12 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SUPREMII SI PACANELELE – Cititi obiectia de neconstitutionalitate a ICCJ fata de proiectul de lege care pedepseste cu inchisoarea detinerea de aparate de tip „slot machine” in localitati cu sub 15.000 de locuitori: „A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se indeparta de la forma votata in Camera de reflectie ar insemna limitarea rolului sau constitutional... S-ar ajunge la un veritabil mimetism... Suprapunere normativa intre art. 348/1 CP si art. 23 din OUG 77/2009” (Sesizarea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

9 June 2024 12:06
Vizualizari: 1057

Lumea Justitiei prezinta integral sesizarea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – cere Curtii Constitutionale a Romaniei sa declare neconstitutional proiectul de lege care pedepseste cu inchisoarea detinerea de aparate de tip „slot machine” (pacanele) in localitati cu sub 15.000 de locuitori (click aici pentru a citi).



In primul rand, ICCJ acuza ca proiectul a fost votat de Parlamentul Romaniei cu incalcarea principiului bicameralismului: a fost adoptata abia de a doua camera sesizata (Camera Deputatilor), dupa ce prima (Senatul) il respinsese. Amintim ca initiativa legislativa semnata de 28 de parlamentari PSD-PNL-UDMR-REPER a fost respinsa de Senat in 27 februarie 2023, dar adoptata de Camera Deputatilor la 28 mai 2024.

In al doilea rand, instanta suprema reclama lipsa de claritate, previzibilitate si predictibilitate a proiectului de lege. Concret, Inalta Curte remarca faptul ca proiectul de lege este dificil de aplicat si ca prin el se creeaza o dubla reglementare, in conditiile in care norme similare se gasesc in alte acte normative (de exemplu, in OUG nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc).


Iata principalele pasaje din obiectia de neconstitutionalitate:


I. Motive de neconstitutionalitate extrinseca:

Incalcarea principiului bicameralismului prevazut de art. 61 alin. (2) si art. 75 alin. (1) din Constitutie

In jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, a fost dezvoltata o veritabila doctrina privind acest principiu si modul in care acesta este reflectat in procedura de legiferare.

a. Tinand seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului roman si de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a tarii, Constitutia nu permite adoptarea unei legi de catre o singura Camera fara ca proiectul de lege sa fi fost dezbatut si de cealalta Camera (...);

b. Legea este, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament, drept care autoritatea legiuitoare trebuie sa respecte principiile constitutionale in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de o singura Camera (...);

c. Dezbaterea parlamentara a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in plenul celor doua Camere ale Parlamentului. Asa fiind, modificarile si completarile pe care Camera decizionala le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptat / adoptate de prima Camera sesizata trebuie sa se raporteze la materia si la forma in care a fost reglementata de prima Camera. Altfel, se ajunge la situatia ca o singura Camera, si anume Camera decizionala, sa legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului. (...)

d. Curtea a stabilit doua criterii esentiale pentru a se determina cazurile in care, prin procedura parlamentara, se incalca principiul bicameralismului: pe de o parte, existenta unor deosebiri majore de continut juridic intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului si, pe de alta parte, existenta unei configuratii semnificativ diferite intre formele adoptate de cele doua Camere ale Parlamentului. Intrunirea celor doua criterii este de natura sa afecteze principiul care guverneaza activitatea de legiferare a Parlamentului, plasand pe o pozitie privilegiata Camera decizionala, cu eliminarea, in fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (...)

e. Bicameralismul nu inseamna ca ambele Camere sa se pronunte asupra unei solutii legislative identice, in Camera decizionala putand exista abateri inerente de la forma adoptata de Camera de reflectie, insa fara schimbarea obiectului esential al proiectului de lege / propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se indeparta de la forma votata in Camera de reflectie ar insemna limitarea rolului sau constitutional, iar caracterul decizional atasat acesteia ar deveni iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, in sensul ca cea de-a doua Camera s-ar identifica, in ceea ce priveste activitatea sa legislativa, cu prima Camera, neputandu-se indeparta in niciun fel de la solutiile legislative pentru care a optat prima Camera, ceea ce este contrar, pana la urma, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate sustine incalcarea principiului bicameralismului, atat timp cat legea adoptata de Camera decizionala se refera la aspectele principiale pe care le-a avut in vedere propunerea / proiectul de lege in forma sa insusita de Camera de reflectie. In acest sens, modificarile aduse formei adoptate de Camera de reflectie trebuie sa cuprinda o solutie legislativa care pastreaza conceptia de ansamblu a acesteia si sa fie adaptate in mod corespunzator, prin stabilirea unei solutii legislative alternative / complementare care nu se abate de la forma adoptata de Camera de reflectie, in conditiile in care aceasta este mai cuprinzatoare sau mai bine articulata in cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborari inerente oricarei modificari. (...)

In forma adoptata de Camera Deputatilor in calitate de camera decizionala, contrar principiilor statuate de Curtea Constitutionala a Romaniei, au fost aduse modificari substantiale Legii pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, evidentiate dupa cum urmeaza.

La data de 23 noiembrie 2022, a fost inregistrata la Senat propunerea legislativa pentru modificarea art. 335 alin. (1) din Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, avand ca obiect de reglementare articolul unic cu forma:

'1. La articolul 335, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani'.

La data de 27 februarie 2023, propunerea legislativa a fost declarata respinsa de Senat.

La data de 6 martie 2023, propunerea legislativa a fost inregistrata la Camera Deputatilor pentru dezbatere, in calitate de camera decizionala.

La data de 27 mai 2024, propunerea legislativa este inscrisa pentru dezbatere pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, dupa primirea raportului favorabil de la Comisia juridica, de disciplina si imunitati.

In urma analizei raportului Comisiei juridice, de disciplina si imunitati s-a constatat adoptarea urmatoarelor amendamente, constand in:

Modificarea denumirii propunerii legislative din Lege pentru modificarea art. 335 alin. (1) din Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal in Lege pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

Introducerea unor noi articole:

Dupa articolul 348 se introduce un nou articol, art. 348/1, cu urmatorul cuprins:

'Art. 348/1 – Nerespectarea obligatiilor din domeniul jocurilor de noroc:

(1) Desfasurarea activitatii cu mijloace de joc de tip slot-machine fara adeverinta, eliberata de primaria in a carei raza teritoriala se afla spatiul propus, care atesta amplasarea spatiului intr-o localitate cu o populatie mai mare de 15000 de locuitori, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

(2) Eliberarea de catre primarie a adeverintei ce atesta numarul de locuitori cu nerespectarea datelor furnizate de Institutul National de Statistica rezultate din ultimul recensamant al populatiei si locuintelor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani'.

Dupa articolul 371 se introduce un nou articol, art. 371/1, cu urmatorul cuprins:

'Art. 371/1 – Tulburarea folosintei locuintei

(1) Fapta prin care se tulbura folosinta locuintei locatarilor dintr-un imobil se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.

(2) Fapta prin care se impiedica folosinta normala a locuintei prin punerea titularului dreptului de folosinta in situatia de a nu-si putea exercita in mod firesc dreptul sau, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani'.

(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate'.

Din examinarea comparativa a formei initiatorului, forma respinsa de Senat si cea adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, prin raportare la considerentele cu caracter de principiu cristalizate in jurisprudenta instantei de contencios constitutional, subliniem urmatoarele:

1. La nivelul Camerei Deputatilor, in calitatea ei de camera decizionala in procesul legislativ analizat, au fost aduse modificari, prin inserarea a doua articole distincte, care se subsumeaza unor modificari majore de continut juridic intre forma de la Senat si cea de la Camera Deputatilor.

2. In sensul ideii exprimate mai sus, se observa o configuratie semnificativ diferita intre formele din cele doua camere ale Parlamentului.

3. Modificarile aduse formei respinse de Camera de reflectie cuprind o solutie legislativa care se indeparteaza total de conceptia de ansamblu a propunerii legislative, chiar daca a fost adoptata modificarea denumirii propunerii legislative.


II. Motive de neconstitutionalitate intrinseca:


Incalcarea principiului claritatii, previzibilitatii si predictibilitatii legii decelat in jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constitutie

Referitor la introducerea art. 348/1 cu denumirea marginala 'Nerespectarea obligatiilor din domeniul jocurilor de noroc', apreciem ca:

In domeniul jocurilor de noroc, activitatea avand acest specific este reglementata prin Ordonanta de urgenta nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, modificata, reglementare care stabileste modul de autorizare si exercitare a jocurilor de noroc.

Acelasi act normativ, prin art. 23, incrimineaza ca infractiuni, la alin. (1) 'Desfasurarea fara licenta sau autorizatie a oricareia dintre activitatile din domeniul jocurilor de noroc', iar la alin. (2) organizarea de jocuri de noroc prin intermediul retelelor de radio ori prin intermediul altor mijloace de transmisie asimilate; organizarea de pariuri bazate pe rezultatele unor concursuri clandestine organizate in alte conditii decat cele prevazute de normele legale in vigoare; organizarea de jocuri clandestine ale caror rezultate pot fi influentate prin dexteritatea manuitorului mijloacelor de joc in scopul obtinerii unor venituri; organizarea de jocuri de bingo, in baza aceleiasi autorizatii de exploatare a jocurilor de noroc, in mai mult de o locatie; organizarea de jocuri-concurs cu castiguri de orice fel prin intermediul liniilor telefonice sau al altor sisteme de telecomunicatie, televiziune ori radio, prin care se conditioneaza obtinerea unor avantaje materiale ca rezultat al raspunsurilor formulate la intrebari de cultura generala, inteligenta sau perspicacitate si care presupun o taxa de participare.

Legile speciale care reglementeaza exercitarea unei profesii, practicarea unei meserii sau desfasurarea unei activitati care necesita o anumita calificare sau atestare profesionala sau autorizatie, cuprind, in general, un text prin care se enunta caracterul penal al faptei, ce consta in desfasurarea acelei activitati care face obiectul sau de reglementare, iar cu privire la pedeapsa se face trimitere la Codul penal. In alte situatii, legile contin prevederea ca desfasurarea anumitor activitati in alte conditii decat cele prevazute de legea speciala constituie infractiune, de data aceasta in mod distinct, fara a fi necesara raportarea la prevederile art. 348 Cod penal.

O.U.G nr. 77/2009, modificata, cuprinde norme speciale cu caracter unitar in ceea ce priveste atat continutul constitutiv al faptelor care constituie infractiuni, cat si limitele de pedeapsa aplicabile in cazul incalcarii lor.

Introducerea articolului 348/1 in Codul penal, cu denumirea marginala 'Nerespectarea obligatiilor din domeniul jocurilor de noroc', ca norma speciala, in raport cu art. 348 din acelasi cod, care se refera la exercitarea fara drept a unei profesii sau activitati, devine redundanta in conditiile in care, in actul normativ special – O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc – exista, in continutul art. 23, infractiuni care sanctioneaza conduite ilicite, ca urmare a desfasurarii, fara licenta sau autorizatie, a oricareia dintre activitatile din domeniul jocurilor de noroc, ceea ce confera imprevizibilitate normei nou introduse.

Un alt argument suplimentar de ordin legal il constituie Legea nr. 107/2024 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 82/2023 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, precum si pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2013 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului National pentru Jocuri de Noroc si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2009, care a introdus – prin art. I, pct. 171 –, drept conditie suplimentara pentru obtinerea autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc, obligativitatea ca operatorii economici sa faca dovada ca spatiul propus, daca are amplasate mijloace de joc de tip slot-machine, astfel cum sunt acestea definite in art. 10 alin. (1) lit. e), sa se afle intr-o unitate administrativ-teritoriala cu o populatie mai mare de 15.000 de locuitori. Potrivit aceleiasi prevederi, dovada numarului de locuitori se face prin adeverinta eliberata de primaria in a carei raza teritoriala se afla spatiul propus.

Toate aceste aspecte conduc la concluzia ca norma introdusa in art. 348/1 din Codul penal nu-si gaseste aplicabilitatea, deoarece se creeaza premisele unei suprapuneri normative intre dispozitiile art. 348/1 din Codul penal si dispozitiile art. 23 din legea speciala, respectiv O.U.G. nr. 77/2009.

In aceleasi coordonate, prin introducerea normei statuate la art. 348/1 in Codul penal, legiuitorul a incalcat art. 15 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, in ce priveste reglementarile speciale si derogatorii, precum si art. 16 alin. (1) din aceeasi lege privind evitarea paralelismelor normative.

Introducerea articolului art. 348/1 dupa art. 348 in Codul penal afecteaza caracterul previzibil al normei, urmare a faptului ca genereaza dificultate in aplicarea incriminarii, cat timp ambele prevederi vizeaza exercitarea unor activitati in alte conditii decat cele prevazute de lege.

- In ceea ce priveste alin. (2) al art. 348/1, acesta prezinta vicii de constitutionalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata.

Astfel, potrivit art. 5 lit. hh) din Codul administrativ, 'primaria comunei, a orasului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale este structura functionala fara personalitate juridica si fara capacitate procesuala, cu activitate permanenta, care duce la indeplinire hotararile autoritatii deliberative si dispozitiile autoritatii executive, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale, constituita din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele incadrate la cabinetul primarului si aparatul de specialitate al primarului'. In consecinta, primaria comunei este o structura functionala fara personalitate juridica si fara capacitate procesuala, cu activitate permanenta, care duce la indeplinire hotararile autoritatii deliberative si dispozitiile autoritatii executive.

Potrivit art. 135 din Codul penal: '(1) Persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. (2) Institutiile publice nu raspund penal pentru infractiunile savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat. (3) Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte'.

Una dintre conditiile generale pentru angajarea raspunderii penale a persoanei juridice este aceea de a avea personalitate juridica. Existenta conditiei rezulta fara echivoc din folosirea de catre legiuitor a expresiei 'persoana juridica'. Persoana juridica este o forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de drepturi si de obligatii civile.

Raportat la dispozitiile legale mai sus mentionate este cert ca primaria nu este persoana juridica, astfel incat nu poate fi subiect activ al vreunei infractiuni.

Stabilirea calitatii de subiect activ al unei entitati care nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a avea personalitate juridica este de natura sa incalce dispozitiile art. 1 alin (5) din Constitutia Romaniei, potrivit cu care: 'In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie'.

Prin urmare, primaria nu poate fi subiect activ al infractiunii propuse la alin. (2).

Referitor la sintagma 'in mod firesc' din cuprinsul art. 371/1 alin. (2) ('Fapta prin care se impiedica folosinta normala a locuintei prin punerea titularului dreptului de folosinta in situatia de a nu-si putea exercita in mod firesc dreptul sau, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani'), apreciem ca incalca cerintele de calitate a legii, prin lipsa de claritate si previzibilitate.

Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, in limbajul curent, prin sintagma 'firesc' se intelege 'Care este conform legilor naturii; al naturii, din natura', respectiv 'Care este conform asteptarilor, cum era normal sa fie'.

Or, acest termen uzitat in continutul constitutiv al infractiunii reglementate la art. 371/1 alin. (2) este unul foarte larg, nespecific stilului normativ, ce prezinta o marja semnificativa de generalitate, aspect care este de natura sa conduca la o interpretare si aplicare neunitare de catre organele judiciare. Or, aceste aspecte determina lipsa de claritate si previzibilitate a normei.

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, notiunea de previzibilitate a legii impune legiuitorului ca normele pe care le edicteaza sa fie clare, usor de inteles, fara un continut echivoc si precise. (...)

In acest sens, in considerentul nr. 51 din Decizia 62 din 13 februarie 2018, publicata in M.Of. al Romaniei, Partea I, nr. 373 din 02 mai 2018, Curtea Constitutionala a retinut ca 'orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat'. (...)

Or, modalitatea ambigua de instituire a elementelor infractiunii art. 371/1 alin. (2), prin folosirea unui termen nespecific domeniului reglementat, cu un grad mare de generalitate, este susceptibila sa incalce principiul legalitatii, in componenta privind calitatea legii, reglementata de art. 1 alin. (5) din Constitutie”.

 

* Cititi aici intreaga sesizare a ICCJ

Comentarii

# Indignat date 9 June 2024 13:00 0

Wow! Asta este tema importanta pt luju, pacanelele? Stiu, este economie de piata, banii vbesc, totusi, putina deontologie este posibila? Pt justitiabilii nesimtiti si nu numai: toata lumea a facut apel la prezenta la vot masiva! Asteptarile le-au fost depasite, dar rezultatele vor fi de-a dreptul neasteptate-de naivi, desigur. Incepe marea resetare! Stiti care este marea eroare facuta de stapanii vostri? Comasarea! Noi avem mulya rabdare. Si, la scara istorica, timpul chiar nu conteaza. Nici individul. Ne auzim!

# santinela date 9 June 2024 13:30 +1

O lege absolut tampita,ca de altfel si cei care au promovat-o si propus. Adica ce,aia cu peste 15.000 de locuitori pot face ceva si aia mai putini nu ? Asta lasand la o parte faptul ca statul pierde o gramada de bani. La tara nu trebuie sa ai "pacanele" dar la oras poti ?

# Pacaneaua Suprema jucata de Roba Suprema date 9 June 2024 17:07 0

Unii umblau la shto prin filme cu personaje intitulate "Beef Supreme" iar noi, tot la shto, o ardem in realitate cu probleme presante generate-n camere reflective rezolvabile de Robe Supreme. Viata bate filmul.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 11.06.2024 – Paraditorul Andreei Cosma si procurorul „Talpa Iute”, reciclati de DIICOT

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva