justitie Florin Iordache si Tudorel Toader, in mod nedrept am spune noi, in conditiile in care cei doi din urma au incercat scoaterea Justitiei de sub controlul Sistemului odios care a condus tara cu arma catuselor si au initiat reforme de care Justitia chiar avea nevoie. Intr-un comunicat de presa dat publicitatii in 25 noiembrie 2020, cele doua asociatii prezinta zece motive pentru care Predoiu ar trebui schimbat din functie. Acestea acuza ca mandatul lui Predoiu a fost unul dezastruos si atrag atentia ca mentinerea in functie a actualului ministru ar pune in pericol parcursul european al Romaniei.


Iata comunicatul comun al asociatiilor Forumul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie:


“Zece motive pentru care Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie solicita public demiterea Ministrului Justitiei, dl Catalin Predoiu

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie concluzioneaza ca mandatul Ministrului Justitiei a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse in perioada in care ministri erau domnii Florin Iordache si Tudorel Toader.

In interesul unei justitii independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al Romaniei si in vederea inlaturarii blocarii accesului la fondurile europene, este absolut necesara demiterea imediata a dlui Catalin Predoiu, pentru mai multe aspecte, intre care cele mai importante sunt:

1. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin tergiverarea si blocarea modificarilor legilor justitiei, vitale pentru functionarea autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Desi actualul Ministru al Justitiei este in functie de peste un an, 'legile justitiei' in varianta Iordache-Toader sunt in continuare aplicabile, fara niciun fel de ajustare, in ciuda criticilor in cascada ale entitatilor internationale relevante si ale magistratilor romani.

In Raportul MCV din 13 noiembrie 2018 s-a solicitat expres statului roman, intre altele, 'sa suspende imediat punerea in aplicare a legilor justitiei si a ordonantelor de urgente subsecvente' si 'sa revizuiasca legile justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO', precum si sa suspende numirile si revocarile procurorilor de rang inalt, 'cu respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii.'

Discursul inacceptabil al Ministrului Justitiei ('Nu trebuie sa ne grabim. Toata lumea e nerabdatoare, toti vrem sa reparam aceste legi, dar nu trebuie sa ne grabim. Este si cerinta raportului de tara, textual: Nu va grabiti, discutati cu toata lumea, ajungeti cat se poate la un numitor comun si apoi treceti cu propunerile in Parlament') confirma ignorarea totala a principiilor privind independenta justitiei in Romania si a angajamentelor luate de statul roman vizand remedierea rapida a aspectelor legislative criticate vehement de toti factorii interni si internationali relevanti.

In consecinta, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie continua sa functioneze, iar Ministrul Justitiei propune mentinerea actelor de procedura efectuate de procurorii respectivei sectii, ignorand faptul ca existenta acestei structuri incalca Tratatul Uniunii Europene si, prin aceasta, Constitutia Romaniei.

2. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin declansarea, imediat dupa investire, a procedurii de numire in functie a procurorilor de rang inalt si propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistratuirii – Sectia pentru procurori. Asociatiile Forumul Judecatorilor din Romania si Initiativa pentru Justitie i-au solicitat Ministrului Justitiei sa nu declanseze procedurile de numire a acestora pana dupa punerea in acord a dispozitiilor legale in materie cu recomandarile formulate constant in rapoartele Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare (rapoartele MCV), rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Presa romana a dezvaluit recent ca, la 4 august 2020, 'Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (PiCCJ) a clasat dosarul de spalare de bani in care erau vizati compania Rail Force, a omului de afaceri Costel Comana, dar si actualul ministru al Justitiei, avocatul Catalin Predoiu, potrivit unui raspuns oficial al parchetului la o solicitare a G4media.ro'. Toti procurorii ierarhic superiori procurorului de caz (procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, precum si procurorul-sef al Sectiei Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie şi Justitie), competenti a verifica solutia, au fost numiti chiar de actualul Ministru al Justitiei, tot de acesta depinzand si revocarea acestora din posturile de conducere detinute. O astfel de situatie faptica este de natura a crea in cadrul opiniei publice aparenta unui conflict de interese la numirea in functii de top management in parchete, in lipsa unor garantii de impartialitate si a implicarii reale a sistemului judiciar in aceste proceduri.

De asemenea, Raportul Comisiei Europene din 30 septembrie 2020 privind statul de drept – Capitolul consacrat situatiei statului de drept in Romania – mentioneaza ca procurorul general si procurorul-sef al DIICOT au fost numiti (de presedintele Klaus Iohannis, la propunerea Ministrului Justitiei, Catalin Predoiu), 'in ciuda unui aviz negativ al CSM. Aceasta situatie a evidentiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, in contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire in functie mai solide si independente si a sugerat ca o cale sigura de a ajunge la o solutie durabila ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Venetia'.

3. Promovarea in spatiul public a unor noi modificari ale 'legilor justitiei' de natura a afecta grav independenta justitiei.

In primavara anului 2020, Ministerul Justitiei a propus un proiect inadmisibil, prin care erau instituite noi filtre pentru anchetarea si trimiterea in judecata a procurorilor si judecatorilor, aceasta initiativa legislativa consolidand un soi de 'impunitate larga' pentru magistrati. Prin aceste dispozitii, dezavuate de subscrisele asociatii, se dorea ca punerea in mişcare a actiunii penale fata de un judecator sau procuror sa se faca doar cu autorizarea prealabila a procurorului general al Romaniei, iar trimiterea in judecata a judecatorilor şi procurorilor sa se incuviinteze de Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, de Sectia pentru procurori a CSM. Astfel de prevederi nu au fost niciodata solicitate de catre magistratii din Romania, cu exceptia proiectului de candidatura al judecatorului Lia Savonea la Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul de desfiintare a Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din justitie a fost abandonat de Ministerul Justitiei, desi majoritatea covarsitoare a magistratilor a opinat in acest sens in adunari generale ale instantelor si parchetelor.

In luna septembrie 2020, Ministerul Justitiei a supus dezbaterii publice un nou proiect in care procedurile de numire a procurorilor de rang inalt propuse raman la discretia factorilor politici si nu respecta recomandarile formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare, rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei de la Venetia si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE). Se intentioneaza reintroducerea posibilitatii exercitarii actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor de Ministrul Justitiei, masura care va aduce atingere independentei magistratilor, prin interferenta in gestionarea aspectelor de natura disciplinara din cariera judecatorilor si procurorilor. Contrar explicatiilor oferite de Ministrul Justitiei, proiectul de lege propus nu urmareste asigurarea unei reprezentari adecvate a conducerii instantelor si parchetelor in cadrul colegiilor de conducere. Dimpotriva, prin introducerea ca membri de drept, in colegiile de conducere ale instantelor, a vicepresedintilor si a presedintilor de sectii, concomitent cu reducerea numarului de membri fara functii de conducere (ramasi pur simbolic in colegiu) se afecteaza tocmai ideea democratizarii deciziei/conducerii in instantele de judecata si asigurarii unei contraponderi in raport cu atributiile presedintelui instantei. Sunt transformate, practic, colegiile de conducere in echipa de suport a presedintilor de instanta (desemnati de comisii numite de Sectia pentru judecatori a CSM, sectie care numeste direct si presedintii de sectii din instante), devenite in final un fel de formalitati administrative inutile. Propunerea privind activitatea nepermanenta a membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, cel putin in privinta membrilor alesi provenind de la inalta Curte de Casatie sau parchete, este de natura sa afecteze capacitatea CSM de a-si indeplini rolul constitutional de garant al independentei justitiei prin aceea ca membrii CSM ar putea fi colegi cu judecatorii iCCJ care solutioneaza recursuri impotriva hotararilor disciplinare ale Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara. Astfel, proiectul de lege nu a avut niciun moment in vedere necesitatea pastrarii unei aparente de impartialitate si inlaturarea oricarui risc de influentare a deciziei. De asemenea, data fiind subordonarea ierarhica a procurorilor in cadrul Ministerului Public, membrii procurori din CSM nu ar putea fi protejati de posibile presiuni sau imixtiuni. Proiectul mai propune si transferul unor competente ale Sectiei pentru procurori a CSM catre procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (numirea si revocarea procurorilor in cadrul DIICOT si DNA, detasarea, delegarea, unele atributii privind promovarea), respectiv catre Ministrul Justitiei (aprobarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor), Plenul CSM sau Consiliul stiintific al INM. Practic, Sectia pentru procurori a CSM isi pierde majoritatea atributiilor si devine un accesoriu al procurorului general si al Ministrului Justitiei, care va concentra toate prerogativele de luare a deciziei. Acordarea unor asemenea atributii unor persoane numite politic, direct sau indirect, in detrimentul organismului care, potrivit art. 133 alin.(1) din Constitutia Romaniei, are rolul de garant al independentei justitiei, reprezinta o incalcare evidenta a independentei justitiei. Desfasurarea activitatii procurorilor (ce alcatuiesc Ministerul Public) sub autoritatea Ministrului Justitiei nu inseamna subordonare din punct de vedere administrativ. Managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Public reprezinta o componenta a independentei procurorilor si actul normativ care reglementeaza aceste chestiuni este necesar a fi aprobat de Sectia de procurori a CSM, tocmai in vederea garantarii independentei justitiei. Se propune reintroducerea delegarii procurorilor fara acord, un alt mijloc de presiune asupra acestora. Se propune acordarea Procurorului General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a calitatii de procuror ierarhic superior al tuturor procurorilor. A accepta interventia nelimitata a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra actelor intocmite de orice procuror din cadrul Ministerului Public (solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de catre procurorul ierarhic superior, cand sunt apreciate ca fiind nelegale) inseamna a-i recunoaste acestuia o atributie exceptionala care ii permite sa eludeze fara nicio limita modalitatea legala de realizare a controlului ierarhic. in cauza Kovesi c. Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca principiul independentei procurorilor este un element cheie in mentinerea independentei sistemului judiciar. In lipsa independentei procurorului in efectuarea sau supravegherea urmaririi penale, independenta cu privire la adoptarea unei solutii este golita de continut. Prin urmare, procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie poate exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, exclusiv atributii de coordonare si control al administrarii tuturor parchetelor. Prin Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia) a sugerat Romaniei sa elimine ori sa defineasca mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior sa invalideze solutiile procurorilor pentru situatiile de nefundamentare. in Raportul cu privire la Standardele Europene referitoare la sistemul judiciar adoptat de Comisia de la Venetia in anul 2010, la pct. 31, se arata ca, in sistemul ierarhic al organizarii activitatii procurorilor, independenta acestora se traduce prin faptul ca, in exercitarea atributiilor prevazute de lege, acestia nu trebuie sa obtina o aprobare a superiorului, nici o confirmare a acestuia.

4. Refuzul sesizarii Comisiei de la Venetia cu privire la proiectele de modificare a 'legilor justitiei' prezentate la 30 septembrie 2020, desi prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeana a solicitat 'punerea in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, recomandand inclusiv revizuirea prevederilor art.132 alin.(1) din Constitutia Romaniei si modificarea Legii nr.303/2004, astfel incat avizul CSM sa capete caracter obligatoriu'. Procedurile de numire a procurorilor de rang inalt propuse prin noile proiecte de lege, anuntate la 30 septembrie 2020, nu respecta recomandarile formulate constant in rapoartele Comisiei Europene, rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei de la Venetia si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

5. Neluarea masurilor necesare prevenirii raspandirii COVID-19 la nivelul institutiilor din cadrul autoritatii judecatoresti. Timp de aproape un an, Guvernul Romaniei (prin Ministerul Justitiei) s-a dovedit incapabil a promova in Parlament macar un proiect minimal de digitalizare, in situatia in care, zilnic, zeci de magistrati sau grefieri devin purtatori ai noului coronavirus, iar alti zeci de colegi intra in izolare, punandu-se in dificultate functionarea instantelor si a parchetelor. Sediile instantelor de judecata au devenit focare de raspandire a virusului SARS-CoV-2, existand cazuri numeroase de infectare in instantele mari din municipiile importante ale tarii, fapt care a determinat inchiderea temporara a activitatii si amanarea judecarii unor dosare. Ministerul Justitiei nu a apreciat urgenta si necesitatea digitalizarii extinse a instantelor de judecata, comunicarea actelor de procedura exclusiv pe cale electronica, prin adoptarea cu rapiditate a unui act normativ in vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferinta, precum si restrangerea fazei orale in anumite pricini judiciare. Desi Ministrul Justitiei a anuntat public la 10 noiembrie 2020 ca in instante au fost inregistrate 546 de cazuri, dintre care 5 persoane au ajuns la terapie intensiva, iar 3 persoane au decedat, a refuzat sa isi asume vreo responsabilitate.

Dupa lungi ezitari, cel putin pentru a puncta la nivel de imagine, la 20.11.2020, Guvernul Romaniei a decis sa adopte proiectul Legii privind unele masurilor din domeniul justitiei in contextul pandemiei de COVID-19, dupa ce, in cursul zilei de 18.11.2020, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil acest demers, in lipsa consultarii sistemului judiciar, privind masuri care sa asigure functionarea justitiei ca serviciu public. Reglementarea propusa vine insa dupa mai bine de 8 luni de la declararea oficiala a pandemiei de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cuprinzand solutii inutile sau, dupa caz, inaplicabile, in raport cu ceea ce s-a solicitat de cele doua asociatii profesionale.

Proiectul nu apare inregistrat pe site-urile Parlamentului, probabil nefiind inaintat, iar adoptarea sa de Parlament dupa alte cateva luni, in contextul actual, reprezinta o dovada a dispretului la adresa situatiei grave a infectarilor cu virusul SARS-CoV-2 din instantele judecatoresti si parchete.

Ministerul Justitiei nu prezinta date zilnice referitoare la situatia dramatica in care au ajuns acestea, numarul infectiilor depasind 1000, zilnic multi magistrati si grefieri fiind internati la ATI, unele persoane dintre acestea decedand.

6. Dezinformarea publica privind cazurile de Covid-19 din penitenciare. Astfel, potrivit comunicatului publicat pe site-ul Ministerului Justitiei la 19 noiembrie 2020, Ministrul Predoiu a afirmat ca 'ANP a inregistrat o performanta prin faptul ca luni de zile niciun detinut nu s-a infectat' si ca 'in ultima luna, au aparut primele cazuri de infectari in randul detinutilor, insa cifra se mentine la un nivel rezonabil'. Aceste afirmatii sunt contrazise chiar de informarile de presa publicate periodic pe site-ul ANP, din care a rezultat ca inca din aprilie s-au inregistrat cazuri de infectari in randul persoanelor private de libertate. Mai mult, in comunicatul din 11 noiembrie se mentioneaza faptul ca numai la Penitenciarul-Spital Bucuresti-Jilava, in prezent, se asigura tratamentul pentru 214 persoane private de libertate confirmate pozitiv SARS-CoV-2, alte 123 fiind tratate si declarate vindecate. Este evident ca ministrul Predoiu cunostea aceste realitati, dar, din motive de imagine, a ales sa prezinte publicului informatii nereale.

7. Lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificari ale Codului de procedura penala, care sa transpuna dispozitiile Deciziei nr. 55/2020 a Curtii Constitutionale a Romaniei, in sensul reglementarii unei proceduri de contestare a masurilor de supraveghere tehnica si obtinere a datelor financiare, precum si de desecretizare a actelor ce au stat la baza autorizarii respectivelor masuri, atunci cand acestea vizau persoane interesate care nu au calitatea de parte in procesul penal, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja in dosarele penale. Ministrul Justitiei a initiat, in schimb, un proiect de modificare legislativa care vizeaza, in mod gresit, Legea nr. 51/1990 si nu Codul de procedura penala, iar propunerea legislativa este incompleta, ea neacoperind toate situatiile existente in practica.

8. Politica dezastruoasa de resurse umane. Lipsa unor demersuri serioase pentru modificari legislative imediate necesare desfasurarii concursurilor de admitere in magistratura, a examenelor de absolvire a Institutului National al Magistraturii si a examenelor de capacitate, precum si a transferurilor magistratilor.

Anul 2020 a fost primul an de dupa 1989 in care in magistratura nu s-au mai organizat concursuri de admitere, deoarece puterea legislativa si puterea executiva (in special Ministrul Justitiei) au fost incapabile sa adopte o reglementare rapida, pentru a se conforma unei decizii ale Curtii Constitutionale pronuntate in martie 2020.

Situatia fara precedent se suprapune unui moment in care exista sute de posturi vacante in instante si parchete, efectele fiind similare masurii dublarii perioadei de studiu la Institutul National al Magistraturii, propusa de reforma Iordache-Toader.

Raportul MCV din 25 ianuarie 2017 a solicitat solutii cu privire la problemele reprezentate de volumul de munca excesiv, problema sistemica a justitiei romane care se va acutiza prin aplicarea, de la 1 ianuarie 2021, a dispozitiilor referitoare la completurile de judecata formate din 3 judecatori in apeluri, fata de care Ministerul Justitiei nu a propus Guvernului sau Parlamentului niciun fel de solutie.

9. Consecintele devastatoare pentru imaginea Ministerului Public ale actiunilor Ministrului Justitiei. Folosirea Ministerului Justitiei si a activitatii autoritatilor judiciare in campania electorala.

Unul dintre procurorii de rang inalt sustinuti pentru numire de ministrul Catalin Predoiu a fost doamna Giorgiana Hosu, in ciuda calitatii de inculpat a sotului sau intr-un dosar de coruptie, condamnarea ulterioara a acestuia in prima instanta determinand si demisia procurorului respectiv, care s-a remarcat la nivelul perceptiei publice prin neexercitarea initiala a controlului cu privire la solutia dispusa in dosarul '10 august', urmata de infirmarea solutiei, la presiunea opiniei publice, si sesizarea judecatorului de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, necompetent material sau dupa calitatea persoanei, fapt care a produs o intarziere semnificativa a posibilei redeschideri a urmaririi penale (nici in prezent nu s-a solutionat).

In urma aparitiei Raportului privind traficul de persoane (2019) publicat de Ambasada Statelor Unite ale Americii, in care se constata faptul ca autoritatile au diminuat eforturile de aplicare a legii in activitatea de urmarire penala a infractiunilor de trafic de persoane, prevazuta de art.210 din Codul penal, si trafic de minori, prevazuta de art.211 din Codul penal, care sunt date de catre legiuitor in competenta exclusiva de investigare a DIICOT, Ministrul Justitiei a ales calea mistificarii si ascunderii adevarului prin prezentarea in spatiul public a unor informatii nereale privind dimensiunea reala a traficului de persoane si dezvoltarea exponentiala a fenomenului criminalitatii organizate (ex. clanurile interlope) si nu a desfasurat niciun demers concret in sensul eficientizarii combaterii fenomenului infractional al traficului de persoane. Cu exceptia unor declaratii lipsite de orice suport faptic, acesta nu a initiat niciun demers serios, de politica penala, in vederea combaterii traficului de persoane si a criminalitatii organizate. Printre declaratiile facute se numara: 'S-a terminat. Ceea ce a inceput de cateva luni de zile va continua pana la starpirea completa a acestui fenomen', 'Deja sunt lucruri in miscare. (…) Se va intra cu buldozerul, cu lama, pana la rasul solului.' sau 'Am creat pe parcursul lunilor precedente un front institutional impotriva crimei organizate. incepe sa dea rezultate. incep sa cada clanuri de interlopi.' Paradoxul acestei declaratii il constituie faptul ca, la cateva ore de la anuntarea 'caderilor' generice a clanurilor de interlopi, la marginea capitalei avea loc o confruntare sangeroasa intre membrii prezumtivi ai unor astfel de grupari.

Catalin Predoiu a sustinut ca au inceput sa apara rezultatele in ceea ce priveste lupta pentru combaterea traficului de persoane, desi declaratiile ministrului Justitiei nu erau corelate cu actiuni concrete. Cu toate ca un numar de 108 organizatii non-guvernamentale au cerut ca Legea nr.217/2020, care reduce efectiv prescriptia pentru infractiunile legate de traficul de persoane si de pornografie infantila, sa nu fie promulgata, Guvernul a blocat o initiativa parlamentara de imbunatatire a legislatiei penala in materie de trafic de persoane. Intr-un raport al Comisiei Europene, Romania se afla pe prima pozitie ca stat de origine a victimelor traficului de persoane la nivel european. Din totalul celor 14.145 de victime ale traficului de persoane identificate in statele membre UE, cele mai multe proveneau din Romania. De asemenea, Raportul anual al Departamentului de Stat SUA privind traficul de persoane, publicat in luna iunie 2020, a remarcat lipsa de progrese a Romaniei in combaterea traficului de persoane. impreuna cu Irlanda, Romania a fost singura tara membra a Uniunii Europene plasata in lista de supraveghere de nivel 2.

10. Lipsa oricarei viziuni cu privire la politia judiciara. Nu a existat niciun demers in sensul preluarii totale sau partiale a politiei judiciare la Ministerul Public, Mai mult, s-a permis Ministerului de Interne sa isi impuna punctul de vedere cu privire la reglementarea procedurii de acordare si retragere a avizului de politie judiciara. Nu a existat niciun demers de politica penala care sa ia in considerare, intr-o viziune integrata, parchetele si politia judiciara. Ministerul Justitiei nu a avut niciun punct de vedere si nici nu s-a implicat in vreun fel in proiectul de reforma a Ministerului Afacerilor Interne, proiect care va cuprinde si o 'reforma' ampla a Politiei Romane, inclusiv a politiei judiciare. De fapt, nu a dat niciun moment dovada ca intelege rolul esential al politiei judiciare in activitatea de urmarire penala.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania

Asociatia Initiativa pentru Justitie”

Comentarii

# CARCOTAS date 27 noiembrie 2020 12:19 +3

Da, am remarcat si eu ca dl. Predoiu vrea sa concentreze in mana procurorului general toate parghiile de posibila domesticire a procurorilor; pe de alta parte, opinia comunista ca procurorii trebuie priviti in mod cazon, ca soldatii unui singur general este larg si intim imbratisata prin parchete, la orice nivel; astfel, un procuror de la o locala are ca sefi pe primul procuror si pe adjunctul sau, apoi pe primul procuror si adjunctul de la tribunal, deasupra pe procurorul general si adjunctul de la parchetul Curtii, iar in varf toata procurarime din parchetul general, ca de!, astia sunt rupti din coasta SEFULUI MARE, basca liota de sefi de sectii de la tribunal, curtea de apel si din Parchetul general, care desi nu sunt formal sefi in sensul legii, in concret li se prezinta bobocilor si tuturor celor de jos ca fiind sefi. In schimb, despre SIIJ, lasati-o in pace, ca oricum nu mai deranjeaza, dupa ce dosarul Lulei e pe hold, mai ales ca e M.N. seful ei.

# M date 27 noiembrie 2020 13:48 +4

Cred ca predoiu este cel mai ticalos ministru de justitie care a avut tarisoara asta, sa imi spuna mie cineva ca asta nu este un acoperit al sistemului? Sau poate pentru alte state cu alte interese.

# Gilu date 27 noiembrie 2020 14:35 0

Dar dacă madam'Europa il vrea pe musiu Perdoiu sau unul asemănător din cei care populează din plin plaiurile dambovitene?...Un popor de plescari care se uita mereu peste gard - la ei e mai bine ca la noi - crezând că dacă aleg străini sa- i guverneze , ridica aia stavilele la raurile de lapte si miere către noi,miluindu-ne din plin...Luati cazul Clocotildei: or fi furat aia voturi,dar a si fost votată pe bune; asa ca vine vorba filosofului Petre Țuțea...ca meritam!

# Dragos date 27 noiembrie 2020 17:43 0

As dori sa stim ce drepturi legale au executorii judecatoresti? / altfel spus: cine le da dreptul sa trimita executari =amenintari judecatoresti cat timp o persoana parata nu a trecut printr-o instanta si deci nu stie cu cine este in conflict? Stim ca aprobarea de a apela la un executor judecatoresc o poate decide numai un complet de judecata si o hotarare judecatoreasca civila! Cine da dreptul executorilor sa fie corupti? adica contra unei sume de bani sa faca ce li se cere de catre personae certate cu legea !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 13.04.2021 – Ionut Matei se face notar

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva