Dupa ce a rezolvat Legile Justitiei - intrate in vigoare in urma cu cateva zile in noua forma mult mai nociva prin care s-a renuntat la suveranitatea nationala gratie eliminarii sanctiunii pentru nerespectarea deciziilor CCR - ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto 1) s-a apucat sa umble la Codul penal si Codul de procedura penala. In ultima sedinta din acest an, cea de miercuri, 28 decembrie 2022, Guvernul Romaniei a adoptat doua proiecte de lege privind modificarea unor articole din Codul penal si Codul de procedura penala. Evident, cele doua proiecte de lege urmeaza sa fie dezbatute si votate in Camera Deputatilor si Senat in sesiunea parlamentara care va incepe in februarie 2023, existand posibilitatea cel putin teoretic de a se realiza imbunatatiri si de a se elimina dispozitiile toxice, apoi putand fi contestate la Curtea Constitutionala, care din nou cel putin teoretic sa stopeze eventualele derapaje si prevederi abuzive. Practic, la fel ca in cazul proiectului de lege care aduce modificari pensiilor magistratilor, adoptat in aceeasi sedinta de Guvern (click aici pentru a citi), vor mai trece cateva luni pana cand modificarile la Coduri vor intra in vigoare.

Astfel, conform Guvernului, adoptarea celor doua proiecte de lege privind modificarea Codului penal si Codului de procedura penala este necesara pentru ca acestea sa fie puse in acord cu deciziile CCR care au constatat neconstitutionalitatea mai multor articole si prevederi. Totusi, exista deja acuzatii in sensul ca modificarile propuse de Predoiu si adoptate de Guvern nu fac altceva decat sa reintroduca serviciile de informatii in actul de justitie.

Iata explicatiile Guvernului:

“Proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a altor acte normative
Proiectul de lege aprobat de Guvern pune in acord cu dispozitiile Constitutiei prevederile legale declarate neconstitutionale prin decizii ale Curtii Constitutionale care vizeaza Codul penal, precum si dispozitii din legi speciale in materie penala si executional penala.

In acest sens, sunt prevazute modificari si completari ale Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, ale Legii nr. 682/2002 privind protectia martorilor, precum si completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Pentru armonizarea celor 8 decizii ale Curtii Constitutionale de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate referitoare la Codul penal, sunt propuse modificari si completari in special cu privire la conditia unitatii subiectului pasiv in cazul infractiunii continuate, modalitatea de calcul a pedepsei in cazul savarsirii unei infractiuni in timpul minoritatii si a alteia dupa majorat, indeplinirea in mod defectuos a atributiilor de serviciu in cazul infractiunilor de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fara permis de conducere si prelevarea mostrelor biologice in cazul conducerii unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante.

Totodata, proiectul de lege aprobat de Guvern are in vedere decizia Curtii Constitutionale referitoare la Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata si pe cea referitoare la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Prin proiect, sunt aduse modificari si completari Legii nr. 682/2002 privind protectia martorilor. Astfel, sunt vizate atat sfera persoanelor care pot beneficia de reducerea limitelor prevazute de lege in cazul in care inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni, cat si sfera infractiunilor care fac obiectul denuntului.

Actul normativ prevede, totodata, si completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal in ceea ce priveste modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 4 din Codul penal (legea penala de dezincriminare) care sa includa deciziile Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare, precum si deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dezlegarea unei chestiuni de drept sau in solutionarea unui recurs in interesul legii prin care o fapta determinata nu mai intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni sau forma de vinovatie ceruta de aceasta.
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal este modificata si completata, in sensul uniformizarii regimului juridic, cu luarea in considerare a diferentelor specifice inerente, a acordarii dreptului la vizita intima atat persoanelor aflate in executarea unei pedepse privative de libertate, cat si persoanelor aflate in executarea masurii arestarii preventive.

Totodata, este prevazuta o dispozitie cu caracter interpretativ care sa alinieze intelesul sintagmei „indeplineste in mod defectuos”, din cadrul art. 246 si 248 din Codul penal din 1968 la noul continut al art. 297 alin. (1) si art. 298 din Codul penal in vigoare.

Proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative
Proiectul de lege aprobat de Guvern pune in acord cu dispozitiile Constitutiei prevederile legale declarate neconstitutionale prin decizii ale Curtii Constitutionale care privesc Codul de procedura penala, precum si organizarea si functionarea parchetelor specializate. In acest sens, sunt prevazute, printre altele, modificari si completari ale Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
Pentru asigurarea coerentei, stabilitatii si previzibilitati legii, Guvernul propune armonizarea Codului de procedura penala cu cele 36 de decizii ale Curtii Constitutionale de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate referitoare la acest act normativ.

De asemenea, armonizarile legislative au in vedere decizia CCR referitoare la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie si pe cea referitoare la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Proiectul de lege prevede abrogarea alin. (5) al art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002. Astfel, este eliminata prevederea referitoare la posibilitatea ca procurorul din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sa continue efectuarea urmaririi penale si intr-o cauza disjunsa, atunci cand obiectul cauzei disjunse nu se incadreaza in sfera de aplicare a prevederilor art. 3 din aceeasi ordonanta de urgenta.

Totodata, se elimina dispozitia privind posibilitatea ca procurorul din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sa continue efectuarea urmaririi penale si in cauza disjunsa, chiar daca, potrivit regulilor generale aplicabile, competenta solutionarii acesteia ar reveni altui organ de urmarire penala. In acest sens, este abrogat alin. (3) al art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2016.

Actul normativ include, de asemenea, dispozitii tranzitorii privind aplicarea unora dintre solutiile legislative nou introduse si unele situatii aflate in desfasurare la momentul publicarii unor decizii ale Curtii Constitutionale ori, dupa caz, survenite intre acest moment si data intrarii in vigoare a prezentei legi”.

Predoiu a modificat abuzul in serviciu

Una dintre cele mai importante modificari vizeaza infractiunea cea mai des folosita de DNA in perioada Kovesi pentru executiile judiciare ale oamenilor politici aflati pe lista neagra a regimului. Ne referim desigur la abuzul in serviciu.

In noua forma propusa in proiectul de lege adoptat de Guvern, art. 297 alin. 1 din Codul penal va contine urmatoarele prevederi:

„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act prevazut de o lege, o ordonanta a Guvernului, o ordonanta de urgenta a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptarii, avea putere de lege ori il indeplineste cu incalcarea unei dispozitii cuprinse intr-un astfel de act normativ, cauzand astfel o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.

Dan Chitic: “La loc comanda”

In alta ordine de idei, asa cum precizam la inceputul articolului, modificarile aduse Codului penal si Codului de procedura penala provoaca deja ample discutii si acuzatii grave in spatiul public. Spre exemplu, cunoscutul avocat Dan Chitic (foto 2) reclama o reintoarcere la anii Binomului DNA-SRI si o reintroducere a serviciilor secrete in actul de justitie.

Prezentam comentariul facut de avocatul Dan Chitic pe pagina sa de Facebook referitor la proiectul de lege privind modificarea Codului de procedura penala:

“La loc comanda: securistii si securismele revin pe cai mari in justitie prin modificarile facute de Guvern la codul de procedura penala!!!

Un lucru de o gravitate extrema: securitatea revine in forta in justitie. Dupa Legile Justitiei, in logica lui Predoiu, justitia devine o anexa a serviciilor. In sensul asta Guvernul are deja pregatit un Proiect de ‘Lege pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative.’

Vestea mi-a fost data in aceasta dimineata de un bun prieten coleg avocat din Brasov. Va las mai jos print-screen-urile asa cum le-am primit de la el la prima ora.

Dar pentru a nu va chinui ochii sa cititi acolo cum securitatea devine organ de cercetare penala in viziunea viitorul cod de procedura penala si, mai grav!!!, cum apararea va putea fi asigurata in dosarele in care sunt informatii clasificate dar de catre avocati agreati de sistem, va las eu cateva citate semnificative:

„Dupa articolul 139 se introduce un nou articol, art. 139 indice 1, cu urmatorul cuprins:

„Art. 139 indice 1. Inregistrarile obtinute din activitati specifice culegerii de informatii

(1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal (…)”

Aceasta viitoare dispozitie procedurala introduce de facto SRI-ul printre organele de cercetare penala, aducand „activitatile specifice culegerii de informatii” si materializarea acestora printre mijloacele de proba care vor fi permise sa fie administrate in instanta.

Si asta nu e tot! Abia acum urmeaza bomba, caci La articolul 345 C.p.p., dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alin. (1 indice 1) si (1 indice 2) - modificare ce va fi aplicata ii art. 374 C.p.p.:

„„(11) In cazul in care actul de sesizare se intemeiaza pe probe ce constituie informatii clasificate, judecatorul de camera preliminara solicita autoritatii competente, de urgenta, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare si, dupa caz,

acorda aparatorilor partilor si ai persoanei vatamate accesul la informatiile clasificate, conditionat de detinerea autorizatiei de acces prevazute de lege. Daca acestia nu detin autorizatia de acces prevazuta de lege, iar partile sau, dupa caz, persoana vatamata nu-si desemneaza un alt aparator care detine autorizatia prevazuta de lege, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unor avocati din oficiu care detin aceasta autorizatie.”

WHAT???

Aparatorii partilor trebuiue sa fie „autorizati” ca sa poata avea acces la probele dosarului???

„partile sau, dupa caz, persoana vatamata nu-si desemneaza un alt aparator care detine autorizatia prevazuta de lege, judecatorul de camera preliminara ia masuri pentru desemnarea unor avocati din oficiu care detin aceasta autorizatie.”??? Adica judecatorul va desemna din oficiu un avocat al sistemului, care detin „autorizatii”!!!

Adica te acuza cine trebuie si te apara tot „cine trebuie”… ei te acuza, ai te apara, probabil tot ei te si judeca… atata vreme cat nu ni se spune daca si judecatorul trebuie sa fie „autorizat”!

Nebunia merge mai departe: „(12) Dupa consultarea autoritatii competente, judecatorul de camera preliminara, prin incheiere, poate refuza motivat accesul la informatiile clasificate daca acesta ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea securitatii nationale ori a unui alt interes public important.”

Judecatorul „consulta autoritatea competenta”??????? Ce inseamna consultarea autoritatii competente de catre un judecator? Cum se realizeaza ea? Verbal? Prin dosare galbene? Cum se desfasoara procesul de consultare si in ce se materializeaza? Partile cum iau la cunostinta despre procesul de „consultare”, cand are loc si in ce consta?

Apoi Judecatorul dupa ce se „consulta” cu „autoritatea competenta” „poate refuza motivat accesul la informatiile clasificate”??? Adica judele iti interzice accesul la probele din propriul dosar „daca acesta ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea securitatii nationale ori a unui alt interes public important”??? Zau???

Completarea „In acest caz, informatiile clasificate nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza.” este inutila, pur formala, caci convingerea judecatorului este formata deja pe baza „informatiilor clasificate” cu care a intrat in contact dar si ca urmare a procesului de „consultare a autoritatii competente”.

Pai daca e asa eu zic sa nu mai cheltuim bani si timp pe simulacrul care a devenit justitia! Daca ei te acuza, ei te apara si ei te si judeca, nu mai bine vin hotararile judecatoresti direct din „padure” fara sa mai stai ani prin instante? Ca doar tot ei le redacteaza… macar nu mai pierzi timp, nervi si bani cu avocatii aia care oricum vor fi inlocuiti de avocatii „din oficiu” agreati si „autorizati” de Sistem.

Da, revine perioada catuselor si a puscariei obligatorii! Doar ca acum lupta nu se va mai da cu „marea coruptie”… ci cu „dezinformarea”, cu cei care vor emite idei dusmanoase Sistemului, cu „putinistii”, cu persoanele care ies din rand… care vor continua sa fie „indisciplinate”.

Da, „se baga catuse”! Predoiu ne-a facut cadou de sarbatori catusele pentru anii viitori! Stati linistiti! Ajung pentru toti! Tot ce trebuie sa faceti e sa continuati sa ganditi si sa vorbiti liber! Sistemul, prin „activitati specifice” stie deja de Dvs. O sa aveti confirmarea cand va veti primi catusele!

Post scriptum: DACA ACEST PROIECT LEGISLATIV TRECE IN FORMA ASTA INTRAM DIRECT IN DICTATURA NEDISIMULATA A SISTEMULUI! TOTUL VA FI PE FATA!

MULTUMITI-I LUI PREDOIU!”

* Cititi aici proiectul de lege privind modificarea Codului penal

* Cititi aici proiectul de lege privind modificarea Codului de procedura penala