ACTUALIZARE:

Judecatorii de la Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au votat in majoritate, marti seara, sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei.

------------------

Stirea initiala:

O sedinta de urgenta va avea loc marti seara, 5 decembrie 2023, la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Motivul: discutarea uneia dintre cele mai mari prostii legislative votate recent de Parlamentul Romaniei.

Presedinta ICCJ Corina Corbu (foto) a convocat Sectiile Unite pentru marti, 5 decembrie 2023, orele 20, pentru ca judecatorii sa stabileasca daca sesizeaza CCR in legatura cu Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal (vezi facsimil).

Este vorba despre legea care prevede majorarea pedepselor cu 3 ani pentru condamnatii care in termen de sapte zile nu se prezinta la politie pentru punerea in executare a mandatului de executare, Parlamentul stabilind in mod halucinant ca dispozitiile se aplica inclusiv retroactiv. Urgenta sedintei de la Inalta Curte este data de faptul ca proiectul de lege, adoptat saptamana trecuta de Camera Deputatilor ca for decizional, a fost trimis presedintelui in vederea promulgarii, iar marti, 5 decembrie 2023, este ultima zi in care ICCJ poate sesiza CCR.

In ceea ce priveste legea, aceasta este una profund aberanta si profund neconstitutionala. Nu o spunem doar noi, ci si specialistii in drept care s-au pronuntat pe aceasta tema.

Spre exemplu, iata cum comenta legea avocatul Adrian Toni Neacsu:

“Astazi (n.r. - 27 noiembrie 2023) va fi cel mai probabil votata in Camera Deputatilor, camera decizionala, o modificare a codului penal care ii priveste pe cei care se sustrag executarilor penale.

Momentul nici nu putea fi mai prost dupa ce cazul Chereches a produs, in mod firesc, o noua frustrare si revolta in societate.

Desi noua reglementare - care ii obliga pe toti condamnatii definitiv indiferent unde se afla sa se predea autoritatilor romane in termen de 7 zile - pare reparatorie si sigur este si populara, in fapt ea este si profund neconstitutionala in masura in care se refera la hotarari judecatoresti ramase definitive anterior intrarii ei in vigoare. Nu intotdeauna ce este popular si acceptabil pentru societate este si corect potrivit principiilor universale ale echitabilitatii incriminarii penale.

Consiliul legislativ, care da insa doar un aviz consultativ, a desfiintat aceast proiect de lege, considerandu-l pur si simplu scris pe genunchi si neprofesionist. Prin Senat a zburdat (95 de voturi pentru, 1-ul impotriva), iar comisiile parlamentului i-au dat aviz favorabil fara prea multe analize. Cu siguranta nici in Camera Deputatilor nu va indrazni nimeni sa ridice vreo obiectiune, fie ea si de principiu.

Proiectul de lege, propunere a Guvernului, instituie o modificare a codului penal potrivit cu care neprezentarea la politie in vederea executarii unei pedepse cu inchisoarea in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii penale definitive se asimileaza evadarii si se sanctioneaza cu inchisoare de pana la 3 ani care se adauga matematic pedepsei anterioare.

Viciul de neconstitutionalitate intervine atunci cand se prevede ca aceasta sanctiune se aplica nu numai hotararilor definitive pronuntate de aici inainte (unde e cam normal desi e obligatia statului sa se asigure ca nimeni nu fuge de lege) ci si tuturor hotararilor definitive de condamnare la pedeapsa inchisorii, indiferent ca acestea sunt anterioare intrarii in vigoare a acestei modificari. Practic toti fugarii de justitia din Romania sunt repusi automat intr-un termen de 7 zile in care trebuie sa se predea, altfel pedeapsa li se prelungeste cu pana la 3 ani iar prescriptia executarii pedepsei se intrerupe pentru ca savarsesc o noua infractiune. Aceasta aplicare retroactiva - repet, indiferent cat de populara o fi ea - incalca un principiu fundamental al procesului penal, neretroactivitatea legii penale”.

De asemenea, iata analiza avocatului Flavius Radu privind acelasi proiect de lege:

“Cateva cuvinte despre “Legea fugarilor”, dar mai ales despre fuga de lege... Legea fundamentala...

Astazi (n.r. - 29 noiembrie 2023) s-a dat vot final in Plenul Camerei Deputatilor pe proiectul de lege PL-x 675/2023, asa numita “Legea fugarilor”. Proiectul a fost adoptat cu 230 de voturi pentru, din total de 235.

In cursul zilei de luni, 27 noiembrie, au avut loc dezbateri pe acest proiect de lege, ocazie cu care mai multi parlamentari au aratat ca proiectul este vulnerabilizat, este neconstitutional, dar cu toate acestea il vor vota.

Cu alte cuvinte, insasi legiuitorul, prin membrii sai, in deplina cunostinta de cauza, voteaza un proiect de lege neconstitutional, doar pentru ca initiativa ar fi laudabila.

Ma intreb oare, cum isi imagineaza cineva, ca un stat european, de la care se cere predarea unei persoane condamnate, ar putea avea incredere in garantiile oferite de statul roman, in ceea ce priveste respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei condamnate, in conditiile in care Parlementul voteaza legi despre care se stie ca sunt neconstitutionale?

Nu cumva fix prin aceasta modalitate de lucru se vulnerabilizeaza actul de justitie si increderea cetatenilor in stat?

Nu cumva prin insasi aceste demersuri scade increderea magistratilor din alte tari in sistemul de justitie din Romania, cand se analizeaza predarea unei persoane condamnate aici?

Cum ar mai putea avea incredere in garantiile statului un observator independent, impartial si rezonabil, cata vreme acest proiect de lege, profund neconstitutional, isi va produce efectele juridice pana cand, peste cativa ani, va ajunge pe rolul Curtii Constitutionale spre a examina conformitatea cu Legea fundamentala?

Acceptarea de catre legiuitor a unei idei de injustitie sub acoperisul nevoii de dreptate nu va face decat sa sporeasca sentimentul de neincredere, atat a omului de rand, cat si a profesionistului, in actul de justitie.

Personal, am identificat cel putin 5 vicii de constitutionalitate pe acest proiect de lege... dar despre toate acestea, la momentul potrivit...”

In final prezentam prevederile proiectului de lege votat de Parlament si care va fi discutat de judecatorii ICCJ:

“Art. I. – Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 285, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3/1), cu urmatorul cuprins:

„(3/1) Se considera evadare si fapta persoanei condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii de a nu se prezenta la organul de politie in vederea punerii in executare a mandatului de executare a pedepsei in termen de 7 zile de la data la care a ramas definitiva hotararea prin care s-a dispus executarea pedepsei.”

2. La articolul 285, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(4) In situatiile prevazute la alin. (1), (2), (3) lit. a) si b) si alin. (31 ), pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ramasa neexecutata la data evadarii.”

Art. II. – In cazul hotararilor care au ramas definitive anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, termenul de 7 zile prevazut la art. 285 alin. (3/1 ) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, curge de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. III. – Structurile Ministerului Afacerilor Interne care pun in executare ordinul de dare in urmarire potrivit art. 522 alin. (1) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, la expirarea termenelor prevazute de art. 285 alin. (3/1 ) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare si de art. II din prezenta lege, sesizeaza organele de urmarire penala competente sa efectueze urmarirea penala cu privire la infractiunea prevazuta de art. 285 alin. (31 ) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare”.