Slabe sanse ca Uniunea Europeana sa-si plece urechea la interminabilele abuzuri ce au loc in justitia din Romania. Nu mai devreme de marti, 16 februarie 2021, insusi comisarul european pe justitie, Didier Reynders (foto 1), si-a dat arama pe fata, raspunzand in bataie de joc unei petitii adresate de catre eurodeputata PPUSL Maria Grapini (foto 2).

Este vorba despre o petitie in care Grapini semnala felul in care Directia Nationala Anticoruptie l-a executat pe dramaturgul Eugen Serbanescu, fost director al Centrului National al Cinematografiei, cu un dosar mai mult decat subred, in care procurorul de caz Cosmin Stefanita Stroie a inclus in prejudiciu o serie de filme romanesti de succes, premiate national si international, in cazul carora era vorba doar despre intarzieri la plata, un lucru uzual in industria cinematografica. (Lumea Justitiei a explicat aici cum acele filme, odata incheiata perioada de exploatare, intrau in proprietatea statului in caz de neplata integrala.) In acelasi context, Maria Grapini ii atrage atentia comisarului European ca Romania este fruntasa UE in materie de condamnari din partea CEDO pentru incalcarea drepturilor omului.

Revenind la Didier Reynders: dupa cum veti vedea mai jos, chiar daca Maria Grapini ii semnaleaza abuzul unui procuror, eurocomisarul indruga ceva despre independenta judecatorilor. Iar bomboana de pe coliva bataii de joc o constituie faptul ca acelasi Reynders i-a raspuns lui Grapini nu dupa o luna, nu dupa doua, ci taman dupa patru luni de la primirea petitiei (careia Comisia Europeana i-a dat data de inregistrare '2 octombrie 2020').

Mentionam ca Didier Reynders face parte din grupul europarlamentar ALDE, al carui lider, Guy Verhofstadt, are antecedente in a certa Romania pentru reformele intreprinse in justitie in perioada 2017-2018.

Redam petitia Mariei Grapini catre Didier Reynders (vezi facsimil 1):

„Catre Comisia Europeana,

In atentia domnul Didier Reynders, Comisar European,

Stimate domnule Comisar European,

In calitatea mea de europarlamentar, membru al Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne, doresc sa va relatez despre continuarea actiunilor Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) din Romania, de incalcare a drepturilor omului, a prezumtiei denevinovatie si a dreptului la aparare, in mod repetat, existand mii de cazuri in care, in baza acuzatiilor aduse de procurorii DNA, fara acoperire in probe, au fost arestari preventive sau s-a pus sechestru pe avere, ulterior, dupa ani de judecata, verdictul final fiind in favoarea acuzatilor declarati nevinovati.

Directia Nationala Anticoruptie a fost perceputa ca o institutie de represiune si din pacate lucrurile nu s-au schimbat total dupa schimbarea sefului de institutie. Pentru exemplificare, va aduc la cunostinta ultima petitie primita de la cetateanul Serbanescu Eugen, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in baza rechizitoriului facut de procurorul Cosmin Stefanita Stroie.

Petentul a aratat falsurile trecute in rechizitoriu de catre procuror, procurorul falsificand si date calendaristice pentru a putea face acuzatia de nerespectare a termenelor de predare a produselor (filme) pe care le gestiona in calitatea sa de Director al Centrului National al Cinematografiei din Romania (CNC).

Intr-o cheie considerata absurda de petent, pentru a-l putea incrimina de abuz in serviciu deosebit de grav, procurorul Cosmin Stefanita Stroie nu ezita sa schimbe datele calendaristice de predare a filmelor, declarand prejudiciu pentru zece filme care se afla in patrimoniul national al cinematografiei, multe dintre ele fiind premiate la festivaluri internationale ('Ursul de aur', 'Ursul de argint').

In concluzie, petentul, care nu mai detine functia de director al Centrului National al Cinematografiei din Romania, din 2013 fiind numit Consul in Italia, sustine cu probe ca toate acuzatiile procurorilor sunt fara probe, ca s-au efectuat falsuri in rechizitoriul intocmit, ca ii sunt incalcate drepturile privind prezumtia de nevinovatie, suportand de cativa ani un sechestru asupra averii si afectarea imaginii publice.

Va rog, domnule Comisar, sa-mi raspundeti ce se poate face in acest context, avand in vedere ca Romania detine primul loc intre statele membre care pierd procesele la CEDO, saracind bugetul national prin despagubirile platite cetatenilor deoarece nu exista o lege a raspunderii magistratilor pentru a putea recupera sumele platite pentru greselile efectuate de magistrati.

Astept cu interes raspunsul dumneavoastra.

Cu stima,

Europarlamentar Maria Grapini”

Prezentam raspunsul eurocomisarului (vezi facsimil 2):

„Stimata doamna Grapini,

Va multumesc pentru scrisoarea dumneavoastra din data de 5 octombrie 2020 in care va exprimati ingrijorarea cu privire la activitatea Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si la raspunderea magistratilor din Romania. Imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului meu.

Am luat nota de informatiile pe care ni le-ati furnizat. Dupa cum stiti, la 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul sau raport anual privind statul de drept, ca parte a noului Mecanism european privind statul de drept, un mecanism preventiv aplicabil tuturor statelor membre pentru promovarea statului de drept si prevenirea aparitiei sau agravarii problemelor. Raportul se axeaza pe imbunatatirea intelegerii si a gradului de constientizare a problemelor si a evolutiilor semnificative in domenii care au un impact direct asupra respectarii statului de drept — sistemele de justitie, cadrul anticoruptie, pluralismul si libertatea mass-mediei, precum si alte aspecte institutionale legate de sistemul de control si echilibru. Capitolul referitor la Romania din Raportul privind statul de drept pentru anul 2020 analizeaza evolutiile inregistrate incepand din ianuarie 2019 in domeniile mentionate mai sus. In cadrul mecanismului de cooperare si verificare, Comisia monitorizeaza, de asemenea, cu regularitate evolutiile din Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei.

Cu toate acestea, analiza Comisiei in acest context nu se extinde la evaluarea detaliilor cazurilor specifice sau a acuzatiilor referitoare la astfel de cazuri formulate la nivel national. In conformitate cu tratatele pe care se intemeiaza Uniunea Europeana, Comisia nu are competenta generala de a interveni in statele membre in domeniul drepturilor fundamentale sau in cazuri penale individuale si nici nu este in masura sa examineze modul in care cazurile individuale sunt tratate de autoritatile judiciare ale unui stat membru. 

In ceea ce priveste raspunderea magistratilor, astfel cum a fost stabilita de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, normele care reglementeaza regimul disciplinar al judecatorilor trebuie sa ofere garantiile necesare pentru a evita ca regimul sa fie utilizat pentru a controla din punct de vedere politic continutul hotararilor judecatoresti. O cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare referitoare la procedura de stabilire a raspunderii civile a unui membru al sistemului judiciar fata de stat in cazul unei erori judiciare in Romania, precum si la compatibilitatea acesteia cu cerintele statului de drept, se afla pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Va asiguram ca Comisia Europeana va continua sa colaboreze cu autoritatile romane pentru a promova statul de drept prin intermediul mecanismului privind statul de drept si va continua sa sprijine Romania sa urmeze toate recomandarile ramase si sa atinga obiectivele de referinta stabilite in cadrul mecanismului de cooperare si verificare.

Cu deosebita consideratie,

Didier REYNDERS”