4 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

VICTORIA PROCURORULUI DIMBU CONTRA BINOMULUI – Judecatoarea Monica Sortan de la CA Cluj explica achitarea pe „fapta nu exista” a lui Dumitru Dimbu de la PT Suceava: „Procurorul de caz construieste un esafodaj factual bazat pe presupuneri, banuieli, coincidente si legaturi personale... Ii reproseaza lui Dimbu solutia dispusa de acesta. Grava incalcare a independentei procurorilor... In nepermis de multe ocazii, acuzarea n-a facut demersuri reale pentru aflarea adevarului”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

25 April 2023 16:12
Vizualizari: 4009

Procurorul Marian Gherman de la Directia Nationala Anticoruptie a construit un rechizitoriu doar pe baza unor presupuneri, banuieli si coincidente, iar nu pe baza unor probe concrete, a constatat judecatoarea Monica Sortan (foto 2) de la Curtea de Apel Cluj in 13 aprilie 2023, cand a pronuntat devastatoarea sentinta prin care i-a achitat pe procurorul Dumitru Dimbu (foto 1) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava si pe alti noua inculpati pentru 40 de acuzatii inventate de Gherman.



Amintim ca 31 dintre cele 40 de acuzatii au picat pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala). La fel s-a intamplat in cazul lui Dimbu cu privire la 10 dintre cele 11 acuzatii, a unsprezecea picand pe art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP: „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

In acelasi dosar, doua batrane au murit inainte sa apuce sa auda sentinta. Una dintre cele doua femei este Maria Cociorvan, care a cutremurat o tara intreaga in 2014 cu felul in care a fost umilita de catre procurorul DNA Marian Gherman (click aici pentru a citi).

Revenind: nu doar ca rechizitoriul ticluit de procurorul Gherman este o insailare de presupuneri, dar anchetatorul DNA a mers pana intr-acolo, incat sa-l ancheteze pe colegul de breasla Dumitru Dimbu strict pentru rationamentul juridic folosit de catre acesta in diverse cauze – fapt ce reprezinta „o grava incalcare a independentei procurorilor, care este esentiala pentru statul de drept, e garantata prin lege la cel mai inalt nivel posibil, intr-o maniera similara cu cea a judecatorilor”, subliniaza Monica Sortan.

Totodata, martorii audiati in cauza au declarat ca procurorul Dimbu nu a exercitat nicio presiune asupra lor. Aceste afirmatii facute sub juramant sunt de natura a contrazice acuzatiile formulate de catre DNA, a constatat magistrata de la CA Cluj.


SRI, facut de comanda


Amintim ca acest dosar este lucratura Binomului SRI-DNA, interceptarile Serviciului Roman de Informatii fiind eliminate din cauza inca din 19 decembrie 2019, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Aducand in discutie contributia SRI la speta, judecatoarea Monica Sortan comenteaza ca acest serviciu secret este „o entitate, ce, asa cum, in repetate ocazii, a statuat Curtea Constitutionala a Romaniei, nu are calitate de organ de cercetare penala”.

„Tocmai acordarea unor atributii contrar prevederilor legale a condus la 'prabusirea' a numeroase dosare penale, astfel ca o atare situatie nu mai trebuie repetata”, continua judecatoarea.

Mentionam ca procurorul Dumitru Dimbu a fost aparat de catre avocatul Ioan Mihai Giurgea (foto 3) din Baroul Cluj.


Redam pasajele din motivare referitoare la achitarea procurorului Dumitru Dimbu:


In acest context, a analizei complicitatii la comiterea infractiunii de santaj de catre inculpatul Babiuc in calitate de autor, se cade a a se analiza si fapta retinuta in sarcina inculpatului Dimbu Dumitru, constand in aceea ca, in cursul lunii aprilie 2014, la solicitarea inculpatului Babiuc Constantin Gavril, si-a folosit influenta si a exercitat presiuni si constrangeri, in virtutea acestei influente asupra persoanei vatamate Plamada Arcadie, prin intermediul executorului judecatoresc Mustea Marcel, cu scopul de a o determina pe partea vatamata sa renunte la o parte din imobilul situat in Piata Unirii nr. 67, pe care-l detinea in mod legal, in favoarea inculpatului Babiuc, fapta ce ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la santaj, prev. de art 48 raportat la art 207 alin 1 si 3 NCP cu aplicarea art. 13/1 din Legea nr. 78/2000.

Declaratia inculpatului Babiuc si a partii civile Plamada Arcadie cu privire la aceste aspecte au mai fost analizate in prezenta cauza, inculpatul declarand ca nu a facut astfel de demersuri, partea civila aratand ca nu s-a simtit constransa sau amenintata in vreun fel de inculpatul Dimbu.

Extrem de relevanta este si declaratia constanta a martorului Mustea Marcel cu privire la aceasta chestiune, ca fiind intrebat de inculpatul Dimbu ce se intampla cu „biblioteca”, la raspunsul sau in calitate de executor judecatoresc investit cu punerea in executare a hotararii ICCJ prin care imobilul a fost atribuit partii civile Plamada Arcadie, inculpatul Dimbu a spus textual: „nu ma bag”. Astfel, sustinerea Ministerului Public ca prin intermediul martorului Mustea inculpatul Dimbu ar fi exercitat presiuni asupra partii civile Plamada Arcadie este combatuta de materialul probator.

O atare conduita ar fi si greu de inteles, in conditiile in care martorul Mustea a fost solicitat sa puna in executare, in contradictoriu cu debitoarea Primaria Radauti, un titlu executoriu al creditoarei SC OBCINA SA cu privire la imobilul format din biblioteca si magazin alimentar situat in Piata Unirii, ca a si realizat aceste demersuri, respectiv a redat partial imobilul creditoarei, respectiv spatiul numit „biblioteca”.

Raportat la aceste aspecte, consideram ca nu s-a dovedit existenta vreunui act de constrangere, de exercitare de presiuni asupra partii civile Plamada Arcadie de catre inculpatul Dimbu prin intermediul martorului Mustea si nici existenta unei intelegeri anterioare sau concomitente comiterii actiunii ilicite intre inculpatul Dimbu si inculpatul Babiuc, astfel ca in baza art. 16 alin 1 lit a Cpp vom dispune achitarea inculpatului Dimbu sub aspectul comiterii infractiunii prev. de art. 48 raportat la art. 207 alin 1 si 3 Cp raportat la art. 13 1 din Legea nr. 78/2000. (...)

In sarcina inculpatului Dimbu Dumitru s-a retinut la pct. 2.2 din rechizitoriu ca in cursul lunii ianaurie 2014 i-a pretins inculpatului Babiuc Constantin Gavril suma de 92.000 euro, indicandu-i acestuia o persoana apropiata inculpatului caruia Babiuc Constantin Gavril sa-i remita suma, lasand sa se inteleaga ca in urma remiterii acestei sume ar putea sa-i asigure protectie judicioasa (n.r. corect: „judiciara”) si sa-l exonereze de raspundere penala, ca urmare a cercetarilor care erau efectuate in doua dosare de urmarire penala instrumentate de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti si DNA, fapta care ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influe nta prev. de art. 291 alin 1 Cp raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000, acuzatie ce se impune a fi anlizata in paralel cu cea formulata impotriva inculpatului Babiuc Constantin Gavril, descrisa la pct. 4.5 din actul de sesizare al instantei constand in aceea ca i-a remis inculpatului Dimbu Dumitru, prin intermediul unei persoane indicate de catre acesta din urma, suma de 92.000 euro, in scopul interventiilor pe care inculpatul Dimbu Dumitru urma sa le efectueze pentru solutionarea favorabila a 2 dosare penale in care inculpatul Babiuc era cercetat, fapta care a intruni elementele constitutive ale infractiunii de cumparare de influenta, prev. de art. 292 alin.1 Cp, rap. la art. 6 din Lg.78/2000, cu aplicarea art.5 CP.

Acuzatia formulata impotriva inculpatilor se fundamenteaza pe urmatoarea stare de fapt retinuta de organele de urmarire penala:

Inculpatul Babiuc si inculpatul Dimbu se cunosteau de ceva timp – ani – prin intermediul martorului Ozcan Adrian – aspect confirmat de ambii inculpati si de catre martor.

La 27 ianuarie 2014, inculpatul Babiuc era cercetat in dosarul nr. 390/P/2014 inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti sub aspectul savarsirii infractiunii de nerespectare a regimului armelor si munitiilor prevazute de art. 140 din Legea nr. 295/2004, in vigoare la acea data si prezenta cauza.

Se mai sustine – in opinia noastra, fara suport probator – ca „preocupat de solutionarea urgenta si in mod favorabil a acestor dosare tot in data de 27 ianuarie 2014, la solicitarea inculpatului Dimbu, inculpatul Babiuc i-a oferit acestuia suma de 92.000 euro, bani pe care, in aceeasi i-a remis efectiv unei persoanei indicate de inculpatul Dimbu, martorul Ozcan”.

Se mai afirma in actul de acuzare ca, avand in vedere problemele judiciare ale inculpatului Babiuc Constantin Gavril si influenta notorie a inculpatului Dimbu Dumitru, a existat o intelegere tacita care se va obiectiva in actiunile concrete desfasurate de inculpatul Dimbu, prin care cel dintai ii oferea aceasta suma de bani, iar cel de al doilea ii oferea protectie in justitie.

Potrivit datelor bancare obtinute la data de 27 ianuarie 2014, dintr-un cont al inculpatului Babiuc a fost transferata suma de 92.000 euro in contul detinut de Ozcan Adrian.

Ulterior, din acest cont a fost transferata suma de 50000 euro la 3 februarie 2014 in contul martorului Blanari Ion Dionisie, cu titlu de imprumut, si 30.000 euro catre Ozcan Nimet, cu titlu de restituire credit.

Procurorul de caz construieste apoi un esafodaj factual bazat pe presupuneri, banuieli, coincidente si legaturi personale care insa nu pot fi luate ca atare de catre instanta.

Declaratia inculpatului Dimbu din cursul urmaririi penale, mentinuta si in fata instantei, creioneaza o alta perspectiva asupra unui aspect necontestat de nimeni: imprumutul acordat de inculatul Babiuc martorului Ozcan.

Arata inculpatul ca Babiuc si Ozcan se cunosteau, afland de la inculpat ca martorul i-a cerut bani cu titlu de imprumut; ca aceste discutii intre cei doi nu s-au finalizat initial, martorul imprumutandu-se din alta parte, urmand a restitui banii la finele anului 2013, insa reluate la inceputul anului 2014.

Inculpatul Dimbu a aflat ca inculpatul Babiuc a acordat acest imprumut inculpatului Ozcan – 100.000 euro – fara a cunoaste alte detalii.

Mai sustine ca desi il cunoaste de multa vreme pe Gabor Vasile, seful Serviciului Arme si Munitii, fiind si in relatii foarte bune, nu avea cunostinta ca acesta ar fi fost sesizat in legatura cu fapte de natura penala sau contraventionala savarsite de inculpatul Babiuc sau de numitii Maiorescu si Bobu, persoane pe care le cunoaste si care erau la randul lor in relatii bune cu numitul Gabor.

Audiat in cursul urmaririi penale, inculpatul Babiuc a aratat, la randul sau ca-i cunoaste pe Dimbu si Ozcan, ca a acordat cu titlu de imprumut martorului suma de 100000 euro, 8000 euro cash si 92.000 euro prin virament bancar.

A mai precizat ca imprumutul a fost recunoscut printr-o declaratie notariala data in fata fiului inculpatului Dimbu, care este notar. Precizeaza ca nu a avut probleme cu justitia si nu i-a solicitat inculpatului Dimbu sa intervina pentru el.

Inculpatul Babiuc a aratat ca stia ca nu mai are dreptul sa poarte arma, primind o notificare in acest sens, ca nu a dat nicio declaratie la Serviciul Arme si munitii si nu stia daca i s-a facut dosar penal.

Martorul Ozcan Adrian – audiat in cursul urmaririi penale – a declarat ca-l cunoaste pe inculpatul Dimbu din cursul anuli 1997, iar pe inculpatul Babiuc l-a cunoscut mai recent, prin intermediul inculpatului Dimbu.

A aratat ca a imprumutat de la inculpatul Babiuc la inceputul lui 2014 suma de 100.000 euro: 92.000 euro i-au fost remisi prin virament bancar, iar 8000 euro – cash.

Din aceasta suma, a imprumutat lui Blanari Ionut 50.000 euro, 30.000 euro i-a trimis surorii sale Ozcan Nimet in Turcia, restul folosindu-i pentru una din societatile sale si in interes personal.

Arata si martorul ca imprumutul a fost acordat pentru 1 an si a semnat o declaratie notariala in acest sens si ca inculpatul Dimbu nu a participat la discutiile dintre el si inculpatul Babiuc in legatura cu acordarea imprumutului.

De asemenea, a sustinut ca nu a participat la nicio conversatie intre cei doi inculpati in legatura cu dosare penale.

Cu prilejul audierii sale in conditii de oralitate si contradictorialitate, martorul a aratat ca-si mentine declaratia data in fata organelor de urmarire penala, relatand aceeasi stare de fapt, singura diferenta intre cele doua declaratii constand in aceea ca martorul a relatat ca la discutia ulterioara virarii banilor prin banca, in legatura cu cei 8000 euro cash a participat si inculpatul Dimbu.

Martorul a precizat ca din acest imprumut nu a virat sau remis nicio suma de bani inculpatului Dimbu, ca banii obtinuti i-a impartit, asa cum a relatat in cursul urmaririi penale, ca a restituit imprumutul nu la data stabilita, ci doar in 2015 astfel:

- 22.000 euro la 17 februarie 2015;

- 70.000 euro la 2 aprilie 2015.

- 8.000 euro la 23 aprilie 2015.

A depus in acest sens extrase de cont, viramente bancare si notificarea prin avocat a intentiei de restituire a imprumutului.

Si martorii Blanari Ion Dionisie si Blanari Vasile au confirmat imprumutul primit de la Ozcan in perioada imediat urmatoare primirii de catre acesta a banilor de la inculpatul Babiuc.

Ce au sustinut constant ambii martori a fost faptul ca banii primiti cu titlu de imprumut de la martorul Ozcan i-au folosit in folosit in folosul societatii VIVAT CONSTRUCT SRL si nu au remis vreo suma de bani inculpatului Dimbu – pe care il cunosc doar din vedere.

Martorii Blanari au dat explicatii plauzibile cu privire la modalitatea concreta in care s-a realizat imprumutul, destinatia acestuia – creditare societate SC VIVAT CONSTRUCT – si restituirea imprumutului la 20 august 2014.

Astfel, niciuna din probele administrate legal in cauza nu au fost apte sa dovedeasca nici macar faptul ca inculpatul Dimbu a primit o parte sau integral suma de 92.000 euro, ca imprumutul acordat de Babiuc lui Ozcan avea o alta destinatie.

De asemenea, simplul fapt ca inculpatul Babiuc era cercetat, in doua dosare penale, si ca inculpatul Dimbu ocupa o functie de conducere in cadrul Parchetului nu poate conduce la prezumtia (absoluta, in opinia Ministerului Public) ca putea influenta pe toti lucratorii de Politie si pe toti procurorii din cadrul Parchetelor.

In contextul in care acuzatia nu precizeaza fata de cine si-ar fi exercitat inculpatul Dimbu influenta, doar concluzia expusa mai sus poate fi retinuta.

Avand in vedere aceste aspecte, opinam ca singura solutie legal posibila este achitarea inculpatilor Dimbu si Babiuc, in ceea ce priveste acuzatiile descrise la pct. 2.2 si pct.4.5 din rechizitoriu conform art. 16 alin 1 lit a Cpp – faptele nu exista.

Reamintim ca infractiunea de trafic de influenta presupune ca subiectul activ sa aiba influenta ori sa se lase sa creada ca are influenta asupra functionarului public care are anumite atributii ce ar putea fi folosite in favoarea cumparatorului de influenta.

Desigur ca nu e necesara indicarea numelui functionarului, dar macar calitatea acestuia, competentele lui.

Ideea ca o persoana cu functie de conducere in cadrul unui Parchet poate influenta pe oricine se afla in subordinea sa, fara deosebire, este extrem de periculoasa si nu face cinste acuzarii.

Apoi, organele de urmarire penala nu au fost in masura sa indice, in mod concret, in ce maniera ar fi urmat inculpatul Dimbu sa-si exercite influenta, ce ar fi urmat sa indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie functionarul public ce ar urma a fi influentat.

In atare conditii, ale unei acuzari cu caracter extrem de general si imprecis, si dreptul la aparare al inculpatului este grav afectat.

La pct. 2.3. din actul de sesizare al instantei se retine in sarcina inculpatului Dimbu Dumitru ca urmare a remiterii sumei de 92.000 euro, a intervenit pe langa numitul Gabor Vasile, seful Serviciului arme, munitii si materiale explizive din cadrul IPJ Suceava, in scopul neintocmirii unui dosar penal inculpatului Babiuc – fapta savarsita in februarie 2014 –, precum si fapta aceluiasi inculpat care, in urma imposibilitatii obiective a numitului Gabor de a-l sprijini in acest demers, de a o determina pe prim-procuroarea Cocirla Elisabeta sa dispuna preluarea dosarului cu nr. 390/P/2014 si sa-l repartizeze inculpatului Dimbu Dumitru spre solutionare.

Intrucat, in baza aceleiasi rezolutii infractionale – favorizarea faptuitorului Babiuc –, inculpatul Dimbu Dumitru in cursul lunii mai 2014 a efectuat mai multe demersuri si a promis, in mod expres, inculpatului Babiuc Constantin Gavril ca-l va exonera de raspundere penala in dosarul nr. 353/P/2013 al DNA, in cauza urmeaza a fi retinuta infractiunea de favorizare a faptuitorului – doua acte materiale, in forma continuata, prevazuta de art. 269 alin 1 Cp cu aplicarea art. 35 alin 1 Cp.

Declaratiile inculpatilor Dimbu Dumitru si Babiuc au fost analizate anterior, fara ca din ele sa rezulte, asa cum am precizat, ca inculpatul Dimbu Dumitru ar fi primit vreo suma de bani de la inculpatul Babiuc sau ca ar fi cunoscut problemele de natura penala ale inculpatului Babiuc si i-ar fi promis acestuia ca-l va ajuta in sensul exonerarii de raspundere penala.

Astfel, vom analiza in continuare declaratiile martorilor Gabor Vasile si Cocirla Elisabeta.

In cursul urmaririi penale, martorul Gabor Vasile a declarat ca din anul 2002 detine functia de sef Serviciu Arme, Explozivi si Substante Periculoase din cadrul IPJ Suceava ca il cunoaste pe inculpatul Babiuc de cca 10 ani – respectiv 2004 – si ca stia ca acesta detine o arma de vanatoare si posibil si un pistol cu gaze. Viza pentru prelungirea valabilitatii permisului de port-arma a expirat in 2013.

Urmare a acestui fapt, a fost deschis un dosar penal pe numele inculpatului Babiuc pentru comiterea infractiunii prevazute de art. 342 alin 6 Cp, dosar instrumentat de catre ofiterul de politie Palin Razvan si trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Radauti, probabil cu propunere de clasare, deoarece lipsea intentia – o practica agreata la nivel national pentru aceasta infractiune.

Martorul arata ca a vorbit atat cu inculpatul Dimbu Dumitru, cat si cu inculpatul Babiuc Constantin Gavril daca se poate prelungi valabilitatea permisului de port arma si ca inculpatul Babiuc a depus documente medicale in justificarea intarzierii la prelungirea valabilitatii, documente ce au fost inaintate, prin Oliver Maciuca, ofiterului de caz Palin Razvan.

A mai relatat martorul si faptul ca in cursul anului 2014 toate dosarele referitoare la art. 342 alin 6 Cp (n.r. „Nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani) au fost preluate de Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava, inclusiv cel al inculpatului Babiuc, si ca alte discutii cu inculpatul Dimbu pe aceasta tema nu a mai avut, precum si ca acesta nu i-a solicitat sa trimita cauza la Parchet cu propunere de clasare.

Cu prilejul audierii in fata instantei, martorul Gabor a aratat ca-si mentine declaratia din cursul urmaririi penale, precizand faptul ca niciun dosar de urmarire penala vizand infractiunea prevazuta de art. 342 alin 6 Cp nu a fost inaintat instantei, ca inculpatul Dimbu nu i-a solicitat, nu a facut nicio interventie sau presiune cu privire la dosarul inculpatului Babiuc.

Si declaratia data in calitate de suspect de catre numitul Gabor Vasile relateaza aceeasi stare de fapt.

In vol IX d.fond, filele 116-119, se regaseste ordonanta de clasare din 14 februarie 2020 in dosar nr. 1411/P/2018 al SIIJ, prin care, in baza art. 16 alin 1 lit a Cpp, s-a dispus clasarea cu privire, printre altele, la savarsirea infractiunii de instigare la infractiunea de abuz in serviciu prev. de art 47 Cp raportat la art. 297 alin 1 Cp cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000; abuz in serviciu prev de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 297 alin 1 Cp cu aplicarea art. 5, „favorizarea infractorului „ prev de art. 269 Cp; luare de mita prev de art. 289 alin 1 Cp, trafic de influenta prev. de art. 291 CP si represiune nedreapta prev. de art. 283, presupus comise de inculpatul Dimbu Dumitru.

Desi aceasta ordonanta nu vizeaza pretinsele fapte comise de inculpatul Dimbu Dumitru in favoarea inculpatului Babiuc, ea se refera la o situatie de fapt cvasi-identica vizandu-i pe martorii Gabor Vasile si Maiorescu Alexandru Titu, tot cu raportare la un dosar penal privind infractiunea prevazuta de art. 342 alin. 6 Cp.

Relevante insa pentru solutionarea cauzei pendinte sunt retinerile procurorului, conform caruia „din probele administrate rezulta ca procurorul Dimbu Dumitru nu a avut niciodata competenta exclusiva asupra procedurilor administrative ale SAMST (n.r. Serviciul Arme, Munitii si Substante Toxice)”.

Desi au fost investigate aceste posibile fapte de DNA, nu s-a reusit stabilirea vreunei rezolutii infractionale care sa contureze implicarea in vreun mod a procurorului Dimbu Dumitru in activitatile specifice de aplicare a vizelor pe permisul de port-arma al vreunei persoane cu calitate de vanator, mai ales ca numtul Gabor Vasile a negat ca procurorul Dimbu Dumitru i-ar fi solicitat acest lucru.

In acelasi sens este si declaratia martorei Cocirla Elisabeta, care a aratat ca la sedinta de bilant din februarie 2014, fiind prezenti procurorii din cadrul tuturor unitatilor de Parchet de pe raza Tribunalului Suceava, a fost pusa in discutie modalitatea de interpretare a dispozitiilor art 342 alin 6 Cp si pentru ca opiniile erau impartite intre colegi, a propus ca aceste dosare sa fie preluate de catre Parcetul de pe langa Tribunalul Suceava, pentru a fi mai usor de gestionat.

Astfel, in perioada urmatoare au fost preluate 140 de astfel de dosare la solicitarea unitatilor de partid locale, iar nu din oficiu, de Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava.

Ordonantele de preluare erau semnate de martora, iar in lipsa sa de adjunctul sau.

Martora mai relateaza ca in dosarele in care inculpatul Dimbu Dumitru a avut timp sa se pronunte a emis solutii de clasare.

Raportandu-ne la toate aceste probe, concluzionam ca se impune pronuntarea unei solutii de achitare in baza art. 16 alin 1 lit a Cpp, neexistand probe ca fapta reclamata exista in materialitatea ei.

O solutie similara se impune si in ceea ce priveste acuzatia de la pct 2.8 din rechizitoriu, constand in aceea ca inculpatul Dimbu Dumitru, in cursul lunii februarie 2014, folosindu-se de influenta de procuror-sef sectie si de persoana desemnata cu supravegherea activitatii de cercetare penala desfasurate de lucratorii IPJ Suceava – SAMME, l-a determinat pe Gabor Vasile sa nu-i intocmeasca numitului Bobu Viorel un dosar penal, desi acesta savarsise infractiunea prevazuta de art. 342 alin 6 Cp si, mai mult, sa-i prelungeasca, desi nu indeplinea conditiile prevazute de lege, permisul de port-arma, prin aplicarea retroactiva a unei vize de prelungire, fapte ce ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de favorizarea faptuitorului (prev de art 269 alin 1 Cp) si instigare la abuz in serviciu (prev de art 47 CP raportat la art. 297 alin 1 Cp referitor la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000), aflate in concurs formal.

Pe langa probele mentionate in sustinerea solutiei de achitare cu privire la acuzatia descrisa la pct. 2.3 din rechizitoriu – declaratia inculpatului Dimbu, declaratia martorului Gabor, ordonanta de clasare emisa in dosarul nr. 1411/P/2018 a SIIJ –, avem in vedere si declaratia martorului Bobu Viorel Gheorghe, prilej cu care a relatat ca nu a discutat telefonic cu Gabor Vasile despre situatia permisului sau de port arma, nici nu s-a intalnit personal cu acesta in perioada de referinta, ca fisa medicala pentru prelungirea valabilitatii permisului de port arma i-a remis-o inculpatul Dimbu Dumitru pentru a o inainta martorului Gabor Vasile si ca Dimbu Dumitru i-a remis apoi permisul vizat, fara ca rolul inculpatului sa fie altul decat de „purtator de acte”.

Cu prilejul audierii in conditii de oralitate si contradictorialitate, martorul a aratat ca nu a discutat cu inculpatul Dimbu despre o interventie la martorul Gabor si nici inculpatul Dimbu nu s-a angajat sa-i rezolve problema legala cu arma.

Martorul Tetel Mircea a relatat modul in care martorul Bobu Viorel a ajuns sa predea fisa medicala inculpatului Dimbu, ca nu l-a auzit pe Bobu Viorel solicitandu-i inculpatului sa ii rezolve problema permisului de port arma si sa nu-i faca dosar penal.

Nu poate fi ignorata nici ordonanta de clasare, temei art. 16 lit a Cpp, dispusa in dosarul nr. 127/P/2017 al DNA.

In acest dosar, s-au efectuat verificari cu privire la modul in care martorul Bobu Viorel a obtinut permisul de port arma si au fost analizate declaratiile inculpatului Gabor Vasile, ale martorului Bobu Viorel si inscrisurile legate de prelungirea permisului de port arma, stabilindu-se ca cererea de prelungire a valabilitatii permisului a fost repartizata martorului Simion Dumitru.

Audiat in aceasta calitate, martorul a aratat ca nici inculpatul Gabor Vasile, nici alt coleg, nimeni nu a intervenit la el pentru a prelungi valabilitatea permisului.

Concluzia procurorului de caz a fost, raportat la toate probele administrate, ca martorul Bobu Viorel detinea arma in mod legal.

Or, in contextul in care, dupa efectuarea urmaririi penale cu privire la valabilitatea permisului de port arma, se ajunge la concluzia ca acesta detinea legal arma inca din 28 octombrie 2013, este greu de imaginat ipoteza avansata de acuzare la pct. 2.8 din rechizitoriu.

Pe de alta parte, nu putem sa nu observam afirmatiile categorice ale acuzarii cu privire la savarsirea unei infractiuni cu privire la care s-a dispus o solutie de disjungere.

Avand in vedere probele de mai sus, lipsa oricaror dovezi ca inculpatul Dimbu Dumitru si-a folosit in vreun fel influenta din nou prezumata asupra tuturor lucratorilor de politie din cadrul Serviciului Arme, Munitii si Substante Explozive ca ar fi discutat vreodata cu martorul Gabor cu privire la situatia martorului Bobu, apreciem ca solutia de achitare in baza art. 16 alin 1 lit. a Cpp este unica posibila in raport de acuzatiile aduse inculpatuli Dimbu Dumitru la pct. 2.8 din rechizitoriu.

La pct.2.9 din actul de sesizare al instantei se retine in sarcina inculpatului Dimbu ca in intervalul august 2013 – martie 2014 a intervenit in mod succesiv pe langa ofiterul de politie Fecioru Vasile din cadrul IPJ Suceava – Serviciul Politiei Rutiere si, ulterior, pe langa procurorul militar Chifan Silviu Ghiocel din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Iasi, in scopul exonerarii de la raspunderea penala a numitului Rusu Vasile, fata de care se efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.336 alin 1 CP, fapta ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de favorizarea infractorului prevazuta de art. 269 alin 1 Cp.

Fapta imputata inculpatului nu exista, astfel cum reiese din probatoriul pe care il vom analiza in continuare.

Am avut in vedere, in sustinerea solutiei de achitare prev de art 16 alin 1 lit a Cpp, urmatoarele mijloace de proba:

- Declaratia inculpatului Dimbu Dumitru, acesta aratand ca il cunoaste pe martorul Chifan Silviu Ghiocel care i-a fost coleg la Parchet, ca l-a sunat pentru a se interesa de programul de audiente, deoarece martorul Armenean Vasile, prieten de mult timp, l-a intrebat despre procedura judiciara si sanctiunea la care s-ar expune un cunoscut de al sau – jandarm sau pompier – care a fost prins conducand baut la volan.

Inculpatul a sustinut ca aceasta persoana a fost in audienta la el – aspect ce reiese si din registrul de audienta – si i-a explicat care sunt sanctiunile la care se expune in functie de alcoolemie.

In legatura cu aceasta persoana s-a interesat inculpatul Dimbu de programul de audienta a martorului Chifan, deoarece acea persoana era interesata de incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei.

Inculpatul a mai aratat ca-l cunoaste pemartorul Fecior Vasile, dar a avut cu el doar discutii profesionale.

Martorul Chifan Silviu Ghiocel a aratat ca se afla in relatii colegiale cu inculpatul Dimbu, pe care il contacta uneori pentru a-i afla opinia profesionala cu privire la anumite spete, au luat masa in repetate ocazii impreuna cu colegii de serviciu.

A mai mentionat ca inculpatul Dimbu l-a sunat pentru a primi in audienta o persoana – martorul Rusu Vasile –, care i-a relatat ca are un dosar penal si care l-a rugat sa-l salveze, intrucat e suferind.

In cursul urmaririi penale, martorul a relatat ca la acel moment a avut impresia ca Rusu Vasile ii cere ajutorul pentru solutionarea favorabila a cauzei sale, motiv pentru care l-a scos din birou.

Martorul i-a relatat inculpatului Dimbu despre Rusu Vasile, dar acesta a [raspuns] evaziv, asa ca nu a mai insistat.

Audiat in conditii de oralitate si contradictorialitate, martorul a relatat aceleasi aspecte, precizand ca inculpatul Dimbu cand l-a sunat nu i-a spus numele persoanei care va veni in audienta, ca nu l-a perceput pe inculpat ca fiind interesat de solutionarea dosarului, ca a perceput rugamintea inculpatului de a primi in audienta acea persoana ca o chestiune profesionala intre doi fosti colegi.

Dupa audierea la DNA, martorul a aratat ca s-a interesat de parcursul dosarului, numitului Rusu Vasile si astfel a constatat ca acesta fusese repartizat unui coleg ce a dispus trimiterea in judecata si in cauza se pronuntase o solutie de condamnare.

Martorul Fecioru Vasile a relatat ca il cunoaste de multi ani pe inculpatul Dimbu prin prisma relatiilor profesionale si ca in luna septembrie 2013 a fost chemat la biroul inculpatului. A rugat sa-i comunice rezultatul alcoolemiei unei cunostinte de-a sa pe nume Vasile, pompier, ce a fost implicat intr-un accident pe raza satului Frumoasa, comuna Moara.

Martorul si-a intrebat colegul ce instrumenta dosarul si informatia obtinuta a comunicat-o inculpatului Dimbu.

Dupa acest moment, nu a mai discutat cu inculpatul Dimbu pe acest subiect.

Martorul si-a mentinut, cu prilejul audierii sale de catre instanta, declaratia din cursul urmaririi penale, aratand suplimentar ca inculpatul nu i-a solicitat sa dea o anumita solutie in cauza – acest lucru nici nu ar fi fost posibil, deoarece dosarul se afla in lucru, in ancheta la un alt coleg.

Martorul Rusu Vasile a aratat ca a fost implicat intr-un eveniment rutier si ca prin intermediul fiicei sale, Rusu Ramona care, avea o relatie apropiata cu martorul Armenean Vasile, care era prieten cu inculpatul Dimbu, s-a prezentat in cursul lunii septembrie 2013 la biroul inculpatului Dimbu pentru a-i cere un sfat. Intalnirea dintre cei doi a durat extrem de putin, inculpatul recomandandu-i sa-si angajeze un avocat.

Dupa intrarea in vigoare a noilor coduri penale si codul de procedura penala, prin aceeasi filiera, martorul s-a deplasat la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Militar Iasi, unde a fost primit de martorul Chifan Silviu, care i-a spus ca dosarul sau e inregistrat, e repartizat unui coleg si nu are sanse de a nu fi inaintat dosarul instantei, deoarece avea o alcoolemie mare.

In fata instantei, martorul a aratat ca-si mentine declaratia de la urmarirea penala, precizand ca a fost in audienta la inculpatul Dimbu si acest aspect e consemnat in registrul de audienta.

Martora Rusu Ramona a relatat o stare de fapt similara, specificand ca nu s-a discutat niciun moment despre vreo interventie pe langa inculpatul Dimbu in favoarea tatalui sau.

Martorul Armenean Vasile a aratat ca a intermediat o intalnire intre martorul Rusu Vasile si inculpatul Dimbu, ca aceasta intalnire a avut loc la biroul inculpatului, ca inculpatul i-a comunicat ulterior martorului ca dosarul a fost preluat de parchetul militar si Rusu Vasile poate sa mearga la procuror pentru a incerca o negociere.

Din spusele martorei Rusu Ramona, a aflat ca Rusu Vasile s-a intalnit cu acel procuror militar.

Cu prilejul audierii in fata instantei, martorul a precizat ca a apelat la inculpatul Dimbu pentru un sfat juridic, ca inculpatul nu i-a spus si nici nu l-a lasat sa inteleaga ca va interveni in vreun fel pentru a-l favoriza pe Rusu Vasile, ca nu a discutat detalii despre dosar cu inculpatul.

Analizand probele administrate in conditii de legalitate, constatam ca existenta materiala a faptelor imputate inculpatului Dimbu Dumitru nu este dovedita.

Nu este dovedit faptul ca inculpatul ar fi favorizat in vreun fel pe martorul Rusu Vasile – simpla discutie cu o persoana cercetata penal, primirea in audienta si chiar acordarea unui sfat juridic nu pot capata valente penale.

Nu s-a probat nici intervenirea pe langa ofiterul de politie si procurorul militar in scopul exonerarii de raspundere penala a martorului Rusu Vasile.

Atat Fecioru Vasile, cat si Chifan Silviu au relatat constant ca au purtat cate o discutie cu inculpatul Dimbu Dumitru despre alcoolemia lui Rusu, respectiv despre primirea acestuia in audienta, fara macar a sugera vreo conduita, cu atat mai putin a incerca sa-i determine pe cei doi sa dea o solutie favorabila lui Rusu Vasile.

Raportat la aceste aspecte, solutia de achitare prevazuta de art.16 alin 1 lit a Cpp este deplin sustinuta de materialul probator din cauza.

Urmatoarea acuzatie formulata impotriva inculpatului Dimbu Dumitru si care va fi analizata este cea descrisa la pct.2.4 din actul de sesizare al instantei, in care se arata ca inculpatul, in scopul vadit de a-l exonera de raspundere penala pe inculpatul Babiuc Constantin Gavril, nu a inregistrat, sub numarul de dosar penal, procesul-verbal de sesizare din oficiu intocmit la 17 februarie 2014, a clasat lucrarea constituita in 24 martie 2014, printr-o rezolutie olografa, de o maniera care-l punea la adapost pe inculpatul Babiuc Constantin Gavril, de redeschidere a cercetarilor, si l-a tinut tot timpul la curent pe acesta cu privire la continutul sesizarii initiale, fapta care ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de favorizarea infractorului prev. de art 269 alin 1 Cp.

Anterior analizei infractiunii deduse judecatii, apreciem necesar a face urmatoarele precizari:

Notele SRI, intocmite in urma verificarilor si activitatilor specifice prevazute de art. 9 si 10 din Legea nr.14/1992 actualizata, din care rezulta date si informatii care indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, se transmit organelor de urmarire penala in conditiile prevazute de art. 61 din Cpp – respectiv prin intocmirea unui proces-verbal.

Acest proces-verbal intocmit de SRI si inaintat organelor de cercetare penala nu constituie mijloc de proba si nici mod de sesizare a organelor de urmarire penala abilitate, nefiind reglementat astfel de art.288 Cpp.

Astfel, in opinia noastra, fara existenta unei sesizari legale, inclusiv din oficiu, inregistrarea acestei note SRI, redate intr-un proces verbal, nu putea, legal, sa fie inregistrata ca dosar penal, ea provenind de la o entitate, ce, asa cum, in repetate ocazii, a statuat Curtea Constitutionala a Romaniei, nu are calitate de organ de cercetare penala.

Tocmai acordarea unor atributii contrar prevederilor legale a condus la „prabusirea” a numeroase dosare penale, astfel ca o atare situatie nu mai trebuie repetata.

Potrivit noului Cpp, este necesara efectuarea de verificari cu privire la cele mentionate in cuprinsul proceselor-verbale inaintate de organele de cercetare penala.

Inculpatul Dimbu declara ca a inaintat acest proces verbal si l-a trimis pentru verificari la un organ de urmarire penala abilitat de lege sa efectueze activitati operative.

Asa cum a aratat si martora Cocirla Elisabeta, inculpatul Dimbu Dumitru facea parte din structura de securitate cu privire la gestionarea informatiilor clasificate, insa nu era singura persoana cu astfel de atributii.

A mai declarat martora ca atunci cand informarile erau clare, rezultand toate elementele necesare inceperii urmaririi penale, se intocmea un proces-verbal de sesizare din oficiu si se forma dosar penal, in caz contrar nu.

Afirmatia procurorului de caz conform caruia inculpatul Dimbu Dumitru, „a clasat lucrarea constituita in 24 martie 2014 printr-o rezolutie olografa de o maniera care il punea la adapost pe inculpatul Babiuc Constantin Gavril de o redeschidere a cercetarilor” este dificil de inteles.

Instanta nu poate imagina nicio situatiei in care o ordonanta / rezolutie de clasare, cu privire la o lucrare penala, insa neinregistrata ca dosar penal, sa blocheze, pentru viitor, o noua cercetare a inculpatului Barbuta Constantin Gavril pentru aceeasi fapta.

Nefiind vorba de dosare penale, in opinia noastra, nu putem vorbi de ne bis in idem si, pe cale de consecinta, daca ar fi existat probe cu privire la o fapta penala, nimeni si nimic nu ar fi putut opri inceperea urmaririi penale si cercetarea penala.

Pe de alta parte, in opinia noastra, procurorul de caz reproseaza, in realitate, inculpatului Dimbu Dumitru solutia dispusa de acesta, ceea ce echivaleaza cu o grava incalcare a independentei procurorilor, care este esentiala pentru statul de drept, e garantata prin lege la cel mai inalt nivel posibil, intr-o maniera similara cu cea a judecatorilor.

Or, asa cum, vis-a-vis de acuzatiile formulate impotriva inculpatului Barbuta referitoare la modul in care a solutionat anumite cauze civile, intr-o maniera similara ar trebui sa ne raportam si la solutiile emise de procuror, respectiv sa fie verificate de procurorul ierarhic superior si de judecatorul de drepturi si libertati.

Pe de alta parte, probele administrate in cauza nu sunt in masura sa sustina in mod veridic si credibil acuzatia formulata, fiind dosar simple supozitii ce nu pot fi coroborate cu mijloacele de proba.

In actiunea penala, sarcina probei apartine in principal procurorului, iar suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa si dovedeasca nevinovatia.

Or, in aceasta cauza, in repetate ocazii, nepermis de multe, acuzarea nu si-a realizat sarcina, nu a facut demersuri reale si serioase pentru aflarea adevarului.

Reintorcandu-ne la acuzatia concreta formulata impotriva inculpatului Dimbu Dumitru, observam ca atat in dosarul de urmarire penala, cat si in dosarul de fond se regaseste procesul-verbal intocmit la 17 februarie 2014 inregistrat sub nr.1452/II/6 al Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava de catre inculpat, in calitatea sa de procuror-sef de sectie, prin care acesta [s-a autosesizat] referitor la „pretinsa activitate infractionala derulata de numita Postolachi Maria, care incearca sa obtina foloase necuvenite in favoarea unor apropiati prin intermediul omului de afaceri Babiuc Constantin Gavril”.

Se mai precizeaza in procesul-verbal ca „se impune efectuarea unor investigatii operative pentru stabilirea situatiei de fapt si pentru verificarea implicarii functionarei publice in activitatea sus mentionata.

La finalizarea investigatiilor, structura de politie judiciara va formula propuneri procedurale adresate structurii de parchet competente din punct de vedere material, teritorial si dupa calitatea persoanei”.

Fila 127 verso cuprinde rezultatul investigatiilor efectuate de IPJ Suceava – Politia Radauti, Formatiunea de investigare a Fraudelor, iar la fila 128 procesul verbal intocmit de lucratorii de politie din care nu rezulta indiciile comiterii unor fapte de natura penala.

Ca cele afirmate de catre procurorul de caz sunt total neavenite reiese si din ordonanta de clasare emisa in dosarul nr.304/P/2018 din 17 decembrie 2018 a DNA – Structura Centrala, care a vizat, printre altele, si pretinsa actiune de dare de mita realizata de inculpatul Babiuc catre numita Postolachi, exact situatia avuta in vedere de procesul-verbal din data de 17 februarie 2014.

La patru ani diferenta, se dispune o solutie de clasare – temei art.16 lit a Cpp: fapta nu exista.

O dovada in plus ca, pe de o parte, rezolutia de clasare a inculpatului Dimbu nu a avut acel caracter de neinlaturat, de neinvins, afirmat cu nonsalanta de procurorul de caz, iar pe de alta parte ca solutia sa a fost confirmata patru ani mai tarziu.

Pentru toate aceste argumente, vom dispune achitarea inculpatului Dimbu Dumitru in baza art.16 alin 1 lit a Cpp.

In ceea ce priveste acuzatia de la pct. 2.5 din rechizitoriu, respectiv ca inculpatul Dimbu Dumitru la data de 4 februarie 2014 i-a furnizat inculpatului Babiuc informatii care nu erau destinate publicitatii, clasificate „strict secret” continute in informarea 003384647 – informare care viza fapte de coruptie savarsite anterior de Babiuc –, in scopul furnizarii unui folos injust – exonerarea de raspundere penala –, fapta prevazuta de art.12 lit b din Legea nr.78/2000, retinem ca nici existenta acestei fapte nu este dovedita.

Probele administrate in cauza nu au dovedit ca inculpatul Dimbu Dumitru i-a furnizat inculpatului Babiuc informatii clasificate. Chiar daca am ignora caracterul extrem de general al acuzatiei, in ce repere de timp, loc si context au fost furnizate acestei informatii, cum au fost ele furnizate, observam ca niciunul dintre apropiatii celor doi inculpati, martori in prezenta cauza, nu a afirmat, niciun moment, ca inculpatul Dimbu s-ar fi folosit in vreun fel de functia sa pentru a obtine informatii care ar fi putut fi de interese pentru inculpatul Babiuc si care ar fi putut, intr-un fel care scapa intelegeriii noastre, sa-l exonereze de raspundere penala.

Chiar in ipoteza in care inculpatul Dimbu Dumitru ar fi furnizat aceasta nota a SRI – aspect nedovedit in vreun fel – care facea referire la fapte anterioare comise de inculpatul Babiuc –, cum ar fi putut fi acesta exonerat de raspunderea penala doar prin simpla obtinere de informatii clasificate?!

Din ansamblul probelor administrate, nu rezulta nici macar ca la data de 5 februarie 2014 cei doi inculpati s-au intalnit fizic sau macar au discutat la telefon.

Raportat la cele de mai sus, la precaritatea modului de formulare a acuzatiei, la lipsa oricaror probe care sa ateste starea de fapt relatata in actul de sesizare al instantei, vom dispune achitarea inculpatului Dimbu Dumitru conform art.16 alin 1 lit a Cpp.

Avand in vedere argumentele expuse cu privire la acuzatia formulata impotriva inculpatului Dimbu Dumitru descrisa la pct.2.4. solutia pronuntata cu privire la aceasta acuzatie si actiunea ilicita imputata inculpatului la pct.2.7 din rechizitoriu apreciem ca solutia legala este tot de achitare conform art.16 alin 1 lit a Cpp.

Inculpatului Dimbu Dumitru i se imputa ca, desi legal investit cu efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii unor fapte de coruptie in baza notei SRI cu nr.003884647 repartizata acestuia in 30 ianuarie 2014, si-a indeplinit cu stiinta in mod defectuos atributiile de serviciu. Prin neinregistrarea procesului-verbal de sesizare din oficiu sub numar de dosar penal, prin efectuarea de verificari superficiale si prin clasarea acestei lucrari cu incalcarea normelor de procedura penala, a comis infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru altul un folos necuvenit.

Prin maniera adoptata cu ocazia arhivarii acestei informari, inculpatul a adus prejudicii institutiei din care facea parte, afectandu-i credibilitatea in randul justitiabililor, propagand ideea ca justitia se face in mod partinitor, ca nu serveste un interes public si ca e aservita unor interese personale si de grup, fapta prevazuta de art. 297 alin1 CP raportat la art.132 din Legea nr.78/2000.

Asa cum am precizat atunci cand am analizat acuzatia descrisa la pct. 2.4, inculpatul Dimbu Dumitru nu putea legal sa inregistreze abilitate in vederea efectuarii de cercetari cu privire la faptele sesizate, ca aceste cercetari nu au fost superficiale si ca rezolutia de clasare a fost justa, rezulta din ordonanta de clasare dispusa prin procesul-verbal cuprinzand nota SRI ca proces verbal de sesizare din oficiu deoarece, conform Cpp, nu are acest caracter; nu a efectuat verificari superficiale – a inaintat un proces verbal organelor, patru ani mai tarziu, chiar de procurorul ce a instrumentat aceasta cauza.

Pentru a fi consecventi, solutia de achitare prevazuta de art.16 alin 1 lit a Cpp se impune si cu privire la acuzatia de la pct 2.7 din rechizitoriu.

Analiza cu privire la existenta elementelor de tipicitate ale infractiunii de abuz in serviciu – latura obiectiva, paguba cauzata, cui a fost ea cauzata –, desi atractiva, este neavenita, avand in vedere inexistenta faptei.

In ceea ce priveste acuzatia formulata la pct 2.6 din rechizitoriu, inculpatul Dimbu Dumitru, desi legal investit cu efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii unor infractiuni de coruptie, in baza notei SRI 003384647 repartizate acestuia la 30 ianuarie 2014, si-a indeplinit cu buna-stiinta in mod defectuos atributiile de serviciu, prin neinregistrarea procesului-verbal de sesizare din oficiu sub numar de dosar penal, prin efectuarea de verificari superficiale si prin clasarea acestei lucrari cu incalcarea normelor de procedura penala, fapta ce ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de instigare la compromiterea intereselor justitiei (prev de art. 47 Cp raportat la art 277 alin 1 si 2 Cp), observam ca relateaza o stare de fapt identica cu cea de la pct. 2.7.

Acuzarea nu arata pe cine si in ce modalitate a instigat inculpatul si nici nu intelegem cum ar fi putut sa faca acest lucru, cat timp activitatea ilicita se refera la actiunile sale.

Potrivit legii – art. 47 Cp –, instigatorul este persoana care, cu intentie, determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Or, din formularea acuzatiei, inculpatul ar fi instigat pe cineva sa faca actunile ce-i sunt lui imputate – sa nu inregistreze procesul verbal ca dosar penal, sa faca verificari superfic iale, sa dea o solutie de clasare –, ceea ce in opinia noastra logic nu e posibil.

Cert este ca inculpatul Dimbu Dumitru singur a inregistrat procesul verbal cuprinzand nota SRI ca lucrare penala, singur a pronuntat solutia de clasare, astfel ca nicio forma de participatie penala nu este legal posibila cu privire la acuzatia formulata in concret.

In acest context, vom dispune, in baza art. 16 alin 1 lit a Cpp, achitarea inculpatului.

Inculpatului Dimbu Dumitru i se imputa faptul ca in intervalul 26 mai – 30 mai 2014 i-a solicitat ofiterului de politie judiciara Asmarandei Gheorghe Marius sa divulge informatii confidentiale a caror devoalare ar fi ingreunat urmarirea penala in dosarul nr. 353/P/2013 al DNA, instigare urmata de divulgarea unor informatii confidentiale si a unui inscris oficial, fapta care ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de instigare la compromiterea intereselor justitiei prev de art. 47 Cp raportat la art. 277 alin 1 si 2 Cp.

Infractiunea prevazuta de art. 277 alin 1 si 2 Cp vizeaza „divulgarea, fara drept, de informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele priin care urmeaza sa se administreze o proba, de catre un magistrat sau un alt functionar public care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, daca prin aceasta poate fi ingreunata sau impiedicata urmarirea penala”.

In alin. 2 se arata ca dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a dispune o solutie de netrimiterea in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei de catre un functionar public care a luat cunostinta de aceasta in virtutea functiei se sanctioneaza cu inchisoarea de la 1 luna la 1 an sau amenda.

Inculpatul Dimbu, in declaratia sa din fata instantei, a aratat ca-l cunoaste pe martorul Asmarandei Gheorghe, cu care a si colaborat de-a lungul timpului, acesta fiind ofiter de politie in cadrul IPJ Suceava.

Inculpatul sustine ca, din proprie initiativa, martorul l-a informat ca este vizat de un dosar de urmarire penala in care este cercetat si inculpatul Babiuc si alti magistrati si i-a pus la dispozitie o copie dupa ordonanta de incepere a urmaririi penale, in contextul in care purtasera discutii despre alte dosare si martorul i-a spus ca inculpatul Dimbu e cercetat intr-un dosar penal.

Inculpatul sustine ca urmare a acestei discutii l-a intrebat pe martor despre ce e vorba si martorul, dupa cca 15 minute, i-a adus ordonanta.

Martorul Asmarandei arata ca in data de 26 mai 2014, in jurul orelor 11, a fost cautat la biroul sau din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Suceava de catre inculpatul Dimbu Dumitru, care i-a cerut sa vina la el in birou.

Inculpatul Dimbu Dumitru a initiat discutia despre dosarul penal, martorul realizand ca inculpatul cunoaste discutia pe care a avut-o cu inculpatul Prelipcean, caruia i-a spus despre ordonanta de incepere a urmaririi penale in acelasi dosar, intrebandu-l priin semne daca sunt interceptari in cauza si daca este vizat de cercetari un judecator Barbuta, care ar fi cercetat pentru luare de mita.

Martorul i-a spus inculpatului ca este si inculpatul Dimbu Dumitru vizat de ancheta, reactia inculpatului fiind de surprindere si intreband pentru ce infractiuni e cercetat.

Martorul a raspuns ca nu a retinut prea multe detalii, astfel ca inculpatul i-a cerut sa citeasca documentul, pentru a vedea exact cine este persoana la care a intervenit el si sa-i comunice acest lucru.

Martorul s-a deplasat in biroul sau, a luat ordonanta de incepere a urmaririi penale, a revenit in biroul inculpatului si i-a remis-o.

Martorul i-a relatat inculpatului ca a fost delegat sa faca anumite activitati in dosar, respectiv audierea unor persoane.

Martorul s-a mai intalnit cu inculpatul Dimbu Dumitru si in 30 mai 2014, prilej cu care acesta i-a relatat varianta sa asupra cercetarilor de care era vizat.

Intalnirea dintre inculpatul Dimbu Dumitru si martorul Asmarandei din biroul acestuia este confirmata si de martorul Gradinariu Gabriel.

Cu prilejul audierii in fata instantei de fond, martorul Asmarandei a aratat ca la putin timp dupa discutiile cu inculpatul Prelipcean, a fost abordat de inculpatul Dimbu, care i-a cerut sa vina la el in birou, ca inculpatul Dimbu l-a intrebat daca stie ceva despre cercetarile care se efectueaza in dosarul DNA – Structura Centrala in legatura cu terenurile de la Radauti, martorul a raspuns afirmativ, adaugand ca daca doreste poate sa-i comunice o copie a ordonantei de incepere a urmaririi penale.

In acest mod i-a comunicat inculpatului Dimbu Dumitru ordonanta pusa la dispozitie de procurorul care l-a autorizat in cauza.

Mai relateaza martorul ca inculpatul Dimbu Dumitru l-a intrebat despre judecatorul Barbuta, care era amic sau cunostinta de a sa.

Martorul arata ca s-a mai intalnit cu inculpatul si la festivitatile organizate de ziua DGA Suceava si a fost intrebat din nou despre acel dosar, furnizand informatiile despre conturi care i-au fost puse la dispozitie de procuror.

Martorul a precizat ca discutiile cu Dimbu erau amicale, ca nu i s-a mai solicitat alte documente din dosar.

Analizand probele administrate in raport de infractiunea imputata inculpatului, retinem ca fapta descrisa la pct. 2.10 din rechizitoriu nu intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii prevazute de art. 277 alin 1 si 2 Cp, astfel ca solutia ce se impune este achitarea conform art. 16 alin 1 lit b teza I Cpp, deoarece nu este realizata latura obiectiva a infractiunii: actiunea ilicita si scopul urmarit.

Martorul a pus la dispozitia inculpatului doar o copie a ordonantei de incepere a urmaririi penale, deci nu a divulgat informatii confirdentiale privind:

- data

- locul

- timpul

- modul

- mijloacele prin care urmeaza sa se administreze o proba.

Chiar daca am da valoare aparte declaratiei martorului Asmarandei din cursul urmaririi penale, tot nu am putea retine ca prin furnizarea informatiilor cu privire la faptul ca a fost delegat sa audieze niste persoane fara a da alte detalii, am putea retine varianta infractiunii prevazute de art. 277 alin 1 Cp.

In ceea ce priveste punerea la dispozitie, din proprie iniiativa si nici intr-un fel instigat de inculpatul Dimbu Dumitru, a unei ordonante de incepere a urmaririi penale, fictive sau nu, aceasta desi este un inscris oficial, insa ea a fost dezvaluita urmare a autorizarii de catre procurorul de caz:

Astfel, din probele administrate, in opinia noastra, nu rezulta existenta actului de instigare comis de inculpat, deoarece acesta nu a facut altceva decat, la cca o saptamana dupa discutiile dintre Prelipcean si Asmarandei, discutii despre care cel mai probabil avea iinformatii de la inculpatul Babiuc, sa-l atraga intr-o discutie despre existenta unui dosar penal pe martorul Asmarandei.

Cel care a avut intiativa acestor discutii a fost evident inculpatul, insa cel ce a dezvaluit inscrisul oficial, fara a exista o solicitare initiala expresa a inculpatului, a fost martorul Asmarandei.

Cea din urma acuzatie formulata impotriva inculpatului Dimbu Dumitru vizeaza faptul ca, dupa obtinerea acestor date, le-a comunicat in 27 mai 2014, prin intermediul inculpatului Babiuc, inculpatului Barbuta si Prandea, cu scopul vadit de a ingreuna urmarirea penala, fapta ce ar constitui doua infractiuni de favorizarea infractorului.

Probele administrate in cauza declaratiile inculpatului Dimbu Dumitru, Babiuc, Barbuta si Prandea nu au dovedit existenta materiala a acestor fapte.

Acuzatiile sunt extrem de lapidare, nefiind indicat locul si modul in care inculpatul Dimbu Dumitru i-a comunicat inculpatului Babiuc aceste informatii si cum acesta le-a transmis apoi celorlalti doi inculpati.

O atare conduita din partea inculpatului Dimbu Dumitru este si greu de inteles, in conditiile in care acesta a declarat ca i-a cunoscut pe inculpatul Barbuta si Prandea cu prilejul audierilor la Parchet.

Acest aspect reiese si din declaratiile inculpatului Barbuta, care, cu prilejul audierii sale in fata instantei, a relatat ca l-a cunoscut pe inculpatul Dimbu la sediul DNA si ca exista o animozitate intre ei datorata unei solutii de achitare pronuntate intr-o cauza penala.

Si inculpata Prandea a aratat ca l-a cunoscut pe inculpatul Dimbu doar cu prilejul audierilor la DNA.

Alte probe nu au fost identificate in sustinerea acuzatiilor, astfel ca se impune pronuntarea unei solutii de achitare conform art. 16 alin 1 lit a Cpp.


* Cititi aici intreaga motivare a sentintei nr. 56/2023 din dosarul nr. 1262/33/2014*

Comentarii

# dulapul securelii, pelticiunii si pierzaniei nationale date 25 April 2023 16:27 +6

BRAVA Doamnei JUDECATOR! Traiasca JUDECATORII ADEVARATI! JOS jegoasa de securitate! Jos distrugatorii statului!Jos securiicii binomiali! Jos lulutzismele !Jos coldismele! Jos hastagismele! Traiasca JUSTITIA facuta de judecatori adevarati! Afara cu securicii si acopertii din justitie! Acum se stiu! S-au autodevoalat! O sa pice in cativa ani si partenerul strategic ! Faptele voastre raman si sunt puse pe raboj! Roata se invarte ! Ati vazut ce a patit Visinescu! Pe langa faptul ca va bate Dumnezeu!Dar voi nu aveti! aista-i o opinie!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.03.2024 – Avertismentul DIICOT: copiii au devenit tinte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva