27 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REPUBLICA FUNCTIONARILOR PUBLICI – Judecatorii de penal ai ICCJ interpreteaza extensiv calitatea de “functionar public” din art. 175, alin 2 Cod penal, asimiland-o angajatilor din privat care nu au nicio treaba cu banul public. S-a ajuns ca orice angajat privat sa poata fi inculpat de marile parchete pentru orice fapta definita de lege ca “fapta functionarului public”. Curtea Constitutionala trebuie sa puna capat abuzurilor posibile prin art. 175, alin. 2 Cod penal

Scris de: L.J. | pdf | print

24 iulie 2017 15:34
Vizualizari: 21792

Ca si cand nu era suficient noul Codul penal defect - intrat in vigoare la 1 februarie 2014 cu sute de erori fundamentale generate de exponenti ai Binomului din comisiile de elaborare platite gras de la Ministerul Justitiei – judecatori ICCJ de penal,  stiuti ca au avut in trecut legaturi cu DNA, au ajuns sa pronunte hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materia functionarului public. Judecatori precum Valentin Horia Selaru (fost consilier al lui Kovesi), Ioana Bogdan (fosta consilier al lui Daniel Morar la DNA), Silvia Cerbu (sotie de fost procuror DNA) precum si judecatori de mandate pe siguranta nationala care au aparat interesele SRI inaintea Drepturilor Omului au ajuns sa emita decizii referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind interpretarea calitatii de functionar public contestate de multi acuzati din dosarele DNA si DIICOT. Culmea, unii din acesti judecatori care au “dezlegat pricina” ajung sa judece dosare cu asemenea obiecte.


Art. 175, alin. 2, Cod penal – o nenorocire pentru privatii din toate mediile de activitate

In toate manualele europene despre coruptie, aceast flagel este legat indisolubil de puterea conferita de functia publica, de banul public. De asemenea, in legea functionarilor publici nr. 188/1999 se stipuleaza ca “functionarul public” este persoana numita in conditiile legii intr-o functie publica.

Creatorii noului Cod penal intrat in vigoare la 1 februarie 2014, care au consolidat statul securist, au nascut o uriasa discriminare asimiland si privatii categoriei de functionari publici prin articolul 172, alin. 2 Cod penal – Functionar public, care prevede: “De asemenea, este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.

Un functionar public este platit din bani publici si decide cu privire la banul public si este recompensat prin lege cu o gramada de sporuri si recompense; un angajat privat nu are niciun spor si nu vehiculeaza niciun ban public. Cum se pot impaca cele doua notiuni?

Cu alte cuvinte, potrivit interpretarii noului Cod penal, daca esti vanzator la un SRL privat esti functionar public pentru ca firma care te-a angajat este supusa controlului ANAF sau altor autoritati; esti jurnalist la o televiziune privata esti functionar pentru ca esti sub controlul si autorizatia CNA; esti simplu angajat la o societate privata care vinde asigurari auto sau de alta natura, de asemenea esti inclus in categoria functionarilor publici prin acest text de lege absolut cretin. Si exemplele pot continua cu sutele.

Art. 172, alin. 2 Cod penal a transformat mediul privat din Romania intr-o tinta pentru procurorii DNA, DIICOT si nu numai, pentru ca orice angajat de la o firma privata poate fi incadrat la categoria “functionar public” daca asa i se nazare unui procuror sa faca o interpretare extensiva. Se stie ca relatiile de afaceri strict intre firme private nu au legatura cu banul public, dar daca i se nazare unui procuror ca ai facut ceva in cadrul unui SRL poti fi bagat la abuz in serviciu, conflict de interese, mita sau alte fapte specifice functionarului public, pe baza unui simplu denunt si a unui pretins prejudiciu, pentru ca un procuror poate sa interpreteze cum vrea oportunitatea si rentabilitatea actiunilor tale chiar si in propria ta firma.

In plan macro social, practic s-a dat dreptul procurorilor de la marile parchete sa se imixtioneze in activitatea intreprinderilor private, in munca angajatilor (nu vorbim aici de inselaciune sau evaziune fiscala), sa foloseasca arma interceptarilor, a sechestrelor si a compromiterii publice, fara sa existe raspundere daca anchetele de acest gen duc la distrugerea unor afaceri sau destine.

In practica DNA exista deja un caz celebru de interpretare tendentioasa a art. 175 cod penal, privind o asa zisa luare de mita pentru care a fost trimis in judecata jurnalistul Andrei Badin de la B1TV, simplu angajat la televiziunea privata. Astfel de precedente, deloc singulare, si fara nicio legatura cu banul public au dat procurorilor dreptul de a se imixtiona in mediul privat la toate nivelele si sa incropeasca dosare penale, care au ca efect parazitarea mediului de afaceri, distrugerea de oameni si destine.

Lumeajustitiei.ro va prezinta Decizia nr. 18 din 30 mai 2017 (Dosar 977/1/2017) a ICCJ pronuntata pentru dezlegarea unei chestiuni de drept privind calitatea de functionar public in raport de calitatea de angajati ai unor banci private.

Problema calitatii de “functionar public” a fost invocata si intr-un dosar penal privind acuzatiile aduse de DIICOT unui grup de fosti angajati ai Bancii Romane de Scont, Astra Asigurari si alte entitati private. Acuzatii condamnati la fond, au ridicat in apel, din nou, problema lipsei calitatii de functionari publici ca angajati ai unor banci si firme private, acuzand in plus ca Banca Nationala a Romaniei (care controleaza bancile private) nu este o “autoritate publica” astfel incat sa se interpreteze, chiar si prim prisma defectuosului art. 175, alin. 2 Cod penal, ca ar fi functionari publici. Curtea de Apel Bucuresti a acceptata sesizarea ICCJ pentru dezlegarea chestiunii de drept ridicate de acuzati.

In pofida faptului ca nu s-a facut dovada certa ca BNR este o “autoritate publica” infiintata printr-o lege organica, completul ICCJ format din judecatorii de penal Sorina Mirela Popescu, Geanina Cristina Arghir, Silvia Cerbu, Rodica Cosma, Simona Cristina Nenita, Valentin Horia Selaru, Ioana Bogdan, Simona Daniela Encean si Florentina Dragomir au decis prin interpretarea imprejurarilor in care BNR functioneaza in Romania ca: “In sensul legii penale, functionarul bancar, angajat al unei societati bancare cu capital integral privat, autorizata si aflata sub supravegherea Bancii Nationale a Romaniei, este functionar public, in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei”.

Uimitoare este motivarea calitatii de “autoritate publica” a Bancii Nationale a Romaniei”, pentru care in legislatia actuala nu s-a gasit niciun text de lege care sa ii confere calitatea de autoritate publica data prin lege organica. Dimpotriva, in textele legilor in vigoare, BNR este prezentata ca o institutie publica si nicidecum ca autoritate publica.

Astfel, pentru “dovedirea” calitatii de infiintare prin lege organica, judecatorii ICCJ au introdus in motivare un pasaj luat de pe istoricul BNR pus pe siteul acestei banci www.bnr.ro: care se raporteaza la o lege din 1880 (de acum 130 ani) “...nu trebuie omis faptul ca infiintarea Bancii Nationale a Romaniei s-a facut printr-o lege organica, „Legea pentru infiintarea unei banci de scont si circulatiune“, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 17 aprilie 1880”.

Evident o asemenea motivare preluata din compunerea de pe siteul BNR in care aceasta institutie a vrut sa-si aroge o vechime cat mai prestigioasa nu poate dovedi ca BNR este o autoritate publica infiintata prin lege organica, deoarece Legea 312/2004 privind statutul BNR prevede explicit ca aceasta banca este o simpla institutie publica:

ART 1 – Statutul legal: (1) Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a Romaniei, avand personalitate juridica. (2) Banca Nationala a Romaniei este o institutie publica independenta, cu sediul central in municipiul Bucuresti si poate avea sucursale si agentii atat in municipiul Bucuresti, cat si in alte localitati din tara.”

Iata cum, in opinia noastra, judecatorii ICCJ au facut ei legea, acest lucru aparand pentru noi cu atat mai surprinzator cu cat toti judecatorii din completul de dezlegare a chestiunii de drept sunt judecatori de penal, care judeca asemenea spete.

Daca Legea 312/2004 privind statutul BNR prevede ca aceasta banca este o simpla institutie publica, cum sa spui ca ea este “autoritate publica”???

Potrivit acestei dezlegari juridice, pe viitor orice simplu angajat al unei banci private sau a unei institutii financiare poate fi inculpat pentru orice infractiune care se poate comite de un functionar public, inclusiv femeile de serviciu si soferii.

Din pacate, asemenea dezlegari de chestiuni de drept nu sunt singulare la ICCJ pe marginea calitatii de “functionar public”. O interpretare similara a fost data de ICCJ – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014 prin care s-a stabilit ca: “...Sunt inclusi (in categoria functionarilor publici asimilati, potrivit art. 175, alin 2, din Codul penal) particularii care primesc gestiunea unui serviciu public national sau local, economic sau socio-cultural, devenind astfel de utilitate publica. Este vorba despre subiecti care isi desfasoara activitatea in cadrul persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ: societati comerciale care prin intermediul contractelor administrative valorifica in interesul colectivitatii, nationale sau locale, dupa caz, bunurile si serviciile publice”.

Curtea Constitutionala trebuie sa puna capat republicii functionarilor publici

In prezent, fata de decizile ICCJ date pe marginea art. 175, alin. 2 Cod penal - care permit procurorilor sa inculpe orice persoana din mediul privat pentru fapte care ar trebui sa fie doar in legatura cu banul public si calitatea de functionar public – Curtea Constitutionala (care poate fi sesizata chiar de Avocatul Poporului sau in cadrul proceselor aflate pe rol) poate sa faca lumina in aceasta speta, pentru a nu se ajunge la transformarea Romaniei intr-o tara de functionari publici, cu efecte nefaste asupra mediului economic privat.

* Cititi aici Decizia nr. 18 din 30 mai 2017 a ICCJ

Comentarii

# DODI date 24 iulie 2017 19:34 +4

Până când se va trezi și dorel să schimbe codurile, elel vor fi făcute varză de CCR. Viitorul codurilor va fi varză de Bruxelle. Varza de Cluj a căzut în desuetudine de când ne dăm europeni!

# Iulian date 25 iulie 2017 10:14 +1

Am mai spus ca, putin mai este pana cand CCR va declara neconstitutionale si copertile codurilor. Dorel ne ameninta ca lucreaza la legile justitiei si parca vad un mare fâs dupa modelul: se constata, dar nu e oportun. Personal, nu mai cred in dorel. Totul este o imensa demagogiie.

# Pif date 24 iulie 2017 22:09 +1

In mod evident, anomalia NCP privind asimilarea angajatiilor din mediul privat cu functionarii publici prin prisma art.175 al.2 NCP este o mizerie. ICCJ nici nu prea putea sa interpreteze altfel in absenta unei decizii clare a CCR. Chiar daca angajatilor din mediul privat nu li se aplica prevederile legii functionarilor publici. Art 175 al.2 ar trebui analizat in corelatie cu art.308 din NCP. Iar CCR ar trebui provocat sa analizeze art.175 al.2 in corelatie cu art.308 NCP.

# Ghita Bizonu' date 25 iulie 2017 11:35 +3

Isi mai aduce cineva amimte de dosarul "Valiza"? Caci cu ceal dpsar fotbalitsii (aoa care alearga 20 pe un teren sa prinda o monge si cadn o prind dau cu picoru in ea!) au fots asimillati functionarilor publici! Caci Jiji fost-a condamnat ptr "dare de mita" pri mita este " Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect", ergo ala care da cu pocioru in minge este functionar public!!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.06.2022 – Kovesi il ia pe sotul Anei Dana

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva