Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) nu este mai presus nici de Curtea Constitutionala, nici de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Instantele continua practica prin care consolideaza respectarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022, precum si a hotararii prealabile ICCJ 67/2022, toate obligatorii, deci consolideaza suprematia CCR si a ICCJ. Asa cum este si normal. O noua sentinta sanatoasa in sensul aplicarii deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie a fost dispusa de judecatoarea Georgiana Edwina Ghita de la Tribunalul Bucuresti.

La fel ca in cazul hotararii Tribunalului Salaj (prezentata de Lumea Justitiei aici), sentinta Tribunalului Bucuresti este extrem de importanta intrucat ea vizeaza un dosar cu infractiuni de evaziune fiscala, inclusiv cu TVA. Facem aceasta remarca in conditiile in care, asa cum se stie, zone cu gandire #rezist care incita la nerespectarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie, si implicit la nesocotirea Constitutiei Romaniei si a legii, pretind ca in orice caz de evaziune fiscala hotararile CCR si ICCJ ar trebui in mod automat sa nu fie aplicate, pe motiv ca fapta de evaziune fiscala aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, desi CJUE a sugerat, prin aberanta decizie din 24 iulie 2023, ca deciziile CCR si ICCJ ar putea fi ignorate doar daca este vorba despre cazuri de frauda grava la interesele financiare ale UE, si doar daca exista un risc de impunitate si de inchidere a unui numar mare de procese.

Or, situatia de fapt este cu totul si cu totul alta, fiind demonstrata de hotararile pronuntate de instante, in frunte cu Inalta Curte, care au continuat sa puna in practica deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie, atat in dosare de evaziune fiscala, dar chiar si in cauze care priveau infractiuni cu fonduri europene. Asta intrucat este inadmisibil ca o instanta europeana sa impuna unuin stat suveran nerespectarea deciziilor CCR si ICCJ, a Constitutiei si in final a legii.

Inlaturarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie este imposibila

Astfel, prin sentinta nr. 1011 din 30 august 2023, pronuntata in dosarul nr. 3560/3/2019, judecatoarea Georgiana Edwina Ghita de la Tribunalul Bucuresti a dispus incetarea procesului penal fata de doi inculpati, acuzati de evaziune fiscala in forma continuata. Solutia a fost pronuntata in temeiul art. 16 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala - “a intervenit prescriptia”. Concret, aplicand Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, precum si hotararea prealabila a ICCJ 67/2022, judecatorea Ghita a constatat ca s-a implinit termenul prescriptiei generale a raspunderii penale in aprilie 2019.

In plus, judecatoarea TMB Georgiana Edwina Ghita a subliniat ca o inlaturare a aplicarii hotararilor pe prescriptie pronuntate de Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie ar fi contrara chiar deciziei CJUE din 24 iulie 2023: “Tribunalul constata ca, in raport de calificarea in dreptul national a institutiei prescriptiei ca institutie de drept substantial, este incident principiul legii penale mai favorabile astfel cum este definit de dreptul intern, inlaturarea Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022, precum si Deciziei nr. 67 din 25 octombrie 2022, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala fiind contrara elementelor de interpretare oferite de instanta de contencios european”.

Prezentam un fragment din motivarea judecatoarei Georgiana Edwina de la Tribunalul Bucuresti (sentinta este atasata integral la finalul articolului):

“In raport cu situatia de fapt expusa, Tribunalul retine ca:

Fapta inculpatului ###### ######, constand in aceea ca, in perioada februarie 2008 – februarie 2011, in calitate de administrator in fapt al SC ###### ###### #### SRL – ### ##########, impreuna cu inculpatul ##### ####### #########, cu intentie, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, nu a evidentiat in contabilitate si nu a declarat fiscal 48 de operatiuni comerciale derulate, respectiv efectuarea a 48 de achizitii intracomunitare de autoturisme in valoare de 3.863.150 lei si veniturile realizate de pe urma comercializarii acestora in mod corelativ pe teritoriul Romaniei in cuantum total de 4.259.123 lei, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale, cauzand astfel un prejudiciu bugetului de stat in suma totala de 776.215 lei, reprezentand impozit pe profit datorat in suma de 63.356 lei si TVA de plata in suma de 712.860 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b si alin.2 din Legea ######## cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. de la 1968 si art.5 C.p. (48 acte materiale).

Fapta inculpatului ##### ####### #########, constand in aceea ca, in perioada februarie 2008 – februarie 2011, in calitate de administrator in fapt al SC ###### ###### #### SRL – ### ##########, impreuna cu inculpatul ###### ######, cu intentie, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, nu a evidentiat in contabilitate si nu a declarat fiscal 48 de operatiuni comerciale derulate, respectiv efectuarea a 48 de achizitii intracomunitare de autoturisme in valoare de 3.863.150 lei si veniturile realizate de pe urma comercializarii acestora in mod corelativ pe teritoriul Romaniei in cuantum total de 4.259.123 lei, in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale, cauzand astfel un prejudiciu bugetului de stat in suma totala de 776.215 lei, reprezentand impozit pe profit datorat in suma de 63.356 lei si TVA de plata in suma de 712.860 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata, prev. de art. 9 alin. 1 lit. b si alin.2 din Legea ######## cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. de la 1968 si art.5 C.p. (48 acte materiale).

Referitor la chestiunea legii penale mai favorabile in cauza, avand in vedere succesiunea actelor normative incidente prin raportare la data comiterii activitatilor infractionale, Tribunalul constata ca dispozitiile noului Cod penal, intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014, constituie legea penala mai favorabila pentru fiecare dintre inculpati, din perspectiva modificarii conditiilor de tragere la raspundere penala ca efect al prescriptiei raspunderii penale in contextul pronuntarii deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022.

#### intrunite elementele de tipicitate ale infractiunilor mentionate, Tribunalul constata ca raspunderea penala a fiecaruia dintre inculpati nu poate fi angajata ca urmare a implinirii termenelor de prescriptie a raspunderii penale, conform art. 153 Cod penal.

Tribunalul retine ca prin Decizia nr. ##/2022 pronuntata de I.C.C.J. – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicata in Monitorul Oficial nr. 1141 din 28 noiembrie 2022, s-a stabilit ca 'Normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal'. Prin considerentele deciziei mentionate s-a retinut ca din continutul deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022, se desprind urmatoarele:

- art. 155 alin. (1) din Codul penal, supus controlului de constitutionalitate, a avut urmatorul continut: „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza”;

- prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018 s-a constatat neconstitutionalitatea solutiei legislative circumscrisa sintagmei „oricarui act de procedura in cauza”, intrucat aceasta era lipsita de previzibilitate si, totodata, contrara principiului legalitatii incriminarii, pentru ca sintagma are in vedere si acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermitandu-i acestuia sa cunoasca aspectul intreruperii cursului prescriptiei si al inceperii unui nou termen de prescriptie a raspunderii sale penale (paragraful 31);

- Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018 a avut natura unei decizii simple/extreme, intrucat instanta de contencios constitutional a sanctionat unica solutie legislativa reglementata prin dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal (aspect statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022, paragraful 61). Referirea la solutia legislativa cuprinsa in Codul penal anterior a avut un rol orientativ, iar nu obligatoriu, destinat legiuitorului, iar nu organelor judiciare (paragrafele 68, 70) si aceasta nu putea fi interpretata ca o permisiune acordata de catre instanta de contencios constitutional organelor judiciare de a stabili ele insele cazurile de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale (paragraful 72);

- de la data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, „fondul activ al legislatiei nu a continut vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale”, ramanand neafectate termenele de prescriptie generala reglementate de dispozitiile art. 154 din Codul penal (Decizia nr. ###/2022, paragraful 73, 74);

- ulterior publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut urmatorul continut: „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea”(Decizia nr. ###/2022, paragraful 76);

- prin decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022 s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, retinandu-se ca norma supusa controlului de constitutionalitatea nu este susceptibila de o aplicare clara si previzibila in absenta interventiei legiuitorului (paragrafele 60, 75);

- prin O.U.G. nr. 71/2022, publicata in M. Of. nr. 531 din 30 mai 2022, au fost modificate dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, prevazandu-se „Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.

In raport cu aspectele expuse si avand in vedere efectele deciziilor Curtii Constitutionale astfel cum sunt prevazute de art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, se retine ca intre data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018 (a carei natura a fost lamurita prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022) si pana la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut continutul „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea” si nu a cuprins vreun caz de intrerupere a cursului termenului de prescriptie.

Astfel, consecinta inexistentei unui caz de intrerupere a cursului termenului de prescriptie a raspunderii penale consta in examinarea incidentei acestei institutii de drept substantial exclusiv prin raportare la termenele generale de prescriptie prevazute de art. 154 Cod penal.

In ceea ce priveste limitele de pedeapsa prevazute pentru infractiunile in discutie, se constata ca pedeapsa prevazuta de lege nu depaseste 10 ani.

Art. 154 alin. (1) lit. c) Cod penal prevede ca termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.

In consecinta, in ceea ce il priveste pe inculpati, termenul general de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit in aprilie 2019, conform criteriilor aratate anterior, prin adaugarea a doua luni in care a fost suspendat termenul de prescriptie in perioada pandemica.

Tribunalul constata ca, in raport de calificarea in dreptul national a institutiei prescriptiei ca institutie de drept substantial, este incident principiul legii penale mai favorabile astfel cum este definit de dreptul intern, inlaturarea Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022, precum si Decizia nr. ## din 25 octombrie 2022, pronuntata de Inalta ##### de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala fiind contrara elementelor de interpretare oferite de instanta de contencios european.

In raport cu aspectele expuse, avand in vedere ca potrivit art. 153 alin. (1) Cod penal prescriptia inlatura raspunderea penala, Tribunalul urmeaza ca in baza art. 396 alin. (6) Cod procedura penala raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedura penala sa dispuna incetarea procesului penal fata de inculpati”.

* Cititi aici integral sentinta judecatoarei Georgiana Edwina Ghita de la Tribunalul Bucuresti privind incetarea procesului penal pe prescriptie pentru fapte de evaziune fiscala (publicata pe rejust.ro)