Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit luni, 22 iunie 2026, că un acord de recunoaştere a vinovăţiei (ARV) vizând un funcționar public nu-l poate suspenda pe acesta din funcție, chiar dacă ARV-ul este trimis către instanță. 

Motivul îl constituie faptul că acordul de recunoaștere a vinovăției nu este același lucru cu un eventual rechizitoriu prin care funcționarul public ar fi trimis în judecată, adaugă ICCJ în minuta hotărârii prealabile nr. 75/2026, pronunțate în dosarul nr. 695/1/2026.

Iată minuta HP-ului:

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2236/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Sesizarea instanţei penale cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei nu echivalează cu trimiterea în judecată şi, prin urmare, nu constituie temei pentru suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, conform dispoziţiilor art. 513 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 iunie 2026”.

Prezentăm pasajele legale relevante din Codul administrativ:

- art. 513 alin. 1 lit. l: „Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: (...) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 465 lit. h)”;

- art. 465 lit. h: „Poate ocupa o funcție publică persoana care îndeplinește următoarele condiții: (...) nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei”.

ICCJ, sesizată în dosarul unei funcționare din Primăria Constanța

Totul a început la 3 aprilie 2024, când Viorela-Mirabela Călin – fostă consilieră juridică superioară la Primăria Constanța – dat în judecată instituția, cerând anularea dispoziției nr. 261 din 22 ianuarie 2024 a primarului Vergil Chițac (foto). Prin această dispoziție, edilul o suspendase din funcție pe reclamantă pentru că aceasta încheiase un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul Vasile Abagiu – șeful DNA Constanța – într-un dosar privind o presupusă faptă de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Instanța confirmase ARV-ul prin care Călin se declara de acord să primească pedeapsa de 1 an de închisoare cu suspendare, scrie Ziua de Constanța.

După acest ARV, adăugăm noi, Mirabela Călin a atacat în instanță dispoziția 261/2024. Prin sentința nr. 209 din 12 februarie 2025, pronunțată în cauza nr. 2236/118/2024, judecătorul Ciprian Butaru de la Tribunalul Constanța a respins acțiunea reclamantei:

„Respinge excepţia lipsei de interes în formularea cererii, invocată de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CONSTANŢA, ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta CĂLIN VIORELA MIRABELA în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CONSTANŢA, ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 2380 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Constanţa şi se va judeca de către Curtea de Apel Constanţa. Pronunţată la data de 15.02.2025, în conformitate cu prevederile art. 402 din CPC sub rezerva art. 396 alin. 2 din CPC raportat la art. 401 alin. 2 teza ultimă din CPC”.

În recurs, la 5 februarie 2026, judecătoarele Luminița-Teodora Popescu și Constantina-Monica Turcu de la Curtea de Apel Constanța au admis solicitarea petentei și au sesizat ICCJ privind dezlegarea chestiunii de drept de mai sus. După cum veți vedea în încheierea de sesizare anexată la final, completul de la CA Constanța evită să exprime un punct de vedere, limitându-se la a prezenta cele două interpretări contrare la care poate fi supus art. 513 alin. 1 lit. l din Codul administrativ.

* Citiți aici încheierea CA Constanța privind sesizarea ICCJ