1 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

TEXTUL INTEGRAL AL RAPORTULUI MCV – Un raport pe care magistratii nu-l considera in acord cu realitatile din Justitie, dar pe care sefii marilor instante si parchete se vor inghesui sa-l aplaude

Scris de: L.J. | pdf | print

18 July 2012 16:13
Vizualizari: 11372

 

Lumeajustitiei.ro va prezinta raportul integral al Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), in ultimii 5 ani, raport care contine fara indoiala conotatii politice pe care oficialii UE incearca sa le impuna autoritatilor de la Bucuresti. Fara a comenta in acest material Raportul pe MCV, putem afirma ca el este departe de realitatile obiective din Justitia romana si discrimineaza clar instantele, comparativ cu parchetele. Hose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat dupa prezentarea raportului ca in sase luni se va realiza un altul care sa monitorizeze felul in care s-au dus la indeplinire indicatiile (recomandarile) din Raportul MCV pe ultimii 5 ani. Iata textul integral al documentului dat publicitatii miercuri 18 iulie 2012, ora 14.00:


RAPORT AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU

Privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare

I. Mecanismul de cooperare si verificare: sprijinirea Romaniei in procesul de reformare a justitiei si de combatere a coruptiei

In perioada premergatoare aderarii Romaniei la UE in 2007, s-a convenit ca erau necesare eforturi suplimentare in domenii-cheie pentru a solutiona deficientele existente in reformarea sistemului judiciar si in combaterea coruptiei. Acest lucru a dus la crearea unui cadru pentru a sprijini Romania si a monitoriza progresele inregistrate in aceste domenii, si anume mecanismul de cooperare si verificare (MCV). Au fost stabilite obiective de referinta in patru domenii: reforma sistemului judiciar, integritatea, combaterea coruptiei la nivel inalt, precum si prevenirea si combaterea coruptiei din sectorul public. Decizia impunea prezentarea periodica de rapoarte de catre Comisie si prevedea ca mecanismul va continua pana la atingerea obiectivelor MCV si indeplinirea satisfacatoare a tuturor celor patru obiective de referinta.

La cinci ani dupa aderare, este un moment oportun pentru a evalua daca obiectivele MCV au fost atinse. Raportul tehnic care insoteste prezenta evaluare sintetizeaza evolutiile cele mai importante din ultimii cinci ani. Acest raport prezinta ce s-a realizat pana acum si ce ramane de facut. Raportul se refera atat la legislatia si instrumentele deja existente, cat si la elementele cadrului legal care trebuie inca finalizate si la punerea in aplicare, analizand totodata daca aceste aspecte au fost suficient asumate pentru a mentine directia reformei.

Procedand astfel, Comisia ia in calcul, ca elemente definitorii ale evaluarii sale, caracterul durabil si ireversibil al procesului de reforma.

In cursul acestor cinci ani, au existat perioade de progres si de regres, momente in care cooperarea a functionat bine, si momente in care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile si a intampinat rezistente. Prin urmare, prezentul raport recunoaste progresele globale inregistrate de la aderare.

Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat intr-un moment in care se pun intrebari importante legate de respectarea statului de drept si de independenta sistemului judiciar din Romania. Progresele globale trebuie evaluate in contextul unei recunoasteri sociale mai ample a unor principii esentiale cum ar fi statul de drept si independenta actului de justitie, ca parte a echilibrului puterilor intr-o democratie care functioneaza in mod corespunzator. Un sistem judiciar functional si independent, precum si respectarea institutiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existenta unui climat de incredere reciproca in cadrul Uniunii Europene si pentru a castiga increderea cetatenilor si a investitorilor.

Comisia considera ca masurile adoptate recent de Guvernul Romaniei genereaza preocupari serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste masuri au fost luate intr-un sistem politic excesiv de polarizat, in care neincrederea dintre entitatile politice si acuzatiile sunt o practica obisnuita; totusi, acest context politic nu poate explica natura sistematica a mai multor actiuni. Desi anumite actiuni pot fi explicate partial de aceasta polarizare politica, actiunile respective ridica indoieli serioase privind angajamentul fata de respectarea statului de drept sau privind modul in care este inteles statul de drept intr-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curtii Constitutionale, rasturnarea unor proceduri stabilite si eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile in stat exercita controlul asupra activitatii celorlalte puteri pun sub semnul intrebarii angajamentul guvernului de a respecta statul de drept si independenta controlului jurisdictional. In special, Comisia este extrem de ingrijorata de informatiile privind manipularile si presiunea care afecteaza institutiile si membrii sistemului judiciar si care, in cele din urma, au un impact grav asupra intregii societati. Desi prezentul raport analizeaza ultimii cinci ani in ansamblu, controversele actuale reprezinta o amenintare grava la adresa progreselor realizate pana acum si ridica intrebari serioase in ceea ce priveste viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport contine recomandari specifice pentru a raspunde situatiei actuale si pentru a sprijini restabilirea respectarii principiilor care stau la temelia democratiei europene.

Uniunea Europeana de astazi se caracterizeaza printr-un grad ridicat de interdependenta. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE si exista un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat in interesul opiniei publice din Romania fata de aceste chestiuni. Un sondaj Eurobarometru a aratat ca 93% dintre romani considera coruptia ca fiind o problema importanta pentru tara lor, iar 91% au dat acelasi raspuns cu privire la deficientele din sistemul judiciar. Acelasi sondaj a indicat, de asemenea, ca 76% dintre romani au sprijinit ideea ca UE sa ajute la remedierea acestor chestiuni.

MCV nu cere Romaniei sa atinga standarde mai ridicate decat cele existente in alte state membre. Obiectivul mecanismului este de a ajuta Romania sa atinga standarde comparabile cu cele din alte state membre, un obiectiv sprijinit de 72% dintre romani. Pentru a situa in acest context realizarile Romaniei de la aderare, un factor important il constituie situatia din alte state membre. In prezentul raport, Comisia utilizeaza puncte de referinta si indicatori comparativi, in cazul in care sunt disponibili. Pentru a compara progresele inregistrate in Romania cu situatia din alte state membre, Comisia a apelat, de asemenea, la experti de inalt nivel din cadrul unor profesii-cheie care se ocupa cu aceste chestiuni.

Incepand cu 2007, bugetul UE a sprijinit combaterea coruptiei si reforma sistemului judiciar in Romania prin intermediul fondurilor structurale, cu peste 12 milioane de euro. De aceasta suma au beneficiat proiecte din domeniul educatiei, sanatatii, afacerilor regionale, proiecte din sectorul judiciar, precum si proiecte la care a participat Agentia Nationala de Integritate. Fondurile de preaderare au furnizat sprijin suplimentar. In acelasi timp, statele membre au sprijinit Romania prin proiecte bilaterale in toate domeniile reformei sistemului judiciar si ale combaterii coruptiei.

II. Analiza progreselor inregistrate in cadrul MCV in perioada 2007-2012

Evaluarea generala a Comisiei cu privire la progresele inregistrate de la aderarea Romaniei arata ca acum exista multe dintre elementele esentiale necesare, desi evenimentele recente au pus sub semnul intrebarii ireversibilitatea procesului de reforma. MCV a avut o contributie majora la un proces de transformare in Romania. Prin urmare, accentul s-a deplasat pe asigurarea faptului ca punerea in aplicare da rezultatele cerute si pe asumarea reformei la nivel national pentru a mentine dinamismul acesteia, inclusiv in circumstante politice dificile. Din 2007, Romania a creat sau este in curs de a crea cadrul legal de baza in toate domeniile acoperite de MCV. Cand se va finaliza, introducerea noilor coduri ar trebui sa reprezinte o modernizare substantiala a sistemului juridic. Alte decizii la nivel politic, cum ar fi strategia nationala anticoruptie, au creat, de asemenea, un cadru solid. Multe institutii importante contribuie, la randul lor, la acest cadru solid, inclusiv Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Agentia Nationala de Integritate (ANI).

Acest cadru a inregistrat evolutii in numeroase modalitati. De exemplu, rezultatele obtinute de DNA si ANI, masurile adoptate de Inalta Curte pentru a solutiona cazurile importante de coruptie la nivel inalt, precum si unele exemple ale modului in care organisme guvernamentale combat coruptia in cadrul propriilor structuri reprezinta pasi in directia cea buna. Este salutat faptul ca factorii de decizie din sistemul judiciar si-au aratat angajamentul fata de independenta in contextul evenimentelor recente. Cu toate acestea, punerea in aplicare a acestui cadru de norme de catre sistemul judiciar si administratie, in general, nu a atins inca obiectivele MCV. In unele cazuri, punerea in aplicare este abia la inceput, intrucat reformele au fost introduse recent. in alte cazuri, punerea in aplicare s-a lovit de dificultati, adesea legate de modul in care autoritatile si-au asumat reforma. In prezent, nu se poate considera ca toate agentiile guvernamentale conlucreaza in aceleasi scopuri. Exista in continuare obstacole in calea progreselor in domeniul combaterii coruptiei, al conflictului de interese si al achizitiilor publice. Directia aratata in abordarea cazurilor de coruptie la nivel inalt la Inalta Curte trebuie sa se reflecte si in instantele de la alte niveluri.

De asemenea, in unele domenii importante, schimbarile s-au produs in primul rand ca rezultat al presiunii externe. MCV in sine a fost nucleul acestui proces si acest lucru este recunoscut ca atare de opinia publica din Romania10. Mecanismul a ajutat la mentinerea directiei reformei in momente tensionate si a sprijinit schimbari care necesitau curajul de a aduce atingere unor interese particulare. Faptul ca este nevoie de o presiune externa ridica intrebari cu privire la caracterul durabil si ireversibil al reformei, intrebari accentuate in contextul evenimentelor recente.

Procesul schimbarii, descris in rapoartele MCV, nu a avut o evolutie constanta. Guvernele si parlamentele succesive au acordat acestor chestiuni un grad diferit de atentie. Chestiunile in cauza sunt aspecte politice importante si, intr-o anumita masura, este normal sa fie dezbatute si sa existe diferente de opinie in ceea ce le priveste, ca parte a procesului politic. Unele institutii au devenit rapid functionale; altele au avut nevoie de timp pentru a se lansa. Procesul prin care atitudinile au evoluat atat la nivelul administratiei, cat si la nivelul sistemului judiciar, este neregulat si gradual.

Prin urmare, asumarea reformei si punerea in aplicare a acesteia sunt elementele-cheie in indeplinirea obiectivelor de referinta ale MCV. Aceste elemente determina caracterul durabil si ireversibil al reformei si sunt demonstrate prin actiunile, rezultatele si deciziile luate de factorii care detin autoritatea de a influenta directia si viteza schimbarii. Prin urmare, viitoarele numiri in functie a noului Procuror General si a Procurorului sef al DNA vor fi indicatori esentiali privind caracterul durabil al reformei. De asemenea, Comisia solicita Guvernului sa adopte masurile necesare pentru a remedia prejudiciile aduse reformei in ultimele saptamani.

II.1 Reforma sistemului judiciar in perioada 2007-2012

Obiectivul de referinta 1: asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si a raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea si monitorizarea impactului noului Cod de procedura civila si al noului Cod de procedura penala. Evenimentele recente privind independenta sistemului judiciar si statul de drept

Independenta sistemului judiciar ramane o problema importanta pentru Romania. De la aderare, sistemul judiciar a fost in masura sa isi afirme treptat independenta, in special prin anchetarea, urmarirea penala si judecarea cu succes a unui numar tot mai mare de cazuri de coruptie la nivel inalt. Acest lucru a dus la realizari semnificative la nivelul urmaririi penale si, din 2010, si la nivelul instantelor, dupa cum se descrie la capitolul II.2 din prezentul raport.

Pronuntarea in luna iunie a unei condamnari definitive intr-un caz emblematic de coruptie la nivel inalt, precum si actiunile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Consiliului Superior al Magistraturii si ale Curtii Constitutionale de a rezista contestarilor politice ale independentei sistemului judiciar si de a-si afirma integritatea profesionala dupa pronuntarea verdictului au reprezentat o schimbare majora in acest sens.

Cu toate acestea, Comisia este ingrijorata de recenta presiune exercitata de unii membri ai Guvernului roman si de politicieni de rang inalt asupra Curtii Constitutionale: acestea sunt interventii inacceptabile pe langa o institutie judiciara independenta. Guvernul si toate nivelurile politice trebuie sa respecte separarea puterilor. Trebuie sa respecte, de asemenea, independenta sistemului judiciar.

In special, Comisia este ingrijorata de recenta limitare a competentelor Curtii Constitutionale in ceea ce priveste hotararile Parlamentului. Autoritatile romane trebuie sa reinstituie de urgenta aceste competente in conformitate cu Constitutia Romaniei. Prin scrisoarea sa din 16 iulie, prim-ministrul Romaniei a informat Comisia ca aceasta cerinta va fi indeplinita.

Independenta sistemului judiciar si separarea puterilor sunt elementele de baza ale unei societati democratice. Pentru a restabili climatul de incredere, toate nivelurile politice din Romania vor trebui sa demonstreze, in lunile urmatoare, prin actiunile lor, angajamentul fata de aceste principii. Comisia va monitoriza indeaproape evolutiile in acest domeniu.

Principalele evolutii in perioada 2007-2012

Romania si-a reformat cadrul legal privind sistemul judiciar pentru a-l actualiza si a-l directiona asupra prioritatilor de astazi. Cand toate noile coduri vor intra in vigoare, Romania isi va fi revizuit fundamental legislatia in materie penala si civila. intre timp, Legea micii reforme in justitie a reprezentat un exemplu de legislatie practica si pragmatica, raspunzand unor deficiente reale. Alte legi au instituit masuri importante pentru a asigura o mai mare raspundere si integritate a sistemului judiciar.

Sistemul judiciar a evoluat din 2007. Exista multe indicii ca judecatorii si procurorii au castigat mai multa incredere profesionala. In mare majoritate, practicienii din domeniul dreptului aproba ideea reformei sistemului judiciar si recunosc beneficiile acesteia.

Angajamentul fata de reforma al magistratilor la nivel individual, al asociatiilor profesionale si al societatii civile a sporit considerabil in cursul ultimilor ani. Exista cazuri concrete de bune practici profesionale care merita sa fie preluate si in alte sectoare ale sistemului judiciar ca exemple de cele mai bune practici.

Reunirea acestor elemente pentru a putea genera beneficii depline va necesita eforturi mai mari deopotriva din partea sistemului judiciar, a puterii executive si a clasei politice . Progrese esentiale s-au inregistrat pana acum in domeniul legislativ, insa, avand in vedere ca unele acte legislative importante au fost adoptate doar recent sau inca nu sunt in vigoare, altele fiind in continuare dezbatute in Parlament, va fi nevoie de o strategie ferma pentru ca reformele sa-si atinga potentialul de a impulsiona schimbarea in practica. Jurisprudenta inconsecventa, dificultatile in asigurarea respectarii legii si actele de justitie ineficace raman probleme larg raspandite. Modul in care sistemul judiciar a raspuns provocarilor in materie de integritate si raspundere nu a fost suficient pentru a restabili increderea publicului.

Factorii de decizie din sistemul judiciar si puterea executiva dispun in prezent de instrumente pentru a consolida reforma. Pentru a realiza acest lucru, vor fi necesare un efort mai consecvent si o mai buna gestionare in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar cooperarea dintre puterea executiva si sistemul judiciar, cu sprijinul Parlamentului si al societatii civile, va trebui sa ajunga la un nou nivel. Guvernul si oamenii politici trebuie sa ofere un exemplu elocvent: orice presiune exercitata asupra instantelor genereaza neincredere intre puterile in stat. In cazul in care Consiliul Superior al Magistraturii poate sa asume rolul de conducere in materie de reforma si daca va beneficia de sprijinul puterii executive pentru a institui schimbarea, ar putea fi percepute relativ rapid beneficii directe in domenii cum ar fi organizarea instantelor si distributia volumului de lucru. Rezultatele a doua proiecte ale Bancii Mondiale aflate in desfasurare vor furniza instrumente importante si recomandari strategice pentru viitoarele etape.

Cadrul legal

De la aderare, Romania a urmarit un ambitios program legislativ. Acesta a cuprins noul Cod civil si noul Cod penal si codurile de procedura aferente, avand ca obiectiv explicit modernizarea actului de justitie. Aceste eforturi s-au bazat pe experienta internationala in acest domeniu. Adoptarea codurilor in 2009 si 2010 a constituit un rezultat important obtinut de Guvern, Parlament si sistemul judiciar, cu toate ca procesul de punere in aplicare a fost indelungat. Pana in prezent, numai noul Cod civil a intrat in vigoare. Noul Cod de procedura civila va intra in vigoare la toamna, iar intrarea in vigoare a noului Cod penal si a Codului de procedura penala este in prezent prevazuta pentru anul viitor. In ciuda preocuparilor legate de existenta unor sisteme care sa asigure punerea efectiva in aplicare a modificarilor si desi vor trebui intensificate masurile de pregatire pentru punerea in aplicare, aceste coduri reprezinta o incercare importanta de modernizare si, daca vor fi puse in aplicare in mod corespunzator, ar putea genera beneficii considerabile in ceea ce priveste eficacitatea, transparenta si consecventa actului de justitie.

In paralel, Parlamentul a adoptat, de asemenea, o serie de masuri legislative importante. Legea micii reforme in justitie, care a intrat in vigoare in 2010, a adus imbunatatiri concrete pentru consecventa si eficacitatea actului de justitie. De asemenea, a fost modificata legislatia pentru a consolida raspunderea magistratilor si pentru a reforma procedura de numire in functie la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel de masuri ofera ocazia de a raspunde preocuparilor opiniei publice cu privire la obiectivitatea numirilor in functie si la procesul disciplinar in sistemul judiciar: va fi nevoie de o serie de exemple pozitive pentru a face uitata mostenirea negativa a trecutului.

Consecventa actului de justitie

Inalta Curte de Casatie si Justitie detine responsabilitatea principala privind unificarea jurisprudentei. Din 2007 au fost parcurse etape importante. Legea micii reforme in justitie a modificat procedura recursului in interesul legii, cu scopul de a-i consolida eficacitatea. Noile coduri de procedura introduc ca nou instrument de unificare juridica un mecanism de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, precum si dispozitii jurisdictionale de reforma, pentru a sprijini unificarea. Inalta Curte a luat, de asemenea, initiativa de a organiza discutii structurate cu curtile de apel privind chestiuni de jurisprudenta si a elaborat un ghid de stabilire a pedepselor pentru anumite cazuri de coruptie.

Nerespectarea hotararilor Inaltei Curti pronuntate in recursurile in interesul legii si a deciziilor Curtii Constitutionale a devenit in prezent un motiv potential pentru impunerea de masuri disciplinare.

Totusi, aceste mecanisme nu au fost inca in masura sa rezolve problema inconsecventei, care este o deficienta majora a sistemului judiciar din Romania16. O parte a problemei pare a consta in faptul ca magistratii nu constientizeaza suficient importanta unificarii juridice, fapt care poate fi legat de o interpretare dusa la extrem a independentei acestora. Principiul „aceeasi pedeapsa pentru aceeasi infractiune” si rolul sau in descurajarea comiterii de infractiuni nu par a fi apreciate pe deplin, dupa cum nu este apreciata nici relevanta acestui principiu pentru raspunderea si integritatea magistratilor. Aceasta ar putea explica de ce analiza arata ca judecatorii nu utilizeaza in mod adecvat masurile de unificare juridica. In acelasi timp, Consiliul Superior al Magistraturii si presedintii instantelor nu au facut inca o prioritate din consecventa jurisprudentei. Chiar si in cazurile in care judecatorii doresc sa imbunatateasca consecventa, acestia nu au la dispozitie instrumentele necesare pentru a avea acces la jurisprudenta altor instante. Nu a fost inca instituit un sistem de publicare electronica integrala a hotararilor instantelor, inclusiv a deciziilor inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Curtile de apel publica unele decizii, insa nu aplica criterii uniforme in acest scop. Principala baza de date judiciare (ECRIS) ofera acces doar la hotararile instantelor din circumscriptia unei anumite curti de apel, judecatorii neputand compara hotararile instantelor la nivel national. Un sistem alternativ, Jurindex, nu este actualizat.

Expertii recomanda sa se puna un mai mare accent pe introducerea de recursuri in interesul legii si sa se incurajeze o practica consecventa in randul judecatorilor prin publicarea integrala a hotararilor motivate ale instantelor, prin discutii periodice de spete in cadrul tuturor instantelor si printr-o promovare activa a consecventei juridice de catre presedintii instantelor si Consiliul Superior al Magistraturii. Factorii de decizie din sistemul judiciar ar putea, de asemenea, sa acorde o mai mare atentie consecventei juridice atunci cand se fac promovari si numiri in functie, sa confere Inspectiei Judiciare un rol in analizarea jurisprudentei inconsecvente, sa extinda domeniul de aplicare al ghidului de stabilire a pedepselor si sa utilizeze Institutul National al Magistraturii pentru a face din consecventa o tema principala a formarii initiale si continue.

Reformarea in continuare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ar putea sprijini, de asemenea, consecventa. In acest sens s-au inregistrat progrese importante prin adoptarea Legii micii reforme in justitie si prin noile Coduri de procedura. Reformele aduse de noile Coduri de procedura trebuie introduse astfel incat Inalta Curte sa nu fie coplesita de cereri abuzive si sa fie admise numai cazurile care ridica chestiuni juridice importante. Acest lucru impune introducerea unui filtru corespunzator pentru recursuri si pentru sesizarile Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile. De asemenea, ar putea exista alte sarcini care ar putea fi transferate de la Inalta Curte la alte instante, cum ar fi competenta judecarii cazurilor in prima instanta si pronuntarea unor hotarari privind o serie de chestiuni judiciare interne. Aceasta ar permite Inaltei Curti sa se concentreze asupra rolului sau principal de unificare juridica, astfel cum este cazul in majoritatea statelor membre ale UE.

De asemenea, Inalta Curte trebuie sa dispuna de un sediu si de resursele umane necesare pentru indeplinirea sarcinilor sale.

Organizarea si eficacitatea sistemului judiciar

Banca Mondiala a masurat nivelul de performanta al administratiei publice din Romania si a constatat ca este cel mai putin eficace din UE. Sistemul judiciar aste afectat de unele dintre aceleasi deficiente. In ciuda anumitor imbunatatiri, imaginea globala este aceea a unei lipse de dinamism in abordarea problemelor care au un impact real asupra capacitatii sistemului judiciar de a face dreptate in mod rapid si consecvent. Printre probleme se numara capacitatile limitate si presiunea volumului de lucru asupra judecatorilor si procurorilor, care sunt in mare masura generate de dezechilibre in materie de resurse si diferente acute privind volumul de lucru intre zone geografice si niveluri de jurisdictie. Alte probleme sunt numarul mare de posturi vacante, asigurarea unei formari la intrarea in profesie si deficientele din structura si organizarea interna a instantelor si a parchetelor. S-au facut eforturi pentru a rezolva aceste probleme. Printre acestea se numara organizarea unor concursuri periodice de recrutare, rationalizarea anumitor proceduri si adoptarea unor decizii de a consolida capacitatea Institutului National al Magistraturii de a asigura formarea initiala. In 2011, s-a facut un mic pas in sensul rationalizarii prin desfiintarea a noua instante redundante si a trei instante cu activitate minima, precum si a parchetelor de pe langa acestea. Cu toate acestea, impactul acestor masuri ramane limitat. Indicatori-cheie ai eficacitatii, cum ar fi diferentele in volumul de munca si rata posturilor vacante nu s-au imbunatatit din 2007.

Presiunile in materie de resurse si un conflict intre puterea executiva si sistemul judiciar in 2009 au incetinit reformele si au dus la un numar mare de pensionari intr-un moment in care volumul de lucru era in crestere constanta.

Sistemul judiciar nu are si nu a dezvoltat indicatori eficace de performanta pentru a oferi informatii privind necesitatile totale in materie de resurse si alocarea resurselor in cadrul sistemului judiciar. Romania a recunoscut recent deficientele, iar acestea vor fi acum abordate in cadrul unui proiect finantat de Banca Mondiala, care va pregati si va utiliza, pana la inceputul anului 2013, indicatori-pilot revizuiti privind dosarele si volumul de lucru.

Cooperarea intre Consiliul Superior al Magistraturii, puterea executiva si conducerea parchetelor privind politica in materie de resurse umane pentru sistemul judiciar s-a confruntat cu dificultati continue. Nu au fost inca adoptate legile care introduc functia de manager de instanta si redefinesc rolul grefierilor din cadrul instantelor, o masura cu un potential considerabil de a reduce volumul de lucru al magistratilor. imbunatatirile capacitatii Institutului National al Magistraturii si introducerea unor standarde egale de recrutare pentru categorii diferite de candidati nu au fost efectuate decat recent, prea tarziu pentru a asigura pregatirea corespunzatoare pentru punerea in aplicare a noilor coduri. Pana acum, nu a fost convenit un plan comun de punere in aplicare a noilor coduri.

Ar fi fost de asteptat ca presiunile asupra finantelor publice sa genereze castiguri in materie de eficacitate, insa acest efect nu a fost inca remarcat. Printre cauze se numara lipsa unei directii in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privind gestionarea sistemului judiciar si dezacordul intre sistemul judiciar si guvern. Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost capabil sa conceapa o strategie in materie de resurse umane prin care sa schimbe structurile si sistemele, concentrandu-se in schimb pe solicitarea de personal mai numeros si de mai multe resurse. Parlamentul a contribuit, la randul sau, la aceasta stare de inertie, diminuand continutul propunerilor de restructurare a sistemului instantelor26. Noua legislatie a fost criticata pentru ca nu a luat in considerare riscul de a genera o aglomerare de noi cazuri in instante.

Practica judiciara

Acest domeniu prezinta in continuare deficiente semnificative, ilustrate in evaluarea practicii judiciare a instantelor in cazurile de coruptie la nivel inalt. Unele dintre aceste deficiente sunt structurale: sistemul juridic din Romania are trasaturi care il fac vulnerabil fata de abuzuri, cum ar fi faptul ca termenele de prescriptie nu se sting sau nu sunt suspendate in momentul trimiterii in judecata. Acest lucru este adesea exacerbat printr-o solutionare permisiva a cererilor depuse la termenele de judecata, care pare a fi in mod preponderent in favoarea apararii. Expertii au constatat ca aceste deficiente in solutionarea proceselor in instanta sunt foarte semnificative in comparatie cu practica din alte state membre. De asemenea, sistemul judiciar a avut dificultati in a solutiona definitiv in instanta cazuri financiare complexe. Acest lucru se refera in special la cazurile care implica achizitii publice, acest tip de cazuri constituind o exceptie de la tendinta general pozitiva privind cazurile de coruptie la nivel inalt aduse in instanta (a se vedea mai jos). Astfel de cazuri necesita din partea procurorilor si judecatorilor competente speciale, dezvoltate prin formare, specializare si expertiza externa.

In plus, desi este prevazut de lege, bugetul pentru cheltuielile cu expertii judiciari este rareori disponibil in practica, astfel incat apararea plateste adesea pentru expertiza ordonata de instanta, pe langa plata pentru propria expertiza. Acest fapt ridica semne de intrebare privind independenta si impartialitatea expertilor numiti de instanta, care se presupune ca sunt independenti.

Un exemplu al diferentei pe care o pot face factorii de decizie proactivi a fost schimbarea de abordare in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de la numirea noii conduceri in 2010. In prezent, aceasta poate pune la dispozitia altor instante bune practici in domenii cum ar fi gestionarea cazurilor, luarea in considerare a riscului de implinire a termenului de prescriptie si transmiterea mesajului ca instanta nu va lua in considerare incercarile nelegitime de a intarzia procedurile. Mentinerea si multiplicarea acestor realizari vor fi importante pentru progresele reformei judiciare globale.

Raspunderea

La sfarsitul anului 2011, Romania a consolidat temeiul juridic pentru raspunderea judiciara. Parlamentul a aprobat amendamente prin care s-au introdus noi tipuri de abateri disciplinare si s-au inasprit sanctiunile existente; aceste amendamente au extins rolul Ministrului Justitiei si al Procurorului General in cadrul procedurilor disciplinare si au consolidat independenta Inspectiei Judiciare. Inspectia judiciara are in prezent posibilitatea de a se concentra din nou asupra unor anchete disciplinare mai precise, rapide si proactive si de a indeplini o functie consultativa mai importanta cu privire la deficientele legate de organizarea, procedurile si practica judiciare. Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui sa utilizeze in continuare acest potential, cerand Inspectiei Judiciare sa monitorizeze sistematic aspectele-cheie care sunt practica judiciara, unificarea juridica si adoptarea celor mai bune practici in materie de gestiune de catre presedintii instantelor. De asemenea, va fi important ca noile competente sa fie utilizate cu respectarea deplina a independentei magistratilor, pentru a inlatura preocuparile exprimate de magistrati ca s-ar putea abuza de noua lege.

Cel mai important impact al legii se va produce daca se va constata ca aceasta este utilizata pentru a impune sanctiuni clare, consecvente si disuasive. Reputatia sistemului judiciar si capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a o proteja au fost afectate de o serie de cazuri de abateri profesionale, la care raspunsul factorilor de decizie din sistemul judiciar a parut lipsit de fermitate si timid. In multe state membre, ar exista asteptarea ca persoanele care ocupa pozitii de autoritate publica sa accepte ca trebuie sa se retraga din functie, daca acest lucru este necesar, pentru a proteja reputatia organismului public in cauza. Faptul ca judecatori criticati sever de opinia publica si-au continuat activitatea pe parcursul desfasurarii anchetelor a adus atingere reputatiei instantelor. Ar trebui instituite norme clare, cum ar fi suspendarea imediata a magistratilor care sunt anchetati pentru infractiuni grave precum coruptia la nivel inalt, pentru a proteja atat magistratii respectivi, cat si sistemul judiciar in ansamblu. Acest lucru ar putea fi inclus in strategia de integritate a Consiliului Superior al Magistraturii.

La sfarsitul anului 2011, Romania a imbunatatit, de asemenea, procedurile de numire in functie la Inalta Curte de Casatie si Justitie prin adoptarea unor proceduri mai transparente si obiective care permit o evaluare independenta, mai cuprinzatoare si mai obiectiva, a meritelor candidatilor. Acest lucru reprezinta un important pas in consolidarea raspunderii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

II.2 Combaterea coruptiei in perioada 2007-2012

Obiectivul de referinta 2: infiintarea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu responsabilitati legate de verificarea averilor, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu, pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni cu caracter disuasiv.

Obiectivul de referinta 3: pe baza progreselor realizate pana in prezent, efectuarea in continuare de investigatii profesioniste si impartiale in legatura cu acuzatiile privind acte de coruptie la nivel inalt.

Obiectivul de referinta 4: adoptarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea si combaterea coruptiei, in special in administratia locala.

Combaterea coruptiei si promovarea integritatii reprezinta o sarcina dificila, care necesita implicarea tuturor puterilor din stat si care trebuie realizata de sus in jos, astfel incat sa vizeze societatea in ansamblu. Un punct esential de plecare este capacitatea sistemului judiciar si a administratiei din Romania de a aplica statul de drept. De la aderare, Romania a inregistrat progrese importante privind urmarirea penala si judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) s-a dovedit a fi un acuzator energic si impartial in aceste cazuri. De asemenea, Romania a putut institui un sistem de detectare si sanctionare a conflictului de interese, a incompatibilitatilor si a detinerii de averi nejustificate. Agentia Nationala de Integritate (ANI) este o institutie pregatita sa isi continue cu fermitate mandatul.

Recentele actiuni menite sa accelereze judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt la Inalta Curte au inceput sa remedieze una dintre problemele majore care limiteaza actiunile disuasive de combatere a coruptiei. Au fost adoptate norme mai restrictive pentru a promova integritatea in cadrul sistemului judiciar, precum si o lege care prevede confiscarea extinsa a bunurilor obtinute in mod ilegal. Noua strategie nationala anticoruptie acorda o atentie importanta adoptarii celor mai bune practici in activitatea de combatere a coruptiei. Acum, este necesar ca strategia sa fie pusa in aplicare astfel cum s-a prevazut si trebuie sa aiba la dispozitie suficient timp pentru a-si dovedi eficacitatea. Acestia sunt pasi semnificativi spre atingerea obiectivelor MCV. Cu toate acestea, in contextul evenimentelor recente, mentinerea progreselor realizate si a ritmului lor, precum si asigurarea stabilitatii institutionale sunt elementele esentiale pentru a demonstra caracterul durabil al reformei.

Acesti pasi au fost facuti intr-un climat in care marea majoritate a romanilor considera coruptia ca fiind o problema majora. Masurile adoptate nu i-au convins inca pe romani ca situatia se imbunatateste, cea mai mare parte a acestora considerand ca situatia s-a inrautatit.

Ingrijorarile opiniei publice se vor risipi numai in momentul in care se vor pronunta hotarari obiective si definitive in procese importante de coruptie la nivel inalt si cand se va constata ca bunele practici devin norma in desfasurarea proceselor. Sunt urmarite prea putine cazuri de conflicte de interese, in special in domeniul achizitiilor publice, si, chiar cand cazurile sunt aduse in instanta, sanctiunile in acest domeniu, asa cum sunt prevazute de lege in prezent, nu sunt disuasive. Nu s-au inregistrat inca rezultate convingatoare in ceea ce priveste confiscarea averilor nejustificate. Transformarea noii strategii nationale anticoruptie intr-un instrument care sa rationalizeze activitatea de combatere a coruptiei din cadrul tuturor institutiilor va fi un test important al punerii in aplicare.

In plus, in ciuda realizarilor semnificative, autoritatea acestor institutii anticoruptie a fost pusa sub semnul intrebarii. Temeiul juridic pentru activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), a parchetelor si a Agentiei Nationale de Integritate (ANI) a fost contestat de mai multe ori din 2007, unele dintre contestatii nefiind inca solutionate. Viitoarele numiri in posturile de Procuror General, procuror sef al DNA si in alte posturi importante in cadrul parchetelor reprezinta o oportunitate de a demonstra ca factorii de decizie politici si din sistemul judiciar sprijina pe deplin instrumentarea stricta si independenta a cazurilor de coruptie. Acest lucru impune un proces transparent si obiectiv de numire in functie, conform cadrului legal existent, prin organizarea unui concurs deschis cu criterii clare, care sa vizeze cei mai buni candidati posibili pentru aceste functii de conducere, in scopul asigurarii continuitatii in functionarea institutiilor respective. Solutionarea eficace a mai multor cazuri importante de coruptie la nivel inalt, care au ajuns in etapa finala in instanta, va testa capacitatea sistemului judiciar din Romania de a-si afirma in continuare independenta si de a aplica statul de drept.

Coruptia la nivel inalt

Performanta Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) privind anchetarea si urmarirea cazurilor de coruptie la nivel inalt poate fi considerata drept unul dintre cele mai semnificative progrese inregistrate de Romania de la aderare. De la un an la altul, DNA a fost in masura sa furnizeze un numar in crestere constanta de trimiteri in judecata, anchetele fiind efectuate rapid si in mod proactiv. Din 2007, DNA a deschis dosare impotriva unor persoane de la cel mai inalt nivel politic si judiciar, din cadrul tuturor partidelor politice importante.

Performanta DNA a rezultat intr-o crestere importanta a numarului de hotarari pronuntate in instanta si de condamnari in cazurile de coruptie la nivel inalt, in special incepand cu 2010.

Cu toate acestea, eficacitatea procedurilor in instanta, precum si consecventa si caracterul disuasiv al hotararilor in cazurile de coruptie la nivel inalt nu au egalat progresele inregistrate la nivelul urmaririi penale. Din 2007, cazurile de coruptie la nivel inalt au suferit intarzieri semnificative in instanta. Printre cauze se numara lacunele in legislatie si capacitatile insuficiente. Deficientele practicii judiciare, prezentate in detaliu in sectiunea precedenta a prezentului raport, sunt in special evidente in cazurile de coruptie la nivel inalt, in care se constata toleranta excesiva a judecatorilor fata de incercarile apararii de a amana si tergiversa procedurile in instanta, inclusiv atunci cand cazurile se apropie de implinirea termenelor de prescriptie.

Unele cauze ale amanarilor au fost inlaturate: Legea micii reforme in justitie si amendamentele aduse Legii privind Curtea Constitutionala au introdus modificari importante pentru a accelera desfasurarea proceselor, eliminand efectele suspensive pe care le aveau exceptiile de neconstitutionalitate si de ilegalitate invocate de aparare. De asemenea, o decizie interpretativa pronuntata de Inalta Curte a „oprit ceasul” in privinta perioadelor in care, anterior, procesele erau suspendate pana la solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate.

Cu toate acestea, la inceputul anului 2011, mai multe cazuri de coruptie la nivel inalt au fost pierdute sau partial pierdute ca urmare a implinirii termenului de prescriptie40. La jumatatea anului 2011 a devenit clar ca mai multe cazuri importante de coruptie la nivel inalt, care fusesera amanate timp de mai multi ani, din diferite motive, ar putea ajunge la finalul termenului de prescriptie. In concordanta cu recomandarile Comisiei, noua conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a promovat cele mai bune practici prin intermediul unei gestionari mai eficiente si mai riguroase a proceselor. Aceste masuri au permis pronuntarea mai multor hotarari in prima instanta in cazuri importante de la sfarsitul anului 2011, precum si a primelor condamnari definitive la pedeapsa inchisorii in cazuri de coruptie impotriva unui fost prim-ministru, a unui fost ministru si a unui actual parlamentar.

O alta preocupare exprimata de Comisie in rapoartele sale a fost legata de consecventa sentintelor pronuntate in cazurile de coruptie la nivel inalt si de caracterul disuasiv al acestora. Intr-un studiu comun efectuat de autoritatile judiciare si de Ministerul Justitiei, aceasta problema a fost recunoscuta in 2009 si au fost elaborate actiuni corective care au generat anumite imbunatatiri. Intrucat factorii de decizie din sistemul judiciar nu au intreprins nicio actiune, un grup de judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti a elaborat, in 2010, un ghid de stabilire a pedepselor, menit sa sporeasca consecventa sentintelor pronuntate in cazurile de coruptie. Acest ghid a inspirat ulterior noua conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa isi elaboreze si sa adopte, in 2011, propriul ghid de stabilire a pedepselor pentru anumite cazuri de coruptie.

Aceste exemple arata ca sistemul judiciar din Romania poate reactiona intr-un mod pragmatic la deficientele obiective. Daca sunt aplicate si daca sunt extinse si la alte infractiuni, aceste ghiduri constituie o baza pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de consecventa si previzibilitate in stabilirea pedepselor pentru cazurile de coruptie la nivel inalt. Masurile intreprinse de Inalta Curte in ceea ce priveste gestionarea cazurilor si practica judiciara reprezinta o importanta recunoastere a faptului ca instantele sunt responsabile pentru asigurarea dreptatii, aceste masuri putand conduce, daca sunt sustinute, la pronuntarea, in acest an, a mai multor hotarari definitive in cazuri in care sunt implicati politicieni de varf.

Prima hotarare de acest gen a fost pronuntata luna trecuta in cadrul unui proces in care era implicat un fost prim-ministru. Hotararea definitiva in acest caz reprezinta o dovada a faptului ca Inalta Curte incepe sa pronunte hotarari impotriva unor persoane chiar si cand acestea detin cele mai inalte functii si exercita cea mai mare influenta politica.

Aceste exemple de bune practici nu au fost insa rationalizate in mod activ, existand putine indicii ca ele ar fi adoptate in alte instante. In ciuda imbunatatirilor vizibile observate la Inalta Curte, numeroase alte cazuri de coruptie la nivel inalt, care se afla pe rolul altor instante si in care sunt implicati demnitari locali, cum ar fi prefecti, presedinti ai consiliilor judetene sau primari, continua sa fie marcate de amanari si suspendari controversate. Important de mentionat este caracterul deosebit de lent al progreselor inregistrate de instante in cazurile care implica fapte de coruptie si de frauda in domeniul achizitiilor publice. Vor fi necesare eforturi pentru evaluarea motivelor care stau la baza acestor intarzieri semnificative si pentru imbunatatirea accesului judecatorilor la cunostintele si expertiza de specialitate in aceasta materie. Majoritatea hotararilor in cazuri de coruptie la nivel inalt sunt inca suspendate.

Numarul hotararilor definitive de condamnare la pedeapsa inchisorii pronuntate pana acum in cazuri importante in care sunt implicati politicieni de varf este restrans. Acest fapt are implicatii negative asupra caracterului disuasiv al sistemului. Pentru o combatere eficace a coruptiei la nivel inalt este nevoie ca actiunea judiciara sa fie respectata si ca investigatiile intreprinse de autoritatile judiciare sa beneficieze de sprijinul deplin al clasei politice. Adoptarea unui cod etic in 2011 de catre partidul aflat la guvernare in acel moment poate fi considerata ca un pas important. Pe baza acestui cod, acelasi partid l-a exclus din randurile sale pe un influent primar, in urma trimiterii acestuia in judecata intr-un caz de coruptie la nivel inalt.

In temeiul Constitutiei Romaniei, astfel cum a fost interpretata prin prisma jurisprudentei Curtii Constitutionale, este nevoie de aprobarea Parlamentului pentru arestarea sau perchezitionarea parlamentarilor, precum si pentru inceperea urmaririi penale impotriva parlamentarilor care sunt actuali sau fosti ministri. Refuzul Parlamentului de a permite inceperea urmaririi penale in astfel de cazuri determina o imunitate de facto la urmarirea penala, ceea ce blocheaza cursul justitiei. Incepand din 2007, mai multi parlamentari, printre care si un fost prim-ministru, au fost protejati de urmarirea penala in urma refuzului Parlamentului de a permite inceperea urmaririi penale. Intrucat Parlamentul nu isi motiveaza refuzurile de a permite inceperea urmaririi penale, obiectivitatea hotararilor este greu de stabilit. In plus, faptul ca parlamentarii condamnati pentru infractiuni grave, precum coruptia, pot fi inca prezenti la sedinte afecteaza imaginea Parlamentului – in numeroase sisteme parlamentare exista practica suspendarii parlamentarilor trimisi in judecata in astfel de cazuri si practica excluderii acestora in cazul condamnarii.

Recenta numire a noului Guvern a fost insotita de semnale contradictorii. Prin desemnarea si chiar numirea ca ministri a unor persoane impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive sau se asteapta pronuntarea unor astfel de hotarari s-a creat o controversa de inteles si s-a aratat ca nu se doreste acceptarea si insusirea faptului ca statul de drept este un principiu fundamental. Rezulta ca mai sunt lucruri de facut pentru stabilirea unor standarde ridicate in cazul functiilor inalte.

Integritatea

In momentul aderarii sale, Romania a fost de acord sa stabileasca un cadru legal si institutional de prevenire si de sanctionare a coruptiei prin combaterea cazurilor de incompatibilitate, a conflictelor de interese si a averilor nejustificate. Agentia Nationala de Integritate (ANI) verifica situatiile de conflict de interese si incompatibilitate si identifica eventualele averi nejustificate in randul functionarilor publici si al politicienilor alesi. Constatarile sau sesizarile agentiei pot fi atacate sau confirmate in instanta ori pot fi analizate de alte autoritati judiciare sau administrative.

Infiintata in 2007, ANI si-a inceput rapid activitatea si a introdus o metodologie eficienta de administrare si investigare. Aceasta a instituit un sistem centralizat de acces electronic al publicului la toate declaratiile de avere si de interese, ceea ce a constituit o importanta contributie la transparenta. Beneficiind de sprijin atat de la bugetul national, cat si de fonduri din partea UE, agentia a introdus un sistem informatic de gestionare a cazurilor si a instituit acorduri de cooperare cu diverse autoritati administrative si judiciare. In prezent, ANI a devenit o componenta esentiala a cadrului institutional de combatere a coruptiei, putand prezenta rezultate semnificative.

Cu toate acestea, progresele ANI au fost incetinite de o serie de obstacole. in 2010, temeiul juridic al ANI a fost declarat neconstitutional, ceea ce a pus la indoiala competenta fundamentala a ANI de a sesiza instantele pentru confiscarea activelor nejustificate.

Dezbaterile pe marginea modului in care putea fi modificat temeiul juridic al ANI au scos la iveala faptul ca vointa politica de a gasi o solutie reala la problemele de integritate si de a duce la indeplinire angajamentele asumate in momentul aderarii era lipsita de substanta.

Existenta ANI a fost readusa in discutie de catre reprezentanti ai tuturor principalelor partide politice din Parlament. La randul sau, Parlamentul nu a reusit sa puna in aplicare hotarari avand ca obiect cazuri de incompatibilitate si conflict de interese.

Fragilizat, temeiul juridic al ANI ingreuneaza si mai mult capacitatea acestei institutii de a obtine rezultate prin activitatile sale si continua sa faca obiectul unei contestari a constitutionalitatii, desi doua plangeri au fost respinse in luna iunie de Curtea Constitutionala. Se pare ca noile comisii de investigare a averilor, infiintate ca o etapa suplimentara intre ANI si instante pentru cazurile in care ANI propune confiscarea activelor nejustificate, au ingreunat activitatea de urmarire a averilor nejustificate. Aceste comisii adauga un nivel suplimentar de jurisdictie, insa ofera mai putina transparenta si mai putine drepturi partilor. In ciuda eforturilor de a-i reuni pe principalii actori in cadrul unor seminare, procedurile acestora nu au fost complet unificate si au aparut deficiente in ceea ce priveste administrarea probelor. Pana in prezent, niciun singur caz instrumentat de comisiile de investigare a averilor, de la reinfiintarea lor in 2010, nu s-a incheiat cu o hotarare definitiva.

Cadrul legal impiedica, la randul sau, inregistrarea de progrese in activitatile de solutionare a conflictelor de interese de natura administrativa. Sunt necesare proceduri juridice separate pentru a se solutiona caile de atac impotriva constatarii, de catre ANI, a unui conflict de interese si pentru a anula, ulterior, acte juridice, precum contractele de achizitii publice incheiate intr-o situatie de conflict de interese.

Eficacitatea sistemului de integritate din Romania sufera, de asemenea, de pe urma procedurilor judecatoresti lente, a unei jurisprudente neuniforme si a unei cooperari insuficiente intre alte autoritati administrative, magistrati si ANI. Procedurile judiciare pentru cazurile deschise de ANI in baza celor trei atributii ale sale au fost deosebit de lente. In total, instantele au confirmat prin hotarari definitive numai patru cazuri de averi nejustificate, toate datand dinaintea promulgarii noii legi (unul dateaza din 2005). Sunt necesari mai multi ani pentru ca existenta unui caz simplu de incompatibilitate sa fie confirmata printr-o hotarare definitiva in instanta. Aceasta situatie a condus la imposibilitatea de a aplica sanctiuni in anumite cazuri, deoarece mandatele se incheiasera deja. Jurisprudenta neuniforma a constituit, de asemenea, o problema in cazurile inaintate de ANI, insa sistemul judiciar nu a intreprins inca nicio actiune corectiva prompta56. Desi ANI a instituit acorduri de cooperare cu numeroase alte institutii administrative si cu parchetele, aceasta cooperare nu a avut rezultate semnificative pana in prezent, cu exceptia unei cooperari productive cu DNA. Foarte putine semnale au ajuns la ANI de la alte institutii, iar sesizarilor facute de ANI nu li s-a dat curs de catre alte institutii, ceea ce a avut drept rezultat numai o trimitere in judecata si o cerere de impozitare suplimentara.

Cu toate acestea, din 2010, ANI s-a dovedit a fi tot mai capabila sa se axeze pe cazuri importante si complexe. Un proces de examinare desfasurat pentru identificarea unor conflicte de interese in randul consilierilor locali a avut ca rezultat un numar semnificativ de cazuri potentiale; masura in care acestea vor fi urmarite de parchete si instante va reprezenta un test important. Un proces similar a fost lansat in randul autoritatilor care gestioneaza fonduri ale UE. Acestea reprezinta evolutii binevenite. Pe viitor, investigatiile efectuate de ANI ar trebui sa se orienteze mai mult dupa evaluarile riscurilor si sa se axeze pe domeniile vulnerabile. Acest fapt ar putea avea drept consecinta cresterea resurselor de personal ale ANI.

In ciuda carentelor existente in sistemul de preluare de catre organele judiciare a cazurilor sesizate, un numar important de constatari de cazuri de incompatibilitate au devenit definitive si au atras demisii si sanctiuni disciplinare. In ceea ce priveste preluarea cazurilor semnalate de ANI privind confiscarea unor active nejustificate si conflictele de interese, rezultatele sunt mai dezamagitoare. Aceasta problema ar putea fi rezolvata prin imbunatatirea temeiului juridic al ANI, insa pentru aceasta este nevoie ca sistemul politic, judiciar si administrativ in ansamblul sau sa perceapa ANI ca pe un element care trebuie incurajat. Tratarea de catre instante a cazurilor semnalate de ANI si cooperarea dintre institutii trebuie imbunatatite pentru a permite atingerea scopului in care a fost creata agentia, si anume acela de a antrena o schimbare majora de atitudini in directia integritatii in Romania.

Prevenirea si sanctionarea coruptiei generale in sectorul public

La fel ca si asigurarea sanctionarii actelor de coruptiei atunci cand sunt identificate, o reducere durabila a coruptiei necesita actiuni menite sa descurajeze savarsirea acesteia. O etapa esentiala in acest sens consta in adoptarea unor masuri preventive prin care sa se reduca oportunitatile de savarsire a actelor de coruptie si riscurile ca acestea sa fie savarsite, cum ar fi aplicarea de catre institutiile publice a unor proceduri transparente si a unui sistem decizional previzibil.

Cadrul directiei generale de actiune il constituie o strategie nationala anticoruptie. Ultimii cinci ani ofera o imagine eterogena in aceasta privinta. Strategia pentru perioada 2008-2010 nu a avut impactul preconizat. In luna martie a acestui an a fost adoptata insa o noua strategie globala, care a fost aprobata fara modificari printr-o decizie a noului Guvern si a fost insotita de aprobarea Parlamentului, ceea ce indica o sustinere politica generala. in noua strategie au fost preluate numeroase recomandari dintr-un studiu de impact al celor doua strategii anterioare, aceasta oferind o baza corespunzatoare pentru coordonarea si directionarea activitatilor desfasurate de diferitele institutii ale statului. Noua strategie permite, de asemenea, monitorizarea progreselor pe baza unei serii de indicatori. Adoptarea de catre Parlament a reprezentat un mod util de a sublinia ca toate componentele influente ale societatii joaca un rol in reusita strategiei.

Continuarea acesteia depinde in foarte mare masura de actiunile intreprinse de fiecare structura a Guvernului. In calitatea sa de organism anticoruptie consacrat si dotat cu personalul necesar, organism cu functii atat in domeniul prevenirii, cat si al investigarii, Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (DGA) a inregistrat progrese importante la nivelul combaterii coruptiei in cadrul Politiei romane si al altor structuri care fac parte din minister. Fiind, pana in prezent, singura directie generala care dispune de o evaluare detaliata a riscurilor de coruptie, DGA a trimis un important numar de semnale de coruptie parchetelor. Pentru a valorifica aceste rezultate si pentru a-si realiza potentialul, ar fi nevoie ca DGA sa isi extinda bilantul de cazuri in alte domenii afectate de cazuri grave si complexe de coruptie, cum ar fi achizitiile publice si investigarea legaturilor marcate de coruptie dintre politie si criminalitatea organizata.

In alte sectoare ale activitatii guvernamentale nu au fost obtinute rezultate comparabile. Cazurile de coruptie sunt numeroase in domenii precum administratia fiscala, educatia, sanatatea si investitiile in infrastructura. Cu toate acestea, activitatea de analizare a riscurilor in aceste sectoare a fost demarata abia de curand, iar in domeniile cel mai inclinate spre coruptie si cele mai sensibile din punct de vedere bugetar au fost luate numai cateva masuri.

In sectorul educatiei au fost introduse cateva masuri-pilot de prevenire, cum ar fi propunerile Centrului National de Integritate (de exemplu, supravegherea video la examenele de bacalaureat), si este in curs de elaborare o strategie sectoriala in contextul unui proiect anticoruptie finantat de UE. Alte domenii-cheie de risc care trebuie avute in vedere sunt investitiile in infrastructura scolara si coruptia in cadrul sistemului de examinare in scoli si al sistemului de acordare a diplomelor in unitatile de invatamant superior. Activitatile in sectorul sanatatii se afla la inceput de drum, prin lansarea unui alt proiect important finantat de UE.

Aceste activitati-pilot desfasurate in domenii sensibile din punctul de vedere al coruptiei au fost utile si au avut un impact important asupra bugetului de stat, insa ele trebuie continuate pentru a deveni parte dintr-o abordare sistematica. in domeniul fiscal si vamal, de exemplu, au avut loc putine activitati, desi riscul deosebit prezent in aceste domenii ar indreptati crearea unor puternice unitati preventive cu un mandat proactiv. Autoritatile de control administrativ au un rol important, insa, in general, nu efectueaza inca analize ale riscurilor de coruptie pentru a aborda domeniile vulnerabile si, de obicei, nu coopereaza cu autoritatile judiciare sau cu ANI. Ca motive importante care stau la baza inactiunii, expertii sugereaza independenta insuficienta a acestor autoritati si influenta politica exercitata asupra acestora.

Numarul scazut de semnale in materie de coruptie transmise de catre autoritatile administrative s-a repercutat, de asemenea, asupra numarului de cazuri ajunse la parchete si instante. O exceptie o constituie domeniul politiei, in acest caz DGA efectuand un numar important de sesizari. Procurorul general a cerut parchetelor locale sa isi stabileasca strategii de combatere a coruptiei, a elaborat ghiduri pentru investigarea cazurilor de coruptie si a creat o retea de procurori specializati. Prin aceste masuri a crescut numarul de cazuri de coruptie instrumentate de parchetele obisnuite.

Noua strategie nationala anticoruptie ofera posibilitatea unei schimbari semnificative in ceea ce priveste angajamentul tuturor agentiilor guvernamentale de a pune in aplicare politici proactive pentru ingreunarea coruptiei si de a identifica problemele in momentul aparitiei lor.

Cele mai bune practici disponibile, cum este cazul Ministerului Administratiei si Internelor, ar putea fi extinse la alte sectoare cu risc ridicat si un impact substantial asupra bugetului. Crearea unei linii telefonice de urgenta independente ar putea contribui, de asemenea, la stimularea semnalarii infractiunilor de coruptie savarsite in cadrul serviciilor publice. Cel mai important este insa ca actiunile anticoruptie sa castige increderea publicului, in acest scop fiind necesara crearea unui cerc virtuos in care publicul sa vada ca semnalarea unor cazuri intemeiate nu ramane fara urmari.

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului joaca un rol important in lupta dusa impotriva coruptiei in Romania. Avocatul Poporului are competenta de a desfasura anchete in cazul unor presupuse actiuni ilegale ale administratiei. Institutia Avocatului Poporului este un organism independent care poate actiona in urma unei petitii introduse de orice persoana sau prin sesizare din oficiu.

Conform prevederilor articolului 26 alineatul (2) din Legea nr. 35/1997, Avocatul Poporului este autorizat, de asemenea, sa prezinte un raport Parlamentului sau prim-ministrului in cazul in care, cu prilejul cercetarilor intreprinse, constata „cazuri grave de coruptie”. Rolul Avocatului Poporului este relevant pentru MCV, in special din perspectiva celui de al patrulea obiectiv de referinta, si anume prevenirea si combaterea coruptiei. De asemenea, Avocatul Poporului este singura institutie care poate ataca in mod direct ordonantele Guvernului in fata Curtii Constitutionale. Comisia ia nota ca, in sedinta sa din 3 iulie 2012, Parlamentul a hotarat incetarea inainte de termen a mandatului Avocatului Poporului. Autoritatile romane trebuie sa asigure independenta Avocatului Poporului si sa numeasca in functia de Avocat al Poporului o persoana care sa se bucure de sprijinul larg al diferitelor partide si care va avea capacitatea sa isi exercite efectiv atributiile legale in deplina independenta.

Recuperarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni

Experienta arata ca urmarirea cazurilor de coruptie se reduce adesea la urmarirea produselor provenite din savarsirea actelor de coruptie. In consecinta, recuperarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni si combaterea spalarii banilor sunt componente esentiale ale oricarei strategii anticoruptie. In 2011, Romania a instituit un oficiu pentru recuperarea creantelor, iar, in 2012, a fost adoptata o noua lege privind confiscarea extinsa. Incepand din 2010, parchetele si politia aplica o procedura standardizata de recuperare a produselor provenite din savarsirea de infractiuni, in temeiul unui ordin comun al Procurorului general si al Ministrului de Interne. In acest domeniu, formarea a devenit obligatorie si a fost creata o retea de procurori specializati.

Rezultatele acestei actiuni nu sunt insa vizibile deocamdata. Confiscarea extinsa ramane un concept nou pentru politie, parchete si judecatori. Se pare ca unele concepte precum confiscarea aplicata tertilor sunt contestate in instanta. In ciuda unei jurisprudente pozitive, spalarea de bani continua sa nu faca obiectul anchetelor ca o infractiune de sine statatoare.

Intr-o evaluare efectuata de experti se sugereaza ca nivelul confiscarilor este neasteptat de scazut. In plus, lipsa unor informatii statistice cuprinzatoare in acest domeniu ingreuneaza monitorizarea progreselor de catre autoritati.

Achizitiile publice

Carentele in punerea in aplicare a legislatiei din domeniul achizitiilor publice reprezinta o importanta sursa de coruptie si abuzuri in utilizarea fondurile publice. De asemenea, aceste carente afecteaza utilizarea eficace a fondurilor UE si diminueaza calitatea furnizarii de bunuri publice.

In auditurile si evaluarile efectuate de diverse servicii ale Comisiei s-au identificat in repetate randuri riscuri si lacune sistemice in acest domeniu, care au avut uneori drept rezultat suspendarea platilor de fonduri din partea UE. in sprijinul acestor constatari vin plangerile primite direct de Comisie.

De la data aderarii, Romania a creat un amplu cadru institutional si legal, de punere in aplicare a legislatiei UE in acest domeniu. Cu toate acestea, numeroase lacune sistematice nu au fost abordate intr-o maniera suficienta. Neconcordantele sunt cauzate de factori precum modificarile frecvente ale cadrului legal si o structura institutionala care nu dispune de o capacitate suficienta, precum si inexistenta unor instrumente esentiale pentru efectuarea unor controale eficace, cum ar fi un registru global al licitatiilor publice. Protejarea achizitiilor publice de conflictele de interese constituie o deficienta specifica, dupa cum a fost identificata de Comisie, in auditurile sale, si de Agentia Nationala de Integritate. Romania s-a angajat sa puna in aplicare, prin intermediul unui plan global de actiune, constatarile cuprinse intr-o evaluare cuprinzatoare a achizitiilor publice, efectuata de Comisie in 2011. Vor fi necesare actiuni decisive pentru a remedia lacunele identificate.

III. Urmatoarele etape In evaluarea realizata de Comisie sunt prezentate progresele inregistrate de Romania in cei cinci ani care s-au scurs de la aderarea sa la UE.

Aceasta ilustreaza rolul pozitiv jucat de MCV. Comisia considera ca, in viitor, Romania ar putea atinge obiectivele fixate in cadrul MCV cu conditia sa intreprinda actiuni rapide pentru garantarea statului de drept, sa pastreze directia stabilita si sa accelereze procesul de punere in aplicare a reformelor.

Cu toate acestea, dupa cum s-a prezentat in introducere, o serie de evenimente recente scot in evidenta anumite preocupari in ceea ce priveste ireversibilitatea si caracterul durabil al reformelor. Romania trebuie sa asigure respectarea statului de drept, inclusiv controlul jurisdictional independent. Romania va redobandi increderea partenerilor sai din UE numai daca demonstreaza ca statul de drept se situeaza deasupra intereselor de partid, ca toate partile respecta pe deplin controlul jurisdictional, inclusiv la nivel constitutional, si ca reformele sunt ireversibile. In acest scop sunt necesare demersuri juridice, dar si un angajament politic pe calea statului de drept, angajament inexistent in deciziile recente. Guvernul s-a angajat acum sa actioneze rapid pentru asigurarea respectarii statului de drept, in concordanta cu recomandarile enumerate mai jos.

Se intareste astfel concluzia ca progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinta, astfel incat Comisia sa decida incetarea MCV, nu sunt inca prezente. Pentru indeplinirea, la un nivel satisfacator, a acestor cerinte, este nevoie de o mai mare asumare a reformei in toate structurile de administratie si in sistemul judiciar, precum si de un angajament mai solid pe calea integritatii si a combaterii coruptiei. in special, autoritatile romane trebuie sa demonstreze ca in Romania s-a ancorat puternic un proces de reforma durabil si ireversibil si ca interventia externa a MCV nu mai este necesara. Acesta este motivul pentru care actiunile recente ale Guvernului si Parlamentului dau nastere unor ingrijorari deosebite.

Experienta ultimilor cinci ani arata ca, atunci cand sunt intreprinse cu convingere, actiunile pot da rezultate. Romania poate deja sa indice o directie pozitiva in procesul de reforma in cazul unor institutii precum DNA si ANI si in actiuni specifice, precum accelerarea cazurilor la Inalta Curte. Cu ocazia evenimentelor recente, sistemul judiciar a adoptat o pozitie mai proactiva in apararea independentei judiciare. Mentinerea progreselor, a ritmului atins si a stabilitatii institutionale in astfel de cazuri constituie, in mod cert, primul element esential pentru demonstrarea caracterului durabil. Printr-o trecere rapida de la etapa reusita a legiferarii la o etapa hotarata a punerii in aplicare, Romania se va apropia mai mult de momentul in care va indeplini cerintele prevazute de MCV. Toate statele membre au deopotriva obligatii si oportunitati in spatiul de libertate, securitate si justitie, iar Comisia asteapta cu interes ca Romania sa finalizeze procesul specific al MCV si sa abordeze aceste aspecte pe aceeasi baza ca celelalte state membre.

Date fiind incertitudinile actuale, Comisia va adopta un nou raport in temeiul MCV privind Romania inainte de sfarsitul anului 2012. In acest raport, se va analiza daca au fost rezolvate problemele privind statul de drept si independenta sistemului judiciar, in legatura cu care Comisia si-a exprimat ingrijorarea, si daca a fost restabilit echilibrul democratic. Comisia va monitoriza indeaproape progresele, prin intermediul unor misiuni periodice, precum si al unui dialog frecvent cu autoritatile romane si cu alte state membre.

IV. RECOMANDARI

Cel mai important dintre pasii urmatori va fi acela ca Guvernul si institutiile esentiale din Romania sa isi demonstreze angajamentul fata de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept si ale independentei sistemului judiciar. Acest lucru impune adoptarea unor masuri urgente de catre Guvern si Parlament. Desi recomandarile enumerate mai jos includ cateva reforme specifice, necesare pentru mentinerea progreselor inregistrate in temeiul MCV, actualele controverse, descrise mai sus in prezentul raport, genereaza preocupari importante in ceea ce priveste progresele obtinute pana acum si ridica semne serioase de intrebare cu privire la caracterul durabil si ireversibil al reformelor deja demarate. Luand in considerare natura exceptionala a acestor evolutii recente, prezentul raport contine recomandari specifice urgente pentru gasirea unei solutii la situatia actuala; acestea se regasesc mai ales in sectiunea 1: Respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar. Comisia a invitat Romania sa actioneze imediat in domeniile enumerate mai jos, pentru a rezolva controversele actuale.

1. Respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar

-abrogarea Ordonantei de Urgenta nr. 38/2012 si a Ordonantei de Urgenta nr. 41/2012 si asigurarea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale referitoare la cvorumul pentru referendum si la domeniul de responsabilitate al Curtii;

-respectarea, pe viitor, a prevederilor Constitutiei la emiterea ordonantelor de urgenta;

-punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale;

-asigurarea publicarii fara intarziere a tuturor actelor, inclusiv a deciziilor Curtii Constitutionale, in Monitorul Oficial;

-invitarea tuturor partidelor politice si autoritatilor guvernamentale sa respecte independenta sistemului judiciar; asumarea angajamentului de a impune sanctiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care submineaza credibilitatea judecatorilor sau care exercita presiuni asupra institutiilor judiciare;

-numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor partide, in cadrul unui proces transparent si obiectiv, menit sa asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate si o independenta de necontestat;

-introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General si a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie; un astfel de proces transparent ar trebui sa includa depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienta profesionala, integritate si rezultate pozitive in actiunea anticoruptie; abtinerea de la numiri in cursul presedintiei interimare;

-evitarea acordarii de gratieri prezidentiale in cursul presedintiei interimare;

-abtinerea de la numirea in posturi de ministru a persoanelor impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti in materie de integritate; eliberarea functiei de catre ministrii aflati intr-o astfel de situatie;

-adoptarea unor proceduri clare prin care sa se prevada demisia parlamentarilor impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnati definit intr-un caz de coruptie la nivel inalt. Prin scrisoarea sa din 16 iulie si anexa actualizata din 17 iulie, prim-ministrul Romaniei i-a confirmat Presedintelui Comisiei ca toate aceste cerinte au fost sau urmeaza sa fie indeplinite. Romania ar trebui sa intreprinda actiuni, de asemenea, in domeniile enumerate in continuare.

2. Reforma sistemului judiciar

-adoptarea si punerea in aplicare a unui plan comun si cuprinzator de asigurare a punerii in aplicare a tuturor celor patru coduri si a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale si procedurale, ale ajustarilor din domeniul resurselor umane si ale investitiilor in infrastructura judiciara;

-restructurarea instantelor si a parchetelor, precum si refacerea echilibrului dintre numarul de angajati si volumul de munca, pe baza, in special, a revizuirii modului de functionare a sistemului judiciar din Romania si a proiectului referitor la volumul optim de munca in instante, derulat in prezent cu finantare de la Banca Mondiala;

-crearea unui grup de monitorizare a reformei judiciare, din care sa faca parte reprezentanti ai tuturor puterilor in stat, ai asociatiilor profesionale si ai societatii civile.

3. Raspunderea sistemului judiciar

-stabilirea unei politici comune intre CSM si Guvern pentru promovarea raspunderii si a integritatii in cadrul sistemului judiciar printr-o practica si o jurisprudenta ferme si convingatoare cu etape clare de punere in aplicare; utilizarea punerii in aplicare a noilor legi privind responsabilitatea disciplinara si promovarea la Inalta Curte pentrua da un exemplu sistemului judiciar in ansamblul sau;

-asigurarea unei mai bune coordonari a instrumentelor juridice, disciplinare si de gestionare pentru a proteja reputatia sistemului judiciar in cazurile grave de abateri profesionale, inclusiv a deciziilor privind drepturile individuale, cum ar fi pensiile;

-consolidarea capacitatii si a performantei Inspectiei Judiciare atat pentru a asigura raspunderea judiciara in cursul instrumentarii cazurilor individuale, cat si pentru a promova eficacitatea, consecventa si bunele practici ale sistemului judiciar prin intermediul revizuirii periodice ale practicilor la toate nivelurilor sistemului judiciar.

4. Consecventa si transparenta actului de justitie

-dezvoltarea unei abordari globale menite sa instituie structurile, procedurile si practicile necesare pentru accelerarea unificarii juridice; inscrierea unificarii juridice pe lista prioritatilor de management a presedintilor instantelor si considerarea consecventei drept un element important in cadrul sistemului de evaluare si de promovare a judecatorilor; asigurarea publicarii complete pe internet si a actualizarii continue a hotararilor judecatoresti insotite de motivari;

-continuarea reformei Inaltei Curti pentru a permite acordarea unei mai mari importante unificarii juridice.

5. Eficacitatea actiunii judiciare

-elaborarea si punerea in aplicare in cadrul instantelor a unor ghiduri clare de bune practici in ceea ce priveste aplicarea pedepselor, gestionarea cazurilor si analizarea probelor in procesele penale, cu un accent deosebit pe domeniile in care au fost deja identificate lacune, cum ar fi procesele complexe avand ca obiect cazuri de criminalitate economica si achizitii publice;

-introducerea unor reforme pentru publicarea motivarilor instantelor la cat mai scurt timp dupa pronuntarea hotararilor, pentru suspendarea termenelor de prescriptie din momentul inceperii unei cercetari judiciare si pentru imbunatatirea calitatii si a disponibilitatii expertizei judiciare;

-continuarea masurilor adoptate de Inalta Curte pentru accelerarea proceselor avand ca obiect cazuri de coruptie la nivel inalt, intreprinderea masurilor necesare pentru evitarea implinirii termenelor de prescriptie si introducerea unor masuri similare la alte instante;

-continuarea masurilor de imbunatatire a consecventei si a caracterului disuasiv al pedepselor aplicate in cazurile de coruptie la nivel inalt in instantele de pe teritoriul Romaniei;

-asigurarea continuitatii, si sub noua conducere, a rezultatelor obtinute de Ministerul Public.

6. Integritatea

-asigurarea unui bilant pozitiv convingator in ceea ce priveste sanctiunile prompte si disuasive; rationalizarea controlului jurisdictional al hotararilor Agentiei Nationale de Integritate (ANI) prin imbunatatirea procedurilor si practicilor judiciare si prin revizuirea cadrului legal al ANI, in vederea accelerarii procesului de pronuntare a hotararilor definitive si a imbunatatirii consecventei acestora si a caracterului lor disuasiv;

-imbunatatirea cooperarii dintre autoritatile judiciare si alte autoritati administrative, pe de o parte, si ANI, pe de alta parte, in vederea asigurarii unui schimb efectiv de semnale si informatii operationale in toate cele trei domenii de activitate ale ANI; insusirea, ca o masura clara de performanta, a cooperarii cu ANI de catre conducerea altor autoritati administrative.

7. Lupta impotriva coruptiei

-asigurarea continuitatii, si sub noua conducere, a rezultatelor obtinute de DNA;

-punerea in aplicare a noii strategii nationale anticoruptie, astfel cum a fost conceputa, si introducerea unui sistem global de monitorizare, care sa permita tuturor agentiilor guvernamentale sa isi stabileasca tinte si sa prezinte rapoarte anuale, intocmite intr-un format comun si comparabil, cu privire la prevenirea si sanctionarea coruptiei, a fraudei si a conflictelor de interese; stabilirea, in concordanta cu strategia, a unor norme procedurale clare si a celor mai bune practici pentru deciziile Parlamentului, care sa permita cercetarea, arestarea si perchezitionarea parlamentarilor;

-demonstrarea unui bilant pozitiv in domeniul instrumentarii cazurilor de spalare de bani ca o infractiune de sine statatoare si prezentarea unor rezultate convingatoare in ceea ce priveste recuperarea produselor provenite din savarsirea de infractiuni, prin consolidarea practicilor judiciare si prin aplicarea noii legi privind confiscarea extinsa;

-stabilirea unui mecanism clar de coordonare si de monitorizare intre politie, parchete si autoritatile de control administrativ, cu responsabilitatea specifica de a asigura o cooperare si o comunicare eficace in domeniul combaterii coruptiei;

-imbunatatirea rezultatelor in ceea ce priveste prevenirea si sanctionarea coruptiei, a fraudei si a conflictelor de interese in domeniul achizitiilor publice in toate sectoarele de activitate ale Guvernului; in acest context, asigurarea, de catre Romania, a respectarii corespunzatoare a recomandarilor cuprinse in evaluarea externa a sistemului de achizitii publice, realizata la initiativa Comisiei.”

Comentarii

# Raportul Macovei date 18 July 2012 16:54 +6

"E trist că magistraţii au ajuns batjocura unor politruci ca Băsescu şi Barroso. Acest raport e o jignire. E o jignire pentru poliţiştii români care-şi riscă viaţa luptând cu crima organizată. Atragem atenţia că prin acest raport politic MCV a devenit o armă împotriva poporului român. E evident că e folosit în cele mai obscure moduri, ca manifest electoral când e nevoie ca aceia care ne-au adus sărăcie şi corupţie să-şi păstreze funcţiile. Adevărul trist al raportului se află într-o notă de subsol, nota 35 pag 11, aproape 70% dintre români consideră că în ultimii 3 ani corupţia a crescut în România" Tudor Chiuariu.Foarte C O R E C T !

# supraaglomerarea date 18 July 2012 18:10 +10

Este prima oara in istoria acestor rapoarte rupte de realitate si dictate de Macovei si de consilierii sai cand se vorbeste despre adevaratele probleme ale justitiei: volum de munca aberant si sedii improprii pt judecatori. Sigur, limbajul este soft insa problema apare. Finalmente!!!

# Av. TiberiuKOVACS date 28 August 2012 21:39 0

Acest raport este o mizerabilitate umana si un indicator al intentiei de aservire a Romaniei la niste tari colonialiste. Expunerea este o insulta la adresa judecatorilor si procurorilor din Romania si o binefacere pentru conducerile instantelor, parchetelor si partidelor politice mafiote. Asociatiile profesionale juridice se bucura si ele pentru ca acestea au devenit cuiburi secrete ori cuiburi de protectie a mizerabililor juristi din perioada comunista care impun un monopol infect cu scopul de a distruge aceste profesii juridice si de a minimaliza importanta judecatorilor in sistemul judiciar. Acest raport demonstraza inca odata ca suntem o natiune si un popor doar pe hirtie iar cei care diriguesc sistemul au devenit indicatori de batjocura la adresa judecatorilor, procuroiril si practivcienii profesiilor liberale. Romania se dovedeste ca fiind un pasalic al marilor puteri europene. ( Imi cer scuze pentru limbaj dar m-am abtinut foarte tare sa nu injur cind vezi ca un popor intreg este insultat de niste mizerabili europeni)

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 31.01.2023 – DNA pregateste artileria grea: cumpara Biblii si asteapta trei politicieni grei

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva