De când #reziștii au început să facă presiuni pentru schimbarea sistemului judiciar după chipul și asemănarea lor, și chiar să lucreze la legile justiției, au început să apară aberații judiciare care calcă în picioare secretul anchetei penale și dreptul oamenilor la un proces echitabil. Lumea Justiției prezintă incalificabila faptă a unui procuror care și-a dovedit haștagismul în decembrie 2025, semnând liste de susținere a eroilor Recorder. 

Este vorba despre procurorul Radu-Daniel Filip (foto 1) de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pe care un avocat îl acuză că în data de 3 martie 2026 a permis prezența la o percheziție domiciliară a unei studente (masterande) a Facultății de Drept de la Universitatea din București, ca parte a practicii universitare obligatorii, coordonator de practică în acest caz fiind același procuror Filip. Da, ați citit bine: nu vorbim despre un procuror stagiar și nici măcar despre un auditor de justiție, ci despre un simplu student.

Iar prezența studentei la percheziție (și, ulterior, la audierea și reținerea inculpaților) a fost posibilă ca urmare a unui „acord de parteneriat” încheiat în 2024 între PTB şi Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, după cum a dezvăluit însuși șeful parchetului, procurorul Călin Dumbrăveanu. Așadar, vorbim despre un act infralegal, care sub niciun chip nu poate să adauge la lege (în speță, la Codul de procedură penală).

Speța ne-a fost semnalată de către avocatul care îi reprezintă pe suspecții a căror locuință a fost percheziționată la începutul acestei luni – avocat care deocamdată nu dorește să-și dezvăluie identitatea.

Mai mult: avocatul susține că respectiva studentă nu doar că a fost prezentă, dar a și efectuat acte efective de percheziție, „căutând documente, răscolind dulapuri, chestionând suspecții cu privire la conținutul anumitor înscrisuri”. Ulterior, aceeași studentă a luat parte la audierea și reținerea inculpaților.

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, cei doi polițiști judiciari prezenți la percheziție – Gabriel Gurlup și Dănuț Solomon (foto 2) – au refuzat să consemneze în procesul verbal prezența studentei la percheziție, prezentând-o pe respectiva studentă ca pe „o colegă mai mică”, mai explică avocatul în exclusivitate pentru Lumea Justiției. La rândul lui, procurorul Filip a amenințat cu plângeri la Baroul București, adaugă avocatul.

Șeful parchetului, complice la abominația judiciară 

Însă scandalul nu se opreşte aici: vineri, 6 martie 2026, avocatul a formulat cerere de recuzare a procurorului Radu Filip, însă șeful PTB Călin Dumbrăveanu a respins demersul. Mai mult: în aceeaşi ordonanţă de refuz al recuzării (emisă luni, 9 martie), prim-procurorul Dumbrăveanu dezvăluie cum a fost posibilă prezența respectivei studente la un act nepublic al urmăririi penale. Concret, procurorul Călin Dumbrăveanu a invocat acordul de parteneriat încheiat la 14 februarie 2024 între Parchetul Capitalei și Facultatea de Drept de la Universitatea din Bucureşti. În baza acestui acord, la 5 februarie 2026, au fost selectate nu mai puțin de trei masterande pentru a-și face practica universitară la PTB, mai spune Călin Dumbrăveanu.

Inspecția Judiciară și Poliția Capitalei ce au de zis?

Înainte de a vă lăsa să citiți întreaga relatare a avocatului, precum și principalele fragmente din ordonanța de respingere a recuzării, Lumea Justiției face apel la Inspecția Judiciară să se autosesizeze și să înceapă verificările cu privire la posibila săvârșire a abaterii disciplinare de la art. 271 lit. i) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor: „nerespectarea (...) confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii”.

De asemenea, facem apel la conducerea Poliției Capitalei – în frunte cu directorul general Bogdan Berechet – să verifice felul în care polițiștii Gurlup și Solomon s-au comportat la percheziția domiciliară menționată.

Iată ce ne-a declarat avocatul:

„Fără precedent! Parchetul de pe lângă Tribunalul București a autorizat studenții la Drept să vă percheziționeze casele!

În baza unui protocol înregistrat în evidențele Parchetului de pe lângă Tribunalul București la dată de 14.02.2024 sub nr. 678/VIII-1/2024, încheiat cu Facultatea de Drept din cadrul Universității București, procurorii PTB au autorizat studenții să participe la efectuarea de percheziții domiciliare, audieri de suspecți și inculpați, asistare la rețineri dispuse în cauză, precum și la alte acte de urmărire penală. Toate aceste activități, potrivit celor arătate de către conducătorul parchetului, pot fi efectuate fără acceptul suspecților și inculpaților, în virtutea acordului de parteneriat mai sus arătat.

Astfel, în data de 03.03.2026, la locuința suspecților B.S. și B.V. situată în București s-a desfășurat o percheziție domiciliară la care a participat în mod activ o studentă repartizată în practică la procurorul Filip Radu Daniel, procuror care supraveghea activitatea organelor de cercetare penală. Studenta în cauza nu numai că nu și-a declinat identitatea și calitatea, dar a și efectuat acte de percheziționare a locuinței, căutând documente, răscolind dulapuri, chestionând suspecții cu privire la conținutul anumitor înscrisuri, solicitarea avocaților de a fi menționată în procesul-verbal de percheziție domiciliară fiind refuzată de inspector principal de poliție Gurlup Gabriel și inspector de poliție Solomon Dănuț din cadrul S.I.C.E. Sector 6, sub pretextul că nu este necesară consemnarea prezenței acesteia, întrucât este ‘o colegă mai mică’.

Ulterior, la sediul S.I.C.E. Sector 6, procurorul Radu Filip Daniel a dispus audierea suspecților în prezența studenților, în condițiile în care persoanele vizate de anchetă și-au exprimat dezacordul cu privire la prezența studenților, arătând că ‘în niciun caz nu va refuza prezența studenților la audiere’. Procurorul Radu Filip Daniel a arătat că este cadru universitar și că prezența studenților la acte de urmărire penală este obligatorie, în baza protocolului încheiat cu Facultatea de Drept, și că opoziția suspecților cu privire la prezența unor persoane care nu au calitatea de participant la procesul penal nu este întemeiată. Mai mult decât atât: față de solicitarea de a se consemna prezența studenților la aceste activități, a amenințat cu plângeri adresate Baroului București.

Potrivit dispozițiilor procesual-penale, percheziția domiciliară se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, însoțit, după caz, de lucrători operativi (n.r. conform art. 159 din Codul de procedură penală). În niciun caz studentul la Drept nu are calitatea să participe la acte de urmărire penală de asemenea natură, intruzive în viața privată și în alte drepturi ale persoanei supuse percheziției domiciliare (cum ar fi: dreptul la imagine, dreptul la protecția datelor personale, dreptul la folosință netulburată a proprietății, cu excepția pătrunderii persoanelor autorizate de lege). Or, protocolul încheiat cu Facultatea de Drept nu poate adăuga la lege și nici la Constituție. De principiu, urmărirea penală are caracter nepublic, fiind admise derogări numai în baza legii și în niciun caz în baza unor acorduri de parteneriat cu caracter nepublic încheiate de unitățile de parchet cu unități de învățământ.

Considerând că încălcările de procedură care au avut că efect afectarea gravă a drepturilor persoanelor vizate de anchetă reprezintă manifestări obiective ale unui procuror incompatibil, suspecții au formulat o cerere de recuzare a procurorului, respinsă cu o motivare care în concret ne lasă fără cuvinte. Conducătorul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, Călin Dumbrăveanu, ajunge la concluzia că studenții, în baza acordului de parteneriat, pot participa la percheziții domiciliare alături de organele de cercetare penală, pot asista la audieri ale suspecților și inculpaților, nefiind necesar nici măcar acordul acestora din urmă.

Ulterior, studenta despre care am făcut vorbire a participat la audierea suspecților și la reținerile dispuse în cauză. Prin maniera în care a procedat, procurorul Filip Radu Daniel a compromis și percheziția, și audierile.

Încercarea mediului judiciar de a-și îmbunătăți imaginea șifonată de atacurile nedrepte ale unui segment politic poate duce, așa cum am arătat, la o vătămare gravă a legalității procesului penal, în dauna drepturilor pe care le are orice persoană prezumată a fi nevinovată, până la o soluție definitivă”.

Prezentăm principalele pasaje din ordonanța de respingere a recuzării (vezi facsimil):

„În motivarea cererii, se invocă următoarele argumente:

- în data de 03.03.2026, procurorul de caz a ignorat cu bună ştiinţă drepturile persoanei acuzate. Astfel, orice persoană supusă unor proceduri penale, până la momentul trimiterii în judecată, se bucură de garanții privind dreptul la imagine, dreptul la protecţia datelor personale, dreptul de a-și exprima o poziţie procesuală în mod liber, conştient și fără influenţe, dreptul de a nu da declarații si dreptul de a nu participa la incriminarea membrilor de familie (urmărirea penală are caracter nepublic, procedurile penale – îndeosebi cele efectuate in sediul unităţilor organelor judiciare – sunt supuse unui regim de confidențialitate, rezultând din aceasta că este strict interzisă prezența altor persoane care nu au calitatea de participanți în procesul penal);

- prezența unor studenţi la Drept (potrivit celor învederate de către procuror) la sediul unor organe judiciare – în scopul asistării la luarea unor declaraţii care implică comunicarea de date personale, descrierea acuzaţiilor aduse unor persoane, exprimarea unei poziţii procesuale ale acestora, precum și la efectuarea percheziţiei domiciliare – este interzisă, mai ales în condițiile în care persoana supusă anchetei nu îşi exprimă consimţământul expres, ba mai mult decât atât, direct sau prin apărător, arată că nu dorește ca la procedură să asiste persoane care nu au calitate în dosar sau nu fac parte din organele judiciare;

- petenta (...) (n.r. unul dintre inculpații percheziționați) s-a simţit umilită, supusă unei lapidări, cu scop vădit intimidator și de natură să-i zdruncine încrederea în actul de justiţie;

- procurorul, deși consemna personal declarația, a refuzat să consemneze și obiecţiunile avocatului, spunându-i că nu scrie după dictare și că va trebui să își scrie olograf obiecţiunile, punându-l pe avocat în fața studenţilor într-o poziţie înjositoare, cu scopul evident de a aduce atingere încrederii petentei / suspectei în actul de apărare;

- prin această atitudine, procurorul a săvârşit un abuz de putere, menţinând în mod absolut nelegal prezența celor trei studente pe tot parcursul audierii, precum și la momentul comunicării către petentul / inculpatul (...) (n.r. unul dintre inculpații percheziționați) a ordonanţei de reținere, în scopul umilirii publice a acestuia. Prin manifestările sale, procurorul a transmis petenților că deţine controlul absolut asupra modalității de efectuare a procedurilor și că nu îi pasă dacă acestea se efectuează în mod legal și cu respectarea drepturilor persoanelor supuse anchetei penale;

- procurorul, atunci când avocații au solicitat ca, potrivit disp. art. 110 alin.(5) C.p.p., să procedeze la înregistrarea audio-video sau măcar audio a procedurii de administrare a declaraţiei suspecţilor, a arătat ca ‘se află într-un birou având clasa de securitate unde înregistrarea este interzisă și că oricum secţia de poliție nu deţine mijloace tehnice de înregistrare’; dacă într-adevăr biroul respectiv ar fi fost supus unor norme de securitate, cu atât mai mult se impune a constata că prezența celor trei studente în interiorul acelui birou era nelegală.

În susţinerea argumentelor mai sus enunţate, petenţii învederează următoarea situație de fapt:

‘La data de 03.03.2026, în cauza pendinte, au fost efectuate percheziţii, inclusiv la adresa unde petenții locuiesc. La procedura percheziţiei a participat și o persoană de sex feminin care s-a prezentat la locul efectuării procedurii împreună cu organele de cercetare penală și care s-a comportat pe întreg parcursul procedurii ca un organ de cercetare penală la întocmirea procesului-verbal.

Observând că prezența persoanei de sex feminin nu este indicată în cuprinsul procesului-verbal, la solicitarea apărătorului ales de a se consemna în cuprinsul procesului-verbal de efectuare a percheziţiei datele de identificare ale persoanei de sex feminin, consecinţa firească a participării la procedură, organele de cercetare penală au refuzat să consemneze prezența acesteia la percheziţie, arătând că persoana de sex feminin este o colegă mai mică de-a acestora care urmează să lucreze în cadrul instituţiei.

Prezența persoanei respective într-un spaţiu privat nu era justificată, că organele de cercetare penală nu au pus în niciun moment în vedere persoanelor percheziţionate sau apărătorilor că persoana de sex feminin nu are calitatea de organ judiciar şi, prin urmare, prezența acesteia nu era delegată / autorizată potrivit legii, nu a existat o încuviinţare nici cu privire la pătrunderea și nici la prezența într-un spaţiu privat din partea persoanelor percheziţionate. Spaţiul în care s-a desfăşurat percheziţia reprezintă locuinţa suspecţilor, iar participarea efectivă a persoanei în cauză la efectuarea percheziţiei determină nulitatea procedeului probatoriu. Cu alte cuvinte: dorim să subliniem că domnul procuror, prin permiterea prezenței unor persoane (studente, conform celor comunicate verbal ulterior) la efectuarea percheziţiei, la audierea suspecţilor, la audierea inculpaţilor, la dispunerea măsurii reţinerii, a vătămat drepturile persoanelor acuzate și a creat premisele invocării unor nulităţi cu privire la procedeele probatorii și administrării mijloacelor de probă, punând astfel în pericol buna desfăşurare a urmăririi penale și dreptul la un proces echitabil.

Au fost încălcate dispoziţiile prevăzute de art. 285 alin. (2) C.p.p., care consacră caracterul nepublic al urmăririi penale, în virtutea căruia persoane străine de obiectul dosarului de urmărire penală nu pot avea acces la niciun fel de informaţie, respectiv (n.r. nu pot) participa la activități desfășurate în cursul urmăririi penale.

Apreciem că manifestările procurorului de caz au fost profund neloiale, nelegale (prin eludarea dispozițiilor legale în spiritul lor si a garanţiilor conferite), lipsite de orice urmă de imparţialitate. (Potrivit disp. art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al magistraţilor, ‘Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor’.)

Față de toate cele învederate, ca urmare a coroborării acestora cu actele de urmărire penală criticate, respectiv declaraţia de suspect a numitei (...), procesul-verbal privind consemnarea refuzului de semnare a procesului-verbal de comunicare a drepturilor si obligaţiilor persoanei reţinute, verificarea existenței mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video sau măcar audio a procedurilor la nivelul Secţiei 25 Poliție, precum și a celorlalte acte care confirmă cronologia și modalitatea de desfăşurare a procedurilor învederate prin prezenta și având în vedere garanțiile procesuale fundamentale reglementate la nivel naţional și comunitar în esența lor (și nu ca urmare a unei interpretări formale și tendenţioase a acestora), vă rugăm să admiteți prezenta cerere de recuzare și să constataţi manifestările vădit incompatibile cu exigențele legale ale domnului procuror Filip Radu Daniel și să dispuneți repartizarea prezentei cauze pentru instrumentare și soluţionare unui alt procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, apt sa ofere garanţiile de imparţialitate și de bună-credinţă reglementate atât de dispoziţiile procedural-penale, cât si de deontologia profesiei de procuror’.

Examinând actele dosarului şi motivele invocate, apreciez că cererea este neîntemeiată, în raport de următoarele considerente: (...)

Raportat la prezenta celor trei studente invocate la activitățile de cercetare penală, constat următoarele:

La data de 14.02.2024, în evidențele Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost înregistrat, sub nr. 678/VIII-1/2024, acordul de parteneriat cu Universitatea București – Facultatea de Drept, având ca obiect desfășurarea studiilor de practică prevăzute în planurile de învățământ ale programului de studii universitare și de master prin activități specifice domeniului și specializării de la care provin studenții și masteranzii.

Practica elevilor și studenților este reglementată prin Legea nr. 258/2007 și este definită ca fiind acea activitatea desfășurată de elevi și studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire, iar ca suport normativ regăsim şi Ordinul Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr.3955/2008 privind aprobarea Cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de masterat și a Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat

La data de 05.02.2026, a fost înregistrată în evidențele unității de parchet cererea a trei persoane de sex feminin, înscrise la studiile de master, programul Ştiinţe penale, în cadrul Facultății de Drept, Universitatea București, având ca obiect solicitarea efectuării stagiului de practică obligatoriu la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

În acord cu actele normative și acordul de parteneriat anterior precizate, cele trei studente au fost repartizate domnului procuror Filip Radu Daniel pentru a asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică.

Pentru a se atinge scopul practic al stagiului, cu acordul organului de urmărire, studenții pot asista la audieri sau alte activități, însă, având în vedere caracterul nepublic al fazei de urmărire penală și al necesității protejării vieții private și demnității persoanelor, studenții care asistă la acte de urmărire penală au obligația strictă de a păstra confidențialitatea cu privire la datele și faptele aflate, pentru a nu periclita bunul mers al anchetei și a nu aduce atingere drepturilor părţilor.

În atare situație, prezenta studentelor la efectuarea activităților de urmărire penală nu s-a realizat în afara unui cadrul reglementat, iar încuviinţarea procurorului în acest sens nu este de natură a crea suspiciunea unei lipse de imparţialitate a acestuia (n.r. și deci nu se justifică recuzarea)”.

sursa foto Filip: Juridice.ro